Unde se află misterioasa cetate Dacidava?

by “Sunt unii istorici care o localizează pe teritoriul Slovaciei de azi, alţii spun că ar fi fost lângă Debreţin, în Ungaria, sau la Măgura Şimleului în apropierea oraşului Şimleu Silvaniei, însă sunt specialişti care plasează misterioasa cetate Dacidava în ţinuturile Sătmarului. Cetatea apare pe una dintre hărţile lui Ptolemeu […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Sunt unii istorici care o localizează pe teritoriul Slovaciei de azi, alţii spun că ar fi fost lângă Debreţin, în Ungaria, sau la Măgura Şimleului în apropierea oraşului Şimleu Silvaniei, însă sunt specialişti care plasează misterioasa cetate Dacidava în ţinuturile Sătmarului.

Cetatea apare pe una dintre hărţile lui Ptolemeu (aprox. 87-165 d.Hr.) dar până în prezent istoricii nu au găsit urmele acestei aşezări considerată de mulţi ca fiind unul dintre principalele oraşe ale dacilor. O parte dintre specialişti susţin că Dacidava nu ar fi existat în realitate, şi că ar fi doar o legendă.

Pe lângă Dacidava, specialiştii vorbesc şi despre o altă cetate, şi anume Rucconium, care, potrivit unor cercetători s-ar fi aflat tot pe teritoriul judeţului nostru. Desigur, unii consideră că o aşezare imensă precum Dacidava nu ar fi putut exista undeva la marginea regatului dac, adică în nord-vestul României de azi, însă dacă studiem mai cu atenţie harta Daciei de pe vremea lui Burebista (rege între 82-44 î.Hr.) constatăm că ţinuturile sătmărene nu se aflau nicidecum la marginea statului dac, care se întindea mult dincolo de actualele graniţe ale ţării noastre.

Despre marea cetate a dacilor vorbeşte şi Vasile Pârvan (1882-1927) în lucrarea sa, „Getica”. Cărturarul susţine că harta lui Ptolemeu este cât se poate de exactă şi că Dacidava şi Rucconiul s-au aflat în nord-vestul României de azi. În cartea sa „Sătmar – fragmente istorice şi culturale – aspecte sociale” lucrare ce a văzut lumina tiparului în 1937, Ştefan Mărcuş (1886-1953) spune că Dacidava s-ar fi aflat în zona cetăţii Ecedea situată pe teritoriul fostului comitat al Sătmarului.

O altă posibilă localizare a Dacidavei este cetatea „Belovar” (sau Belavara) ale cărei ruine se află între Boineşti şi Călineşti-Oaş, dar şi aceasta este doar o supoziţie. Să nu uităm că la doar 4 km de Boineşti se află Mănăstirea Bixad despre care se spune că ar fi fost construită pe locul unui altar închinat lui Zamolxis (Zalmoxis, Salmoxis, Samolxis), zeul suprem al dacilor. În concluzie, locul era destul de important pentru daci.

Au fost cercetători care au înclinat să localizeze legendara cetate a dacilor la Medieşu Aurit, având în vedere că în acel loc au fost descoperite sute de cuptoare de ars ceramică, dar şi urmele unei aşezări destul de mari. Unele voci susţin că aşezarea dacică de la Şuculeu (Medieşu Aurit) ar fi făcut parte dintr-un cartier meşteşugăresc aflat în apropierea unui oraş puternic cum ar fi putut fi Dacidava.

Toate acestea nu sunt decât supoziţii deoarece până în prezent arheologii nu au venit cu argumente solide în favoarea uneia, sau alteia, dintre ipotezele enumerate mai sus. Cu toate acestea, în lumina descoperirilor făcute în acest colţ de ţară putem afirma cu certitudine că aşezările dacice descoperite pe teritoriul judeţului nostru dovedesc că dacii au pus bazele unei civilizaţii prospere, care putea oricând concura cu oricare dintre marile popoare ale antichităţii.”[1]

SURSE

  1. http://istoria-dacilor.blogspot.ro/2017/02/unde-se-afla-misterioasa-cetate-dacidava.html
  2. Foto: istoria-dacilor.blogspot.ro
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro