Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria

by 10 lucruri despre descoperirea de la Tărtăria: 1) Multe dintre interpretările lui Nicolae Vlassa, cercetătorul român care a descoperit tăbliţele în 1961, au fost greşite, conform lui Marco Merlini. Interpretarea lui Nicolae Vlassa cuprindea ideile următoare: “- Oasele par “arse şi dezmembrate, unele dintre ele sfărâmate”. – Persoana a fost […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

10 lucruri despre descoperirea de la Tărtăria:

1) Multe dintre interpretările lui Nicolae Vlassa, cercetătorul român care a descoperit tăbliţele în 1961, au fost greşite, conform lui Marco Merlini. Interpretarea lui Nicolae Vlassa cuprindea ideile următoare:

“- Oasele par “arse şi dezmembrate, unele dintre ele sfărâmate”.
– Persoana a fost un bărbat adult.
– Acesta a fost un Mare Preot sau un Şaman.
– A fost incinerat în timpul unui sacrificiu uman.
– Oasele arse, sfărâmate şi dezmembrate reprezintă “rămăşiţele unui sacrificiu însoţit de o formă de canibalism ritual”
– Groapa era o “groapă magico-religioasă …umplută cu pământ cenuşos”
– Mormanul de obiecte găsite pe fundul gropii alături de oasele umane reprezintă “ofrande de sacrificiu”. Descoperirea reprezintă “singurul complex magico-religios … de acest tip din arealul culturii Turdaş”.
– Tăbliţele inscripţionate aparţineau nivelului Turdaş.
– Prin urmare “cele mai bune analogii pentru aceste tăbliţe sunt … tăbliţele arhaice din depozitul de la Uruk-Warka IV, pe care multe dintre semne sunt identice sau foarte asemănătoare celor de la Tărtăria”.”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.2

2) Rămășițele umane și tăbliţele se găsesc în ziua de azi în subsolul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei.

3) Tăbliţele au fost datate cu C14 la Roma – “am solicitat o analiză antropometrică a rămăşiţelor umane la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române de Ştiinţe de la Iaşi (Georgeta Miu) şi am trimis probe la Roma, la Laboratorul Departamentului “Scienzze della Terra” a Universităţii “La Sapienza” pentru o analiză cu C14 (Gilberto Calderoni)”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.2

4) Cercetarea lui Marco Merlini a scos la iveală faptul că “oasele aparţin unei femei foarte bolnave şi foarte bătrâne pentru standardele acelor timpuri”, ce avea vârsta de 50-55 de ani și o înălțime de 147 cm.

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.4

5) Astfel, oasele aparțin unei femei, nu unui mare preot, cum credea Nicolae Vlassa: “Dacă se doreşte continuarea ideii de groapă rituală, va trebui să începem să vorbim despre Preoteasa de la Tărtăria, femeia-şaman sau femeia-demnitar. În acest stadiu al cercetării preferăm să vorbim despre “Doamna de la Tărtăria” şi să o descriem ca pe o “ femeie sfântă, venerată”.”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.5

6) “Doamna de la Tărtăria nu a fost incinerată în timpul unui sacrificiu uman. Aşa cum am menţionat deja oasele nu prezintă urme de ardere, astfel că nimeni nu a fost incinerat aici în timpul unui ritual de sacrificiu. Ipoteza lui Vlassa cu privire la un sacrificiu uman se bazează pe temeiuri arheologice instabile, însă este mai puţin excentrică decât cred mulţi dintre cercetători.”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.6

7) Nu a fost vorba de canibalism ritualic – “Dar la Tărtăria nu a avut loc nici o formă de canibalism. În primul rând, în cazurile de canibalism ritualic sau secular se pot găsi unele rămăşiţe selectate (mai ales de la cap, braţe şi picioare). În cadrul săpăturii arheologice de la Skantea (Moldova, România) Magda Lazarovici a descoperit câteva rămăşiţe de la craniu şi de braţe. La Iclod (jud. Cluj, România) un personaj decapitat şi înhumat ţinea o parte din craniul său în mână. Şi enumerarea poate continua.”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.7

8) Până la studiul lui Marco Merlini, tăbliţele nu au fost niciodată datate cu C14. Datarea cu C14 s-a făcut asupra oaselor și nu asupra tăblițelor: “În realitate tăbliţele nu au fost niciodată analizate prin datarea cu radiocarbon, iar legendele abundă. De exemplu, trebuie să se ia în considerare faptul că şi în prezent mai circulă încă mitul unei analize ruseşti  realizată la începutul anilor ’60. În plus, potrivit mai multor arheologi români, tăbliţele nu mai pot fi supuse analizei cu C14, deoarece Vlassa nu a fost prezent la descoperirea lor, descoperire ce a avut loc înainte cu câteva ore de finalizarea săpăturii. Tăbliţele erau moi, acoperite cu calcar datorită umidităţii din interiorul gropii. Pentru a le întări, un restaurator bine-intenţionat, dar pripit, a decis să le ardă în cuptorul electric al laboratorului muzeului.” Rezultatele analizei din Roma au calibrat vechimea rămășițelor la 5370 – 5140 i.Hr.

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.10

9) Tăbliţele de la Tărtăria sunt produsele autentice ale scrisului europeanu și nu au nimic în comun cu scrisul din Mesopotamia: “orice paralelă între inscripţiile de la Tărtăria şi scrisul din Mesopotamia este slabă din raţiuni cronologice şi grafice. În primul rând, dezvoltarea scrisului descoperit în Transilvania preceda curente evoluţionare similare din Mesopotamia cu aproape un mileniu. În al doilea rând, dacă semnele europene sunt comparate cu cele din cadrul listei ATU (Green şi Nissen 1987), nu pot fi observate convergenţe substanţiale.”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.11

10) “Descoperirile de la Tărtăria aparţin civilizaţiei Vinča, faza culturală B1/B2. Dacă se compară secvenţa cronostratigrafică a siturilor din Transilvania şi Banat cu vârsta stabilită cu C14 a oaselor umane descoperite de Vlassa în groapa rituală, Doamna de la Tărtăria ar putea fi situată în neoliticul mijlociu, cultura Vinča, faza B1/B2. Practic vârsta ei se situează între cea mai veche datare calculată pentru cultura Banatului (de la 6330 ±140 yr BP Lv-2139 la 6240±70 yr BP Lv 2148) şi aparţinând respectiv fazei Vinča B1 (nivelul 2 al bordeiului) şi Vinča B1/B2 (nivelul 3 al bordeiului).”

Sursa – Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria, pag.12

danube_script

Răspândirea vechii scrieri danubiene – sursa

SURSE

  1. Marco Merlini – Doamna de la Tărtăria şi enigma datării tăbliţelor de la Tărtăria
  2. Marco Merlini – Introduction to the Danube Script
  3. http://istorieveche.ro/2014/03/24/marco-merlini-despre-tartaria/
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro