Lucruri neştiute despre moartea lui Traian Vuia şi mărturia cutremurătoare făcută de strănepoata geniului: „A fost îngropat ca un câine”

by “Un pionier al aviaţiei mondiale, Traian Vuia a fost îngropat fără ca familia să fie măcar anunţată de decesul său. Dezvăluirile sunt făcute de o urmaşă a lui Traian Vuia şi confirmate de actualul primar, care a vrut chiar să îl deshumeze pe Vuia şi să îl aducă în […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Un pionier al aviaţiei mondiale, Traian Vuia a fost îngropat fără ca familia să fie măcar anunţată de decesul său. Dezvăluirile sunt făcute de o urmaşă a lui Traian Vuia şi confirmate de actualul primar, care a vrut chiar să îl deshumeze pe Vuia şi să îl aducă în localitatea natală, dar a renunţat la idee. Singurul care mai are grijă de mormântul lui Traian Vuia, fostul diplomat Radu Homescu, se opune vehement deshumării lui Vuia.

Un simbol al aviaţiei mondiale, după ce a realizat in 1906 primul zbor autopropulsat, cu un aparat mai greu decât aerul, în Franţa, Traian Vuia, este tot mai puţin cunoscut de localnicii din comuna timişeană care poartă numele cunoscutului pionier al aviaţiei. Dacă îi întrebi pe localnicii mai în vârstă din comuna Traian Vuia (fostă Bujoru), ce a făcut omul care le-a dat numele localităţii, aceştia sunt mândri că „a făcut ceva cu avioane”, fără a putea preciza exact ce îl defineşte pe Vuia.

Localnicii te îndrumă, însă, spre „Vuiţa”, Mărioara Manzur, urmaşă a aviatorului, care locuieşte în casa memorială a lui Vuia, este consilier local şi deţine un magazin alimentar în localitate. Femeia, care a înfiinţat, alături de alte rude, o asociaţie a urmaşilor lui Traian Vuia, în speranţa unor beneficii materiale de pe urma marelui om de ştiinţă, nu mai păstrează nimic de la Vuia, în afară de plăcuţa memorială de pe casă. „Rudele au dat tot ce au avut de la Vuia. Singurul care mai are nişte scrisori este un verişor de la Sinteşti. Este preot şi mai are nişte scrisori ale lui Traian Vuia către sora lui, Ghizela Manzur”, a spus Mărioara Manzur, potrivit căreia din fosta casă a lui Traian Vuia nu a mai rămas nimic, acolo fiind doar locul pe care a fost casa părintească a lui Vuia.

O istorie de viaţă zbuciumată

La fel ca marile personalităţi, Vuia a avut o istorie de viaţă zbuciumată. Cu planuri şi idei revoluţionare, Traian Vuia s-a confruntat în permanenţă cu lipsa fondurilor care să îl ajute să dea viaţă proiectelor sale vizionare. Aşa a ajuns la Paris, unde visul său a devenit realitate, iar în 18 martie 1906, lângă Paris, aparatul Vuia I (supranumit Liliacul) a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, pe o distanţă de 12 metri. A fost un zbor istoric, Traian Vuia fiind primul om care a zburat cu un un  aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie şi aterizare. Au urmat apoi noi succese ale lui Traian Vuia, iar dacă realizările sale sunt cunoscute şi recunoscute, multe instituţii purtând numele marelui aviator, despre sfârşitul lui Vuia se ştie mai puţin. Strănepoata marelui inventator a dezvăluit  cum a fost ultima perioadă din viaţa lui Vuia.

Mărioara Manzur a declarat că, în Franţa fiind, Traian Vuia a fost luat în întreţinere de o famillie care nu l-a îngrijit aşa cum ar fi trebuit. „A fost o mătuşă din Timişoara la el. A stat şase luni şi în şase luni nu a putut schimba două vorbe cu el pentru că cineva din familia respectivă era tot timpul de faţă. El era chinuit. Nu l-au îngrijit”, a declarat urmaşa lui Vuia. Femeia a mai spus că, bolnav fiind, Traian Vuia a fost adus în ţară de Petru Groza, prim-ministrul de la vremea respectivă, cu care era prieten.

