Motivele legale ale imposibilității
Referendumul dedicat Justiției, anunțat de Nicușor Dan, se confruntă cu obstacole legale semnificative, care îl fac impracticabil. În primul rând, legislația actuală nu permite organizarea unui referendum pe subiecte legate de funcționarea sistemului judiciar. Potrivit Constituției României, un referendum poate fi convocat doar în condiții specifice și pentru subiecte clar stabilite, cum ar fi revizuirea Constituției sau chestiuni de interes național. Justiția, fiind un domeniu strict reglementat prin lege, cu independența sa garantată, nu poate fi subiectul unui referendum popular fără a încălca principiile fundamentale ale statului de drept.
În al doilea rând, organizarea unui astfel de referendum ar necesita modificări legislative complicate, care ar trebui să fie aprobate printr-un proces îndelungat și complex de aprobat de Parlament. Acest lucru nu ar implica doar obținerea unei majorități parlamentare, ci și un consens politic larg, care în prezent pare puțin probabil. În plus, orice tentativă de a modifica legislația pentru a permite un referendum de acest tip s-ar putea confrunta cu opoziția Curții Constituționale, care are rolul de a asigura respectarea Constituției și ar putea invalida inițiativele ce contravin legii fundamentale.
Argumentele fostului judecător CCR
Fostul judecător CCR evidențiază mai multe motive care susțin ideea imposibilității organizării unui referendum pe tema justiției. În viziunea sa, o astfel de acțiune ar submina însăși esența independenței sistemului judiciar, un principiu de bază într-un sistem democratic. El susține că justiția nu ar trebui să fie supusă voinței populare, deoarece deciziile juridice trebuie să se fundamenteze pe lege și nu pe preferințele majorității, care pot fi fluctuantă și influențată de factori subiectivi sau emoționali.
De asemenea, acesta subliniază că un referendum pe tema justiției ar putea stabili un precedent periculos, deschizând calea pentru alte inițiative similare ce ar putea submina alte instituții fundamentale ale statului. Aceasta ar putea genera o instabilitate instituțională și o erodare treptată a principiilor democratice pe care se bazează statul de drept.
Un alt argument adus în discuție este riscul unei politizări excesive a justiției. Referendumul, prin natura sa, ar atrage implicarea politicienilor care ar putea încerca să influențeze rezultatul în favoarea unor agende politice. Acest lucru ar putea afecta percepția publicului asupra imparțialității justiției și ar diminua încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
Impactul referendumului asupra sistemului judiciar
Impactul unui referendum asupra sistemului judiciar ar putea fi semnificativ, influențând nu doar structura și funcționarea acestuia, ci și percepția publicului referitoare la independența justiției. În primul rând, o astfel de inițiativă ar putea crea incertitudine în rândul profesioniștilor din domeniu, care s-ar confrunta cu riscul unor schimbări legislative și instituționale notabile. Această incertitudine ar putea duce la o scădere a eficienței și stabilității sistemului, având în vedere că judecătorii și procurorii ar putea fi influențați de presiuni externe, în loc să se bazeze pe lege și principii juridice clare.
În al doilea rând, organizarea unui referendum pe subiecte judiciare ar putea diminua încrederea cetățenilor în capacitatea sistemului de a funcționa independent față de influențele politice. Dacă publicul consideră că justiția poate fi manipulată prin intermediul votului popular, acest lucru ar putea submina respectul pentru deciziile judecătorești și ar putea alimenta ideea că justiția este un instrument al voinței majoritare, mai degrabă decât un garant al drepturilor și libertăților fundamentale.
În plus, un referendum ar putea provoca o polarizare accentuată a opiniei publice, cu efecte negative asupra coeziunii sociale. Divizarea cetățenilor în tabere pro și contra ar putea genera tensiuni sociale și ar putea agrava conflictele politice, într-un context în care stabilitatea și coerența sistemului judiciar ar trebui să reprezinte priorități. Astfel, în loc să ofere claritate și soluții, un astfel de referendum ar putea amplifica problemele existente, complicând și mai mult peisajul judiciar și politic.
Reacțiile politicienilor și ale societății civile
Reacțiile politicienilor și ale societății civile față de anunțul referendumului în Justiție propus de Nicușor Dan au fost variate și deseori polarizante. O parte dintre politicieni, în special cei din opoziție, au criticat vehement inițiativa, considerând-o o tentativă de a politiza sistemul judiciar și de a distrage atenția de la problemele reale cu care se confruntă justiția. Aceștia au subliniat că un astfel de referendum ar putea submina principiile fundamentale ale democrației și ar putea crea un precedent periculos pentru viitor.
Pe de altă parte, susținătorii referendumului, incluzând anumiți lideri politici și activiști, au argumentat că acesta ar putea reprezenta un mod de a implica cetățenii în decizii importante și de a reforma un sistem judiciar considerat ineficient și corupt. Ei au susținut că opinia publică ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește administrarea justiției, chiar dacă acest lucru ar implica modificări legislative semnificative.
Societatea civilă a manifestat, de asemenea, o divizare. Organizațiile non-guvernamentale care militează pentru drepturile omului și statul de drept au exprimat îngrijorări în privința efectelor negative pe care un astfel de referendum le-ar putea avea asupra independenței justiției. Acestea au avertizat că implicarea politicului în chestiuni judiciare ar putea eroda încrederea publicului în imparțialitatea sistemului și ar putea compromite integritatea procesului juridic.
În același timp, au existat și voci din rândul societății civile care au susținut că un referendum ar putea oferi o oportunitate de a aduce în discuție problemele din sistemul judiciar și de a impulsiona o dezbatere publică necesară privind reformele imperative. Aceste voci au pledat pentru o abordare transparentă și inclusivă, care să asigure că toate părțile interesate sunt implicate în procesul de reformare a justiției.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
