În contextul creșterii atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice și a fabricilor de armament din Europa, statele membre NATO își mențin o atitudine prudentă față de posibile măsuri drastice, care ar putea provoca o reacție din partea Kremlinului.
Conform declarațiilor a trei diplomați NATO și a unei surse informate, capitalele europene evaluează diverse opțiuni, inclusiv deschiderea unei discuții despre cum un atac hibrid ar putea activa clauza de apărare colectivă din cadrul Articolului 5 al NATO, adoptarea unei comunicări mai unite ca reacție la incidente și intensificarea măsurilor de protecție pentru infrastructura critică, conform unei analize a Politico.
Cu toate acestea, Europa a evitat până acum să implementeze acțiuni radicale, întrucât există temeri că acestea ar putea duce la o escaladare a conflictului într-un război deschis cu Rusia.
„Avem toate opțiunile de răspuns… unele vor fi publice, altele nu”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru Politico.
În continuare, el a adăugat: „Îi spun lui Putin și tuturor celor care vor să asculte: dacă continuați să faceți acest lucru, nu vom avea doar opțiunile noastre de răspuns… vom continua, de asemenea, să sprijinim Ucraina.”
Apelurile la acțiune subliniază îngrijorarea față de creșterea frecvenței actelor de sabotaj, atacurilor cibernetice și altor acțiuni care rămân sub pragul unui război convențional în Europa. De exemplu, în weekend, o dronă rusească a lovit un tren în apropierea frontierei dintre Polonia și Ucraina, la scurt timp după ce oficiali occidentali de rang înalt au trecut prin zonă. De asemenea, autoritățile din Bulgaria au început anchete cu privire la două explozii care au avut loc în depozite de armament din țară.
„Presiunea crește în urma evenimentelor de la granița Poloniei”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.
Cu toate acestea, strategia actuală rămâne „să ne păstrăm calmul și să mergem mai departe și… să continuăm sprijinul pentru Ucraina”.
Incidentele grave atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra unui aeroport din Leipzig luna trecută, au fost dejucate până acum. Însă oficialii europeni sunt din ce în ce mai conștienți de posibilitatea unui atac reușit, care ar putea duce la victime și la reacțiile politice și publice ce ar urma. Un înalt oficial european din domeniul apărării a afirmat că „serviciile secrete și-au făcut bine treaba”, dar a avertizat că „am avut noroc — nu au existat incidente majore… dacă nu acționăm, lucrurile s-ar putea înrăutăți considerabil”.
„Suntem prea timizi — cu siguranță”, a declarat parlamentara germană Marie Agnes Strack-Zimmermann, care conduce comisia pentru apărare a Parlamentului European. „Vladimir Putin nu se oprește niciodată, el se apropie mereu… trebuie să arătăm că suntem dispuși să ripostăm.”
Deschiderea unei dezbateri
În cadrul NATO, aliații nu au formulat încă planuri oficiale pentru a răspunde la creșterea numărului de incidente, au precizat doi dintre diplomații menționați anterior. Opțiunile controversate, cum ar fi operațiunile cibernetice ofensive împotriva Rusiei, sunt de obicei gestionate de serviciile naționale de informații.
În mod informal, unii aliați discută despre posibilitatea de a lansa o dezbatere privind în ce măsură o serie de atacuri sub nivelul unui război convențional ar putea activa clauza de apărare colectivă de la Articolul 5 al NATO. Clarificarea acestei limite ar putea transmite un avertisment clar Rusiei și ar demonstra unitatea NATO față de astfel de atacuri, deși nu s-a ajuns la un consens în această privință.
Un oficial european din domeniul apărării a menționat că deschiderea unei astfel de discuții ar fi „utilă”, dar a subliniat că aceasta ar trebui să fie însoțită de o „voință politică” clară pentru a răspunde militar, pentru a evita slăbirea clauzei de apărare colectivă.