Deshumarea lui Traian Vuia: „O blasfemie”

Mărioara Manzur a mai povestit că în 3 sptembrie 1950, când a murit Traian Vuia, prin intermediul cabinetului său guvernamental, Petru Groza a anunţat primăria din localitatea natală a lui Vuia despre moartea omului de ştiinţă. Potrivit femeii, de la primărie, nimeni nu a anunţat, însă, familia. „Primarul de aici, era un prost, un beţivan, un vai de capul lui. Nu a anunţat pe nimeni dintre ai noştri. A fost înmormântat ca un câine, ca şi cum nu ar avea pe nimeni”, a mai spus urmaşa lui Vuia. Mărioara Manzur a mai povestit că la scurt timp după moartea lui Vuia, Petru Groza a venit personal în comuna natală a lui Traian Vuia pentru a vedea dacă într-adevăr omul de ştiinţă chiar nu are niciun aparţinător.

„Exact la fântâna asta s-a oprit. Tatăl meu  (n.r. nepotul lui Vuia) venea de pe câmp şi l-au întrebat dacă ştie ceva de Traian Vuia. Atunci au venit aici şi au vorbit şi de atunci tatăl meu a devenit mare prieten cu Petru Groza. La fata lui Petru Groza, la Timişoara, am fost şi eu. Eram în clasa a VIII-a”, a mai spus Mărioara Manzur potrivit căreia, doi ani la rând Petru Groza a venit la rugă în Traian Vuia.

Primarul din Traian Vuia, Iosif Barboni a declarat că s-a gândit să îl deshumeze pe Traian Vuia, înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucureşti, şi să îl aducă la Traian Vuia. „Am vrut să îl aducem aici, să îl punem în curtea bisericii. Am vorbit eu cu fostul ministru- consilier de la Externe, domnul prof. univ. dr.Radu Homescu şi nu se poate”, a spus primarul din Traian Vuia, Iosif  Barboni, care a renunţat să mai facă demersuri pentru deshumarea lui Vuia.

Fost diplomat şi om de ştiinţă , Radu Homescu este singurul care mai are grijă de mormântul lui Traian Vuia din cimitirul Bellu din Capitală. Radu Homescu susţine că dacă şi-ar fi dorit să fie înmormântat în localitatea natală, Traian Vuia ar fi cerut acest lucru prin testament. „Credeţi că în relaţii atât de apropiate cu prim-ministrul de la vremea respectivă nu ar fi cerut să fie înmormântat acolo?  Traian Vuia a venit în deplină cunoştinţă de cauză în ţară. Era bolnav, dar era raţional şi limpede, în depline facultăţi mintale. Dacă el şi-ar fi dorit să fie înmormntat în localitatea lui de naştere, putea solicita acest lucru. La înmormântarea lui, la care s-a făcut slujbă religioasă, a fost chiar Petru Groza, premierul României. Rudele lui, nu. Nu îmi închipui că Traian Vuia nu ar fi cerut să fie înmormântat la locul naşterii lui dacă şi-ar fi dorit”, a declarat Radu Homescu, care se opune vehement mutării osemintelui lui Vuia din Capitală.

„Nu pot fi de acord cu deshumarea lui Traian Vuia. I-am făcut parastas la 60 de ani de la moartea lui la Patriarhie şi, simultan, la Mitropolia Banatului. A fost măcar la mitropolie, la Timişoara, această cucoană (n.r. strănepoata lui Vuia care locuieşte în comuna Traian Vuia)? Acolo (n.r. în cimitirul Bellu) îl vizitează zilnic peste 100 de persoane. Este o valoare a neamului românesc şi al lumii. A-l deshuma pe Traian Vuia din cimitirul care este un muzