Strămoşii noştri erau experți în medicină și astronomie: Calendarul dacic era mult mai precis decât cel iulian, utilizat de romani, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile

by Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmau că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu. Medicina. Cele mai multe informații privind […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmau că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu.

Medicina. Cele mai multe informații privind cunoștintele de medicină ale dacilor ne parvin de la autori greci. Platon (Charmide, 156a. Opere complete I, pg. 71, Humanitas 2001), îi atribuie lui Socrate unele afirmații despre medicii traci ai lui Zamolxis, “care credeau că tot așa cum nu se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără a fi vindecat capul, tot așa nu trebuie să tămăduim capul fără a ține seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a încerca sa tămăfuim sufletul”.

Afecțiunile erau tratate în funcție de specificul și localizarea lor, în acest sens medicii daci utilizând o serie întreagă de leacuri și plante medicinale. Medicul grec Discoride (De materia medica, II-IV) reproduce 35 de denumiri de plante medicinale din limba dacă la care Pseudo-Apuleius (în lucrarea Herbarius) mai adaugă încă 14. Amintim, dintre acestea, câteva, împreuna cu denumirile actuale din limba romană: ionitis si sopitis (aconit, curcubețică, omag, omag-veninos, mărul-lupului), anoupsi (bucatel), anuspe (iarba-campului),atilia (arierel), azila (aratel), udacila (boroanta), bles (stir), blis/blita (talpa gastii), kerkeraphron (ceapa-ciorii), boudalla/boudathla (limba boului), dacina (deditel), polpoloum/polpoum/polpum (marar), periborasta (brusture), kourionnekoum (rodul-pamantului), absentium/apsenthion/bitumen/bricumum/nitumen/titumen/zired/zonusta/zouoste/zuste (diverse specii de pelin), fithofdedela (fereguta), croustane (crucea-voinicului), dzena/zena (cucuta), tutastra (lubenita/pepene verde), kotiata (meisor-rosu), skiara/skiare/skithe (scai/scaiete/scaius), amalusta (milostiva), dieleia/dieleian (masalar/maselarita), salia (anason),  laca (iarba-grasa), kardama (broscarita), kallipetalon (cinci-degete), dracor (rozmarin), mantia (mur), mizela (cimbrisor). De precizat ca unele dintre plantele cu rol curativ utilizate de daci au și astazi, în farmacia modernă, aceleași întrebuințări, scrie Valentin Roman într-un articol publicat pe adevaruldespredaci.

Pe baza informațiilor ce au parvenit până la noi de la cei doi autori antici amintiți mai sus, se pot stabili și o serie de afecțiuni în cazul cărora erau utilizate plantele numite mai sus și nu numai. Atfel, acestea, după specific, în stare pură sau preparate în rețete mai complexe, aveau rol hemostatic, diuretic, antiasmatic, purgativ (ex. Cinuboila), antihemoragic, cicatrizant (ex. Chodela), calmant (ex. Dileina) sau astrigent (ex. Coadama). Tot cu ajutorul plantelor erau tratate ulceratiile, afecțiunile căilor respiratorii superioare, dar și ale rinichilor sau vezicii urinare. Skiara, de pildă, era utilizată în cazul mușcăturilor de câine sau de șarpe, iar Caropithla avea, printre altele, și rol afrodisiac

De asemenea, un rol extrem de important în tratamentul afecțiunilor de orice tip îl aveau descântecele și vrăjile, elemente ce contribuiau la îndepărtarea influențelor malefice. Acestea erau cunoscute și performate mai ales de femei, după cum relateaza Arian, în “Fragmente”, III. De asemenea, izvoarele termale erau cunoscute și utilizate de către daci în tratamentul anumitor afecțiuni ale sistemului osos și circulator. Dintre ele, putem aminti izvorul de la Geoagiu, cunoscut, în antichitate, sub numele de Germisara.

În același timp, după cum releva sursele literare, dar și descoperiri mai recente ale unor arheologi precum Ion Horațiu Crișan, Constantin Daicoviciu sau Radu Vulpe, strămoșii noștri cunoșteau și utilizau tehnici avansate de chirurgie, dovadă în acest sens fiind o serie de obiecte specifice descoperite pe teritoriul locuit de daci, utlizate, printre altele, la efectuarea unor trepanatii craniene. Craniul descoperit la Poiana, de pildă, demonstrează practicarea unor astfel de intervenții chirurgicale.

La fel, trusa medicală descoperită la Sarmizegetusa, ce conținea, printre altele, o tabletă medicamentoasă din cenusă de la vulcanii mediteraneeni, cenusă folosită ca absorbant pentru răni, arata un grad avansat al practicii medicinei pe aceste meleaguri. Efectuarea unor interventii chirurgicale elaborate ar putea fi demonstrata si de descoprirea unor instrumente specifice, precum bisturiu, birici, sondă (cu rol în extragerea corpurilor străine din organism), pensetă, cârlige (pentru ridicare amarginilor unor plagi) și spatulă (Poaina, Brad, Sarmizegetusa Regia). Pentru păstrarea sau transportul lichidelor cu rol curativ erau utilizate recipiente din ceramica, os, piatra sau sticla.

Astronomia. Geto-dacii au excelat și în ceea ce privește cunoștințele de astronomie. Calendarul utiliat de acestia insuma 365,242197 de zile, in timp ce anul astronomi stabilit in perioada moderna a fost calculat la 365,242198 de zile, astfel ca eroarea, raportata la vremurile despre care vorbim, este una aproape nesemnificativă. De altfel, calendarul dacic era mult mai precis decât cel iulian, utilizat de romani. Eroarea calendarului dacic era de 1,78 zile la 34 de ani, adică 1h15’3″pe an, în timp ce calendarul roman avea o eroare de 6h 48′ si 46″ pe an.

De la Strabon ne-au ramas primele relatări cu privire la practicile astrologice și astronomice ale geto-dacilor. Acesta povestește cum: „Astfel se spune cã un oarecare get, numit Zamolxe, a fost sclavul lui Pitagora. De la filosof a obținut oarecare informații despre fenomenele cerești, în timpul peregrinãrii sale in Egipt. Întors în patrie, Zamolxe a dobândit respectul cârmuitorilor si pe cel al poporului, ca tãlmacitor al fenomenelor ceresti. În cele din urmã a izbutit sa-l convingã pe rege sã si-l facã asociat, ca pe un om ce avea însusirea de a dezvãlui vointa zeilor.” (Strabon, Geografia,VII, 3 , 5). Un alt autor grec, Herodot, susține, cu mult timp înainte de Strabon, ca Zamolxis nu a fost sclavul lui Pitagora, ci ca a trăit înantea acestuia cu mult timp (Herodot, Istorii, IV, 96).
Cunștințele avansate de astronomie ale dacilor sunt confirmate și de istoricul Iordanes. Potrivit acestuia, dacii știau raportul dintre diametrul Soarelui și al Pământului și cunoșteau în amănunt mișcările stelelor, ale planetelor din sistemul nostru solar, dar cercetau și orbitarea Lunii în jurul Pământului, precum și efectul acestui satelit natural asupra planetei noastre. Același autor mai relatează că multe cunoștințe despre astronomie, precum cele 12 semne zodiacale, ar fi fost insuștie de către daci cu ajutorul marelui preot Deceneu.

O serie de cercetători din perioada contemporană, printre care St. Bobancu, E. Poenaru si C. Samoila, sunt de părere că unele construcții de la Sarmizegetusa, de pildă, ar fi avut rolul unor calendare, care i-ar fi ajutat pe dacii în determinarea cu exactitate a anumitor momente și faze ale Pământului în raport cu Luna sau cu Soarele. Opiniei îi subscrie ți Hadrian Daicoviciu, care conzlionează ca marele sanctuar circular din incinta sacră de la Sarmizegetusa, ce cuprinde trei cercuri concentrice, era folosit în scop științific.

SURSE

  1. http://www.b1.ro/stiri/eveniment/stramosii-nostri-erau-experti-in-medicina-si-astronomie-calendarul-dacic-era-mult-mai-precis-decat-cel-iulian-utilizat-de-romani-iar-preotii-lor-stiau-sa-foloseasca-plantele-vindecatoare-dar-si-otravurile-108998.html
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro