Minciunile Președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, cu privire la cazul românului care nu a fost servit la Kaufland în Odorheiu Secuiesc: “Aș preciza că din punctul meu de vedere o astfel de persoană care realizează un astfel de film și publică informații incomplete, inexacte, generând tensiuni de acest gen, ar fi susceptibilă de răspundere penală pentru incitare la ură prin transmitere de informații inexacte”! Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos, face propagandă pentru “Ținutul Secuiesc”!

by La data de 6 septembrie 2017, RFI Romania a publicat un articol intitulat “CNCD: România, teren fertil pentru incitări de tip Odorheiul Secuiesc. O parte a presei a rostogolit cazul”, in care i se ia un interviu Presedintelui Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, cu privire la cazul românului […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

La data de 6 septembrie 2017, RFI Romania a publicat un articol intitulat “CNCD: România, teren fertil pentru incitări de tip Odorheiul Secuiesc. O parte a presei a rostogolit cazul”, in care i se ia un interviu Presedintelui Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, cu privire la cazul românului care nu a fost servit la Kaufland în Odorheiu Secuiesc.

Iata articolul:

“CNCD: România, teren fertil pentru incitări de tip Odorheiul Secuiesc. O parte a presei a rostogolit cazul

Filmarea făcută la hipermarketul din Odorheiul Secuiesc, unde un blogger a susținut că nu i s-a luat o comandă pentru că vorbea românește a incitat la ură pe criterii etnice, stabilește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Potrivit CNCD, care a cerut un punct de vedere din partea celor acuzați de discriminare și a analizat imagini surprinse de camerele de luat vederi, înregistrarea postată de bloggerul respectiv a fost trunchiată, iar informațiile distribuite au fost false.

Președintele CNCD, Csaba Asztalos afirmă, la RFI, că situația de la acest moment din România e propice pentru astfel de provocări și susține că această carte a naționalismului e jucată, în funcție de interese, de partide politice și exploatată, fără discernământ, de o parte a presei:

C.A.: Autorul filmului a mai avut două întâlniri anterioare filmării, în care i s-a adus la cunoștință că punctul de lucru se deschide doar la ora 10.00 și nu poate fi servit. De asemenea, avem o declarație a vânzătoarei cu privire la cele întâmplate și procesul verbal de a doua zi al ANPC-ului prin care Kaufland România este sancționată, din punctul meu de vedere, în mod abuziv. Analizând toate aceste elemente am ajuns la concluzia că autorul filmului nu a respectat etica testării pentru că a dat publicității informații incomplete, inexacte. Filmarea în sine a fost montată astfel încât să nu se prezinte obiectiv situația.

Rep.: Mai mult de atât, a fost vorba de o incitare la ură pe criteriul apartenenței etnice?

C.A.: Această situație are ca efect o incitare la ură împotriva unei minorități care afectează până la urmă relațiile interetnice. Vorbim de un fel de știri false, fake news-uri.

Rep.: Este un efect voit sau involuntar? Cu alte cuvinte s-a urmărit, considerați din analiză, acest lucru?

C.A.: Noi am contactat bloggerul și am cerut să ne trimită filmarea sau orice altă probă în acest sens. Nu a făcut acest lucru. Efectul este sigur acesta. Nu știu dacă a fost voit. Ori a urmărit doar să obțină doar o publicitatea foarte mare. Și a reușit, pentru că doar în patru-cinci zile are un milion de vizualizări pe contul său. Și în mass-media am avut o dezbatere foarte contondentă cu elemente de instigare la ură clară. Am început să primim alte plângeri legate de comentarii. Majoritatea jurnaliștilor au preluat această știre fără o minimă analiză, fără a avea o minimă cercetare în acest caz. Și acest lucru s-a rostogolit. 

Rep.: Au fost și oameni revoltați că respectiva angajată a hipermarketului nu cunoștea limba română.

C.A.: Da. Asta este o problemă reală. Noi am făcut această recomandare ca în pozițiile în care sunt atribuții de relații cu publicul persoanele să cunoască în mod rezonabil limba română. Este o problemă reală la comunitatea maghiară. Nu toți, nu trebuie să generalizăm. (…) Nu aveam nicio lege în România care să sancționeze un cetățean român pentru că nu vorbește limba română, ceea ce ANPC-ul a făcut. Trebui să vedem cauzele reale pentru care unii maghiari nu vorbesc limba română sau nu vorbesc la un nivel rezonabil. Până la urmă vedem o etichetare, o stigmatizare a maghiarilor din perspectiva cunoașterii limbii române.De fapt nici nu avem date, dacă mă întrebați pe mine. Care este nivelul și câți cunosc limba română în rândul maghiarilor. (…) Este un fel de test de loialitate: tot timpul ni se pune în față acest element: nu vorbiți, nu doriți să vorbiți, vorbiți cu accent, cu greșeli

Rep.:  CNCD a concluzionat, dacă înțeleg bine, că acest caz este unul artificial. V-aș întreba însă dacă în plan general terenul în acest moment e fertil pentru astfel de instigări și de incitări la ură.

C.A.: În analiza mea, în România, da. Terenul este extrem de fertil, mai ales că suntem în pragul Centenarului. Am avut o serie de dezbateri contondente și elemente de incitare la ură. Am avut evenimente politice, cum a fost criza guvernului Grindeanu, unde cartea maghiară a fost jucată cu brio în scopuri politice. Toate aceste evenimente lasă urme în relațiile interetnice. (…) În mass-media de limbă română se vorbește despre maghiari fără ca ei să fie prezenți, fără a li se cere punctul de vedere. Nu avem jurnaliști maghiari de limbă română care să aducă și altă perspectivă. În principiu da, este un teren fertil.

Rep.: Sunteți ultimul om de la care m-aș aștepta să generalizeze. Vorbim de o parte a presei.

C.A.: Absolut, da. Nu vorbesc de întreaga presă, bineînțeles. Dar vorbesc de o parte a presei foarte accesată, cu un rating foarte mare, care a preluat pe nemestecate și a rostogolit acest subiect.  Aș preciza că din punctul meu de vedere o astfel de persoană care realizează un astfel de film și publică informații incomplete, inexacte, generând tensiuni de acest gen, ar fi susceptibilă de răspundere penală pentru incitare la ură prin transmitere de informații inexacte.”[1]

Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, ii apara pe unguri, incercand sa “argumenteze” cum ca, acea inregistrare ar fi, de fapt, “falsa”, fara sa poata demonstra cele afirmate. Pentru a demonstra ca o filmare este falsa trebuie sa se faca o expertiza a filmului, expertiza pe care poate sa o realizeze, evident, doar un expert, in nici un caz, cei de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Pe Csaba Asztalos il deranjeaza nationalismul romanesc. Nu ne surprinde asta, caci este adept al neomarxismului/progresismului, iar adeptii acestei ideologii sovietice nu accepta valorile nationale.

Desi il acuza pe autorul filmuletului ca a dat publicitatii “informatii “incomplete, inexacte”, Csaba Asztalos nu vorbeste nimic despre acel om din filmare care ii spune autorului ca “cine vine in Tinutul Secuiesc sa invete limba maghiara”. Domnule Csaba Asztalos, dumneavoastra sunteti de acord cu autonomia “Tinutului Secuiesc”? Potrivit articolului 1 din Constitutia Romaniei, Romania este stat unitar si indivizibil, iar orice incercare de autonomie/secesionism/separatism constitutie o incalcare grava a Constitutiei.

“C.A.: Autorul filmului a mai avut două întâlniri anterioare filmării, în care i s-a adus la cunoștință că punctul de lucru se deschide doar la ora 10.00 și nu poate fi servit. De asemenea, avem o declarație a vânzătoarei cu privire la cele întâmplate și procesul verbal de a doua zi al ANPC-ului prin care Kaufland România este sancționată, din punctul meu de vedere, în mod abuziv. Analizând toate aceste elemente am ajuns la concluzia că autorul filmului nu a respectat etica testării pentru că a dat publicității informații incomplete, inexacte. Filmarea în sine a fost montată astfel încât să nu se prezinte obiectiv situația.”[1]

Autorul filmului a mai avut doua intalniri anterioare filmarii? Aveti vreo inregistrare video? Csaba Asztalos considera ca, Kaufland a fost sanctionata “abuziv” de catre ANPC. Pai, haideti sa vedem ce a fost sanctionat Kaufland! Iata ce afirma seful ANPC Brasov, Sorin Susanu:

S.S.: Am văzut că în spațiul public încearcă să se inducă niște idei. Îi înțeleg până la urmă pe Kaufland sau PR-ul lor, că încearcă să o dreagă cumva. Realitatea este următoarea: acel agent economic a mai fost sancționat de noi și… mâine o să am și mai multe date. Se pare că nu doar o dată, așa cum am spus-o astăzi, pentru probleme aproximativ similare și de mai multe ori, dar sigur o dată.

Astăzi ne-am autosesizat, am dispus două măsuri: o dată – verificarea acelui agent economic, iar a doua –  o tematică locală care să se refere la acele trei județe, Harghita, Covasna și Mureș, unde să se verifice dacă mai există chestiuni similare. Echipa care s-a dus la Kaufland, acolo, a stat și, efectiv, a supravegheat o perioadă de timp activitatea de la grill-ul respectiv.

O persoană, un consumator, un client român, când a încercat să comande, nu a reușit să se înțeleagă cu vânzătoarea. Nu a avut vânzătoarea nici atitudinea ostilă, nici alte chestiuni, dar efectiv nu s-au înțeles. În momentul ăla, s-a inițiat controlul, iar comisarii de la noi –  ATENȚIE – de etnie maghiară amândoi, sunt două doamne , au constatat că vânzătoarea nu stăpânește limba română.

A fost chemat managerul. Reacția sa mi s-a părut, cel puțin, discutabilă, ca să nu spun altfel. La întrebarea comisarilor „De ce ați angajat o persoană care nu știe română?”, el zice „Păi, ar fi fost discriminatoriu ca să-i cer la angajare să știe limba română” – asta a fost exprimarea lui.

În fine, sancțiunile s-au aplicat pentru anumite articole din legislația noastră, care prevăd că nerealizarea conformă a serviciilor către consumator se sancționează. Este îngrijorător faptul că există această recidivă, pentru că și data trecută agentul economic a fost consiliat, nu doar amendat, pentru problemele descoperite. I s-a explicat absolut tot ceea ce trebuie să facă și să nu facă.

Mai mult, la ceea ce a apărut în alte direcții și în alte surse, n-am ce să spun.“[2]

Interviul il puteti citi pe larg aici -> https://www.bugetul.ro/interviu-sorin-susanu-sef-anpc-ce-ascunde-de-fapt-scandalul-kaufland-odorheiu-secuiesc/

Acum, este cat se poate de clar. Amenda pe care a primit-o Kaufland este justificata.

Interviul de la RFI cu Csaba Asztalos continua:

“Rep.: Este un efect voit sau involuntar? Cu alte cuvinte s-a urmărit, considerați din analiză, acest lucru?

C.A.: Noi am contactat bloggerul și am cerut să ne trimită filmarea sau orice altă probă în acest sens. Nu a făcut acest lucru. Efectul este sigur acesta. Nu știu dacă a fost voit. Ori a urmărit doar să obțină doar o publicitatea foarte mare. Și a reușit, pentru că doar în patru-cinci zile are un milion de vizualizări pe contul său. Și în mass-media am avut o dezbatere foarte contondentă cu elemente de instigare la ură clară. Am început să primim alte plângeri legate de comentarii. Majoritatea jurnaliștilor au preluat această știre fără o minimă analiză, fără a avea o minimă cercetare în acest caz. Și acest lucru s-a rostogolit.“[1]

Pai, filmarea este publica, ce alta filmare ati fi vrut sa va trimita? Nu este de ajuns ca nu a fost servit in limba romana? Nu este de ajuns ca, Kaufland a fost amendat de ANPC? Vedem ca se utilizeaza sintagma “instigare la ura”, o sintagma des folosita de activistii neomarxisti, deoarece ei impart oamenii in doua: “majoritatea opresoare” si “minoritatea discriminata”.

Care este instigarea, concret? Faptul ca ceri in limba romana un produs si nu ti se raspunde, deoarece persoana nu stie limba romana, este “instigare la ura”? Oamenii astia nu au notiunea cuvintelor! Majoritatea jurnalistilor au preluat stirea analizand-o din toate unghiurile. A spune ca, “Majoritatea jurnaliștilor au preluat această știre fără o minimă analiză, fără a avea o minimă cercetare în acest caz. Și acest lucru s-a rostogolit.”, este o minciuna.

“Rep.: Au fost și oameni revoltați că respectiva angajată a hipermarketului nu cunoștea limba română.

C.A.: Da. Asta este o problemă reală. Noi am făcut această recomandare ca în pozițiile în care sunt atribuții de relații cu publicul persoanele să cunoască în mod rezonabil limba română. Este o problemă reală la comunitatea maghiară. Nu toți, nu trebuie să generalizăm. (…) Nu aveam nicio lege în România care să sancționeze un cetățean român pentru că nu vorbește limba română, ceea ce ANPC-ul a făcut. Trebui să vedem cauzele reale pentru care unii maghiari nu vorbesc limba română sau nu vorbesc la un nivel rezonabil. Până la urmă vedem o etichetare, o stigmatizare a maghiarilor din perspectiva cunoașterii limbii române.De fapt nici nu avem date, dacă mă întrebați pe mine. Care este nivelul și câți cunosc limba română în rândul maghiarilor. (…) Este un fel de test de loialitate: tot timpul ni se pune în față acest element: nu vorbiți, nu doriți să vorbiți, vorbiți cu accent, cu greșeli…”[1]

Nu avem o lege care sa sanctioneze un cetatean roman pentru ca nu vorbeste limba romana, dar cand un angajezi un etnic maghiar, acesta trebuie sa stie limba romana, deoarece articolul 13 din Constitutia Romaniei arata cat se poate de clar ca limba oficiala a acestui stat este romana.

