9.7 C
București
sâmbătă, noiembrie 21, 2026

INTERVIU. „Toate atrocitățile posibile s-au produs la Odesa”

În octombrie 1941, Odesa a fost martora unuia dintre cele mai rușinoase capitole din istoria Armatei Române. Ca reacție la distrugerea clădirii unde se aflase conducerea armatei române de ocupație, soldații români au ucis mii de locuitori, majoritatea evrei, prin spânzurare, ardere de vii și împușcare. Clădirea fusese, de fapt, minată de sovietici și detonată cu o tehnologie necunoscută românilor. La 85 de ani de la aceste evenimente, HotNews a reconstituit faptele cu ajutorul istoricului Adrian Cioflâncă, care a studiat arhivele.

Avertismente din partea localnicilor

Documentele sugerează că unii locuitori din Odesa i-au informat pe militarii români despre pericolul minării clădirii, conform spuselor istoricului. Uciderea localnicilor a început înainte ca ordinul lui Antonescu să ajungă la fața locului. Mareșalul a dat instrucțiuni ca, pentru fiecare ofițer român decedat în explozie, să fie uciși 200 de localnici, iar pentru fiecare soldat, 100.

Unul dintre cei care au participat la aceste atrocități, Mihai Niculescu, cunoscut sub numele de „Coca Călăul”, a evitat să fie judecat, ascunzându-se în România până în 1950, când s-a sinucis. Istoricul a menționat și că ucrainenii au avut propria lor participare la crimele antisemite.

„Cea mai mare crimă în masă”

– Domnule Cioflâncă, masacrul din Odesa a fost descris ca „cea mai mare crimă în masă comisă de armata română în timpul Holocaustului, fără implicarea germanilor”. Ce surse aveți pentru aceste informații?
– Adrian Cioflâncă: Informațiile sunt dispersate în arhive din România, Germania și Ucraina, inclusiv la Odesa și Kiev. Este posibil ca multe să fie încă la Moscova, inaccesibile. Arhiva cea mai relevantă pentru unitățile militare se află la Pitești, iar pentru instituții, la Arhivele Naționale ale României.

– Deci nu sunt secrete?
– O perioadă, aceste documente au fost inaccesibile. În comunism, accesul era restricționat. De exemplu, în arhiva CNSAS există o sinteză despre implicarea României în Holocaust, redactată în anii ’80, care reflectă poziția politică a regimului comunist.

Obiectivele lui Antonescu

– Contextualizând, în octombrie 1941, armata română lupta alături de germani împotriva URSS. Ce însemna Odesa pentru România?
– Odesa a fost o bătălie crucială, un obiectiv personal al lui Ion Antonescu, care voia să demonstreze lui Hitler că armata română putea opera fără ajutor german.

– Antonescu dorea să obțină un succes 100% românesc. Au existat discuții despre responsabilitățile germane în aceste crime?
– Odesa a fost capturată datorită asistenței germane. Românii au preluat orașul pe 16 octombrie 1941, după ce sovieticii s-au retras.

– Până atunci, armata română suferise pierderi grave, între 90.000 și 100.000 de soldați.
– Exact. Aceste pierderi au avut un impact devastator asupra capacității armatei române de a desfășura operațiuni complexe ulterior.

Capcana din clădirea NKVD

– Armata română s-a instalat în fostul sediu al NKVD-ului, iar sovieticii pare că au anticipat această mișcare.
– Comandantul sovietic, generalul Arkadi Hrenov, a scris despre cât de mult au insistat pe diversiune. Au reușit să afle planurile românilor după capturarea unui ofițer.

– Clădirea ar fi trebuit să stârnească suspiciuni, dar românii au făcut inspecții și s-au liniștit, ignorând avertismentele locale. Hrenov a plantat explozibili în subsolul clădirii, care au fost camuflați bine.

Explozia și consecințele ei

Interesant este că, multe săptămâni după explozie, românii credeau că detonarea a avut loc în casa de bani, iar căutările au fost îndreptate greșit. În realitate, explozibilul fusese plasat în subsol și a fost una dintre primele explozii comandate prin radio.

Avertismente ignorate

– Localnicii au încercat să avertizeze armata română despre capcana pregătită. De ce unii îi sprijineau?
– Mulți înțelegeau că represaliile ar fi afectat populația civilă. O mamă a informat armata română despre explozie, dar românii au ignorat avertismentul, considerându-l o diversiune.

– Existau informații relevante, dar comandanții au fost critici față de deciziile luate în Odesa.

Execuții sistematice

– Explozia a fost declanșată prin radio, iar ordinele de represalii au venit de la Antonescu. S-au stabilit cifre precise pentru execuții: 200 de localnici pentru fiecare ofițer, 100 pentru fiecare soldat.
– Da, acestea sunt consemnate în documente. Primele crime au fost ordonate de adjunctul comandantului Diviziei 10 Infanterie, care a dispus execuții demonstrative.

– A fost un masacru, nu doar o operațiune de represalii. Antonescu a folosit termenul „comuniști” în ordinele sale, dar și evreii erau vizați. Ideologia regimului făcea legătura între evrei și comunism.

Victimele și metodele de execuție

– Oamenii erau executați pe criterii etnice, iar localnicii ajutau la identificarea evreilor.
– Se știa cine erau evreii, iar regimul a folosit diverse metode de execuție, inclusiv spânzurări și împușcături. Toate atrocitățile posibile s-au desfășurat la Odesa.

„Coca Călăul” și justiția

– Mihai Niculescu nu a plătit pentru faptele sale. A rămas ascuns în România până în anii ’50, când s-a sinucis.
– Mulți criminali de război au rămas nejudecați. Au existat sute de procese, iar documentele despre masacrul de la Odesa sunt foarte numeroase.

Percepția asupra Odessei

– Odesa era un oraș cosmopolit, dar românii îl vedeau ca pe un focar de spionaj. Ion Antonescu avea o percepție negativă asupra populației care trăia în spațiul sovietic, considerându-i suspecți. Aceasta a influențat acțiunile militare.

– Comuniștii au evitat să discute despre masacru, iar după 1948 s-a instaurat o tăcere totală. În anii ’90, perspectiva asupra acestui episod a fost influențată de foști istorici de partid.

Memoria și educația

– Cum se raportează România la evenimentele de la Odesa? Este nevoie de o dezbatere mai amplă?
– Este o problemă sistemică. Deși există un manual dedicat istoriei evreilor, subiectul nu este suficient de bine cercetat în sistemul universitar. Este important să avem o discuție deschisă despre responsabilitățile istorice.

– În concluzie, percepția despre Holocaust și antisemitism este în continuă evoluție, dar este nevoie de mai multă claritate și de o educație adecvată pentru a combate negaționismul și extremismul.

Sursa articol: https://hotnews.ro/interviu-toate-atrocitatile-posibile-s-au-produs-la-odesa-un-istoric-reconstituie-un-episod-rusinos-al-armatei-romane-2390888

Sursa foto: Nata Naval / Wikimedia Commons / CC BY-SA 3.0

Mai multe articole:
itexclusiv.ro
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.