Politica bazată pe resentimente a câștigat teren în estul Germaniei, iar vest-germanii trebuie să răspundă, de asemenea, la întrebări dificile.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a dat un interviu care a generat multe reacții. Titlul acestuia a fost: „Mulți vest-germani sunt sătui de situație”.
Scopul interviului a fost de a reaminti est-germanilor care se gândesc să voteze AfD despre faptele istorice. Brechtken a afirmat că nemulțumirile dintre est și vest, care durează de 36 de ani, sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând că există o lipsă de onestitate în analiza lor.
Brechtken a continuat prin a sublinia că vestul Germaniei a demonstrat timp de 75 de ani că înțelege democrația și poate gestiona extremismul, fiind mai bine pregătit să contracareze mișcările radicale și să prevină ascensiunea unor partide precum AfD. Pe de altă parte, a subliniat el, est-germanii au avut o tendință moștenită spre soluții autoritare.
Carolin Würfel, scriitoare și jurnalistă, s-a întrebat cât din afirmațiile lui Brechtken sunt bazate pe fapte istorice și cât sunt opinii personale. Totuși, ea este de acord cu el pe un anumit aspect.
AfD s-a originat în Vest, dar are susținere în Est
Furia est-germanilor, popularitatea AfD și recentele alegeri din Saxonia-Anhalt ar trebui să fie un motiv de reflecție asupra unor fapte istorice importante, precum și să ridice întrebări pe care Brechtken nu le-a abordat, conform analizei lui Würfel.
AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar o mare parte din conducerea sa provine din landuri vestice. Este esențial să ne întrebăm nu doar ce îi atrage pe est-germani spre AfD, ci și ce îi determină pe vest-germani să sprijine un astfel de partid și să aleagă estul ca zonă de expansiune.
Landurile vest-germane, care au declarat că au realizat denazificarea după 1945, trebuie să evalueze motivele pentru care fascinația față de fascism persistă și de ce nu există structuri eficiente pentru a contracara mișcările de extremă dreaptă, scrie Carolin Würfel.
De asemenea, este important să ne întrebăm dacă AfD a câștigat teren în est doar pentru că est-germanii sunt mai receptivi la mesajul său sau din cauza inegalităților evidente care facilitează mobilizarea.
„Copilul” din ’89 a crescut și este furios
În 1989, mulți est-germani visau la o combinație între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era neapărat dorită. Mulți au simțit că procesul de reunificare a fost gestionat prost, cu decizii impuse rapid.
Au existat probleme majore și cu agenția Treuhand, responsabilă pentru privatizarea economiei est-germane. În timpul reunificării, 94% dintre companiile din est au fost preluate de investitori din vest sau internaționali, iar doar 6% au rămas în mâinile est-germanilor, ceea ce a dus la pierderea a aproximativ două milioane de locuri de muncă.
În anii 1990-1991, est-germanii au protestat împotriva a ceea ce percepeau ca o ocupație din partea vest-germanilor, cerând alegeri și renegocierea acordurilor care le afectaseră viața, în timp ce rata șomajului creștea alarmant.
Detlev Karsten Rohwedder, șeful agenției Treuhand, a fost întrebat atunci dacă nu se teme de o nouă revoluție în Germania de Est. În acele vremuri, fosta Germanie de Est era văzută ca un copil care trebuia să respecte ordinele vestului. Acum, acel „copil” a crescut și își amintește cu amărăciune de trecut. Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD în Saxonia-Anhalt, este un exemplu al acestei generații.
Mesajul convingător al AfD în Est
Una dintre principalele promisiuni ale AfD este recâștigarea controlului. Evenimentele recente din Saxonia-Anhalt sugerează o dorință de revanșă. Estul își declară voința de a nu mai accepta superioritatea vestului, așa cum a afirmat Siegmund după victorie, subliniind că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai tolerează să fie tratați cu dispreț.
Aceste cuvinte au rezonat profund cu alegătorii, mulți dintre ei nefiind familiarizați cu programul AfD, dar simțind nevoia de a fi auziți și recunoscuți. Siegmund a organizat diverse evenimente, oferind cârnați și bere, pentru a crea un sentiment de comunitate în localitățile afectate de depopulare, transmițând mesajul că „voi contați”.
Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți condițiile de viață în est, partidul le oferă oamenilor atenție și recunoaștere în schimbul votului, ceea ce a devenit o prioritate.
AfD simbolizează mai mult decât o simplă opoziție între est și vest; este o formă de a revendica identitatea și locul în societate.
Orice va urma, toată lumea a știut
AfD a fost fondat de vest-germani, dar are susținere est-germană și aspiră acum la putere națională. Programul său include idei care, în trecut, au necesitat un război și o înfrângere pentru a fi înlăturate: rasismul, credința în superioritate și disprețul față de cei excluși.
Acesta nu este doar o problemă regională, ci o provocare națională, care ar trebui să îngrijoreze fiecare cetățean german, conform lui Carolin Würfel.
Votul pentru AfD reprezintă un vot pentru acest set de convingeri, indiferent de furia și dezamăgirea care stau la baza acestuia.
În aprilie 1932, Partidul Nazist a câștigat alegerile regionale în zona care acum face parte din Saxonia-Anhalt, obținând 40,7% din voturi, formând astfel primul guvern regional condus de naziști din Germania.
Indiferent de ce va urma, va fi dificil să afirmăm că nu am știut, încheie jurnalista.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