“Până la urmă vedem o etichetare, o stigmatizare a maghiarilor din perspectiva cunoașterii limbii române.”[1]

Noi nu vedem o etichetare si nici o stigmatizare a maghiarilor, dat fiind faptul ca, Constitutia Romaniei este clara. Ceea ce ii deranjeaza pe unii unguri de se simti “discriminati” si “stigmatizati” este faptul ca nu au obtinut autonomia “Tinutului Secuiesc”. “Tinutul Secuiesc” nu exista si nu va exista niciodata. Aici, exista doar Romania.

“Rep.:  CNCD a concluzionat, dacă înțeleg bine, că acest caz este unul artificial. V-aș întreba însă dacă în plan general terenul în acest moment e fertil pentru astfel de instigări și de incitări la ură.

C.A.: În analiza mea, în România, da. Terenul este extrem de fertil, mai ales că suntem în pragul Centenarului. Am avut o serie de dezbateri contondente și elemente de incitare la ură. Am avut evenimente politice, cum a fost criza guvernului Grindeanu, unde cartea maghiară a fost jucată cu brio în scopuri politice. Toate aceste evenimente lasă urme în relațiile interetnice. (…) În mass-media de limbă română se vorbește despre maghiari fără ca ei să fie prezenți, fără a li se cere punctul de vedere. Nu avem jurnaliști maghiari de limbă română care să aducă și altă perspectivă. În principiu da, este un teren fertil.”[1]

Csaba Asztalos este subiectiv in afirmatiile pe care le face, desi, din functia pe care o ocupa, trebuie sa fie obiectiv. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) nu este un ONG (Organizatie Non-Guvernamentala), ci este o institutie platita din bani publici.

Noi sustinem ca aceasta institutie nu trebuie sa existe, ca este o institutie de tip sovietic, al carei rol este acela de a sanctiona persoanele care nu sunt “corecte politic”, adica persoanele care nu sunt de acord cu casatoriile LGBT, multiculturalism si alte conceptii neomarxiste/progresiste.

“Rep.: Sunteți ultimul om de la care m-aș aștepta să generalizeze. Vorbim de o parte a presei.

C.A.: Absolut, da. Nu vorbesc de întreaga presă, bineînțeles. Dar vorbesc de o parte a presei foarte accesată, cu un rating foarte mare, care a preluat pe nemestecate și a rostogolit acest subiect. Aș preciza că din punctul meu de vedere o astfel de persoană care realizează un astfel de film și publică informații incomplete, inexacte, generând tensiuni de acest gen, ar fi susceptibilă de răspundere penală pentru incitare la ură prin transmitere de informații inexacte.”[1]

Tensiunile de acest gen nu le genereaza acei jurnalisti care au comentat acest caz, ci extremistii unguri. Atunci cand ii transmiti unei persoane ca vine in “Tinutul Secuiesc” si trebuie sa stie limba maghiara (ne referim la barbatul din acea filmare), este normal ca romanii sa aiba o reactie in acest sens, astfel de afirmatii nu pot fi tolerate.

“Aș preciza că din punctul meu de vedere o astfel de persoană care realizează un astfel de film și publică informații incomplete, inexacte, generând tensiuni de acest gen, ar fi susceptibilă de răspundere penală pentru incitare la ură prin transmitere de informații inexacte.”[1]

Dar, barbatul acela din video care ii transmite celui ce a filmat ca “cine vine in Tinutul Secuiesc sa invete limba maghiara”, este sau nu este incitare la ura? Nu ne asteptam la vreun raspuns de la Csaba Asztalos, dat fiind faptul ca din functia pe care o ocupa, acesta tine partea maghiarilor.

UDMR, care doreste in continuare autonomia “Tinutului Secuiesc”, instiga sau nu la ura impotriva romanilor? Noi consideram ca da.

De “Miscarea celor 64 de comitate” ce spuneti? Si ei sustin autonomia “Tinutului Secuiesc”. Ei instiga la ura impotriva romanilor sau nu? Noi consideram ca da.

In concluzie, este evident ca pe Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Csaba Asztalos, nu il intereseaza instigarile extremistilor unguri impotriva Romaniei, ci doar nationalismul romanesc. Sunt cazuri in care Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a amendat unguri, dar, este clar ca extremistii unguri sunt ocoliti de sanctiuni. Autoritatile romane nu trebuie sa tolereze manifestarile antiromanesti ale extremistilor unguri care vor autonomia “Tinutului Secuiesc”.

Va recomandam sa cititi:

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos, face propagandă pentru “Ținutul Secuiesc”

SURSE

  1. http://www.rfi.ro/social-97553-cncd-odorheiul-secuiesc
  2. https://www.bugetul.ro/interviu-sorin-susanu-sef-anpc-ce-ascunde-de-fapt-scandalul-kaufland-odorheiu-secuiesc/
  3. Foto:

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) – Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință.

Contact: office@dzr.org.ro