Oscilațiile repetate ale președintelui american Donald Trump în ceea ce privește NATO și, în special, apărarea colectivă, fac ca această discuție să fie și mai delicată.
„Am luat în considerare solicitarea activării Articolului 5”, a declarat un diplomat est-european. „Dar nu vrem să escaladăm situația, iar acest lucru s-ar putea întoarce împotriva noastră, deoarece i-ar putea arăta lui Putin că Trump nu este pregătit să ajute.”
Statele membre discută despre cum ar putea să atribuie rapid și colectiv Kremlinului atacurile, au spus diplomații. De asemenea, aliații ar putea fi solicitați să clarifice mai bine cheltuielile pentru pregătirea civilă și protejarea infrastructurii, cum ar fi spitalele, în conformitate cu obligațiile lor de a direcționa 1,5% din PIB către apărarea civilă până în 2035, având în vedere că, până acum, ceea ce poate fi contabilizat în atingerea acestei ținte a rămas în mare parte nedefinit.
Gerlinde Niehus, fostă oficială NATO și expertă independentă în securitate, a subliniat că alianța ar trebui să dezvolte „pachete de răspuns convenite în prealabil” pentru anumite atacuri viitoare, coordonate cu guvernele și agențiile de informații.
„Putin… exploatează în mod clar procesele decizionale îndelungate și inerția instituțională dintre NATO și UE”, a spus ea. Dacă un incident grav de sabotaj atribuit Rusiei nu ar fi urmat de un răspuns clar al NATO, „acest lucru ar submina fundamental credibilitatea alianței”, a adăugat ea.
Rutte a respins această îngrijorare luni, afirmând că „nu cred că NATO va fi percepută ca fiind slabă” într-un asemenea scenariu, deși a evitat să comenteze dacă alianța pregătește noi opțiuni.
UE nu este unită
Uniunea Europeană discută, de asemenea, despre măsuri suplimentare, însă, în prezent, există puține dovezi că pregătește un răspuns imediat.
Apărarea și securitatea urmează să fie un element central al discursului anual privind politica europeană susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în această săptămână. Potrivit a doi oficiali UE, discursul va sublinia probabil amenințările hibride și mult așteptata strategie de securitate a blocului comunitar, care urmează să fie prezentată în săptămânile următoare.
De asemenea, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, pregătește noi sancțiuni împotriva a 1.600 de entități, însă aceste măsuri au fost propuse înainte de ultimele incidente din weekend.
Între timp, Parlamentul European este așteptat să adopte în această săptămână o rezoluție fără caracter obligatoriu, inițiată de eurodeputata lituaniană Rasa Juknevičienė, care folosește un limbaj neobișnuit de dur și identifică Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă cu care se confruntă Uniunea și statele sale membre”. Este, de asemenea, de așteptat să fie adoptat un alt raport care solicită întărirea capacității agențiilor UE de a acționa împotriva activităților hibride.
Cu toate acestea, într-un semn că Europa nu este încă unită în ceea ce privește un răspuns mai ferm, capitalele UE nu au reușit luni să prelungească sancțiunile blocului împotriva Rusiei, care vizează aproximativ 3.000 de persoane și companii.
Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea Politico.
Gabrielius Landsbergis, fost ministru de Externe al Lituaniei, a subliniat că Bruxellesul trebuie să ia măsuri imediate, cum ar fi închiderea Mării Baltice pentru flota fantomă ilegală a Rusiei, să ajute Ucraina să își dubleze capacitatea de producție de drone și chiar să planifice atacuri cibernetice pentru a întrerupe alimentarea cu energie electrică în Rusia.
„Ne ascundem în spatele cuvântului «hibrid», sperând că acesta ne va proteja de orice acțiune de represalii”, a declarat el. „Trebuie să încetăm cu non-măsurile, pentru că acestea nu fac decât să-l invite pe Putin să escaladeze situația.”
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/europa-ezita-pe-masura-ce-atacurile-rusiei-se-intensifica
Sursa foto: Inquam Photos
