Conflictul, perturbările cauzate de inteligența artificială și piețele instabile sunt toate semne de alarmă. Lecțiile învățate din criza din 2008 ar putea fi utile în această perioadă.
Septembrie este adesea asociat cu evenimente negative. De-a lungul istoriei, această lună a fost martoră la numeroase crize financiare, posibil din cauza faptului că problemele ascunse devin mai vizibile după perioada de vacanță de vară:
- În septembrie 1931, Marea Britanie a abandonat standardul aur.
- Lira sterlină a fost retrasă din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb în septembrie 1992.
- Iar în urmă cu 18 ani, prăbușirea băncii Lehman Brothers a dus la o profundă recesiune globală.
Motive de îngrijorare pentru acest septembrie:
- Creșterea prețurilor petrolului, care conduce la scumpirea combustibililor, intensificând presiunile asupra costului vieții.
- O vânzare masivă de obligațiuni guvernamentale la nivel mondial.
- Liderii din domeniul inteligenței artificiale au avertizat că este necesară o încetinire a dezvoltării acestei industrii.
Aceste elemente conturează un posibil septembrie dificil, conform unei analize publicate de The Guardian.
Totuși, este posibil ca aceste temeri să se dovedească a fi nejustificate. De mai bine de șase luni, conflictul dintre SUA și Iran continuă, iar efectele închiderii Strâmtorii Ormuz au fost mai puțin severe decât se anticipase.
Teama care domnește pe piețele de obligațiuni ar putea dispărea rapid, mai ales dacă conflictele din Ucraina și Iran se vor soluționa curând.
Declarațiile lui Donald Trump, care afirmă că petrolierele vor putea traversa din nou Strâmtoarea Ormuz fără restricții, au contribuit la temperarea creșterii prețurilor la țiței. De asemenea, ritmul de creștere economică nu a fost afectat semnificativ, iar inteligența artificială a jucat un rol pozitiv în acest context, atât în SUA, cât și în Marea Britanie.
Istoria nu se repetă niciodată exact la fel
Cu toate acestea, există semne că tensiunile legate de Iran își fac simțite efectele, deși cu o întârziere mai mare decât se aștepta, conform observațiilor din presa britanică.
Piețele nu mai cred în declarațiile lui Trump despre un posibil acord cu Iranul.
Astfel, creșterea prețului petrolului deasupra pragului de 100 de dolari pe baril a amplificat temerile legate de inflația persistentă și de creșterea ratelor dobânzilor de către băncile centrale. Deși prețul țițeiului nu a continuat să crească, costul benzinei și al motorinei rămâne ridicat din cauza deficitului de capacitate de rafinare.
De luni de zile, bursele au fost susținute de ideea că nu există o limită superioară pentru creșterea acțiunilor din sectorul tehnologic, în special al celor implicate în inteligența artificială. Această percepție este acum pusă la încercare, iar intervenția recentă a liderilor din domeniu, care au cerut o reducere a ritmului de dezvoltare, a fost considerată inoportună de către investitori.
Reacția lui Trump, care respinge necesitatea unei reglementări mai stricte a industriei AI, este semnificativă, în special în contextul competiției dintre SUA și China pentru supremația tehnologică.
Piețele financiare par acum la fel de vulnerabile ca în orice moment de după septembrie 2008, iar în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, președintele Trump trebuie să evite o explozie a bulei bursiere în sectorul AI.
Dar istoria nu se repetă niciodată exact la fel.
Asemănări și deosebiri între 2008 și 2026
Există similitudini între septembrie 2026 și septembrie 2008, dar și diferențe semnificative:
Prăbușirea din 2008 a fost generată de riscurile exagerate asumate de bănci pentru a sprijini piața imobiliară din SUA. Acum, băncile par mult mai puțin expuse; deși unele investiții în acțiuni tehnologice s-au bazat pe prognoze nerealiste, este evident că inteligența artificială va avea un impact economic benefic pe termen lung, spre deosebire de investițiile imobiliare dinaintea anului 2008.
Este greșit să presupunem că toate bulele speculative sunt identice.
Totuși, lecțiile din 2008 sunt relevante. Una dintre acestea este că, în cazul în care o criză financiară se transformă într-o recesiune, dogmele convenționale sunt abandonate.
Nu se va mai discuta despre creșterea ratelor dobânzilor de către băncile centrale sau despre necesitatea reducerii deficitului bugetar de către ministerele de Finanțe.
Operațiunile recente de răscumpărare a obligațiunilor efectuate de Trezoreria SUA, menite să reducă presiunea asupra ratelor dobânzilor la creditele ipotecare, împrumuturile auto și datoriile pe cardurile de credit, reflectă îngrijorarea administrației Trump față de starea piețelor financiare, dar indică și o posibilă intervenție mai agresivă în cazul unei crize financiare majore.
O lecție esențială vizează gestionarea situației după un colaps financiar. În trecut, stânga a fost luată prin surprindere, permițând dreptei să preia inițiativa. În Marea Britanie, există deja indicii că un scenariu similar s-ar putea repeta, ministrul de finanțe John Healey fiind presat să majoreze impozitele sau să reducă cheltuielile în bugetul ce urmează să fie prezentat luna viitoare.
O astfel de abordare ar fi contraproductivă, în special deoarece contrazice afirmația premierului Andy Burnham că cei 40 de ani de neoliberalism au fost o greșeală ce trebuie corectată.
Oamenii uită și ignoră semnele
O nouă criză financiară va apărea, mai devreme sau mai târziu, avertizează analiza citată. Oamenii tind să uite și devin nepăsători, ignorând tensiunile de pe piețele financiare care au fost lăsate să devină prea mari și prea puternice.
Prin urmare, deși evenimentele recente ar putea să nu aibă consecințe semnificative, ar fi înțelept să ne pregătim pentru un nou colaps, asemănător celui din septembrie 2008. Pentru orice eventualitate.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/toate-semnele-arata-ca-urmeaza-o-noua-criza-financiara-trebuie-sa-ne-pregatim-chiar-acum
Sursa foto: Inquam Photos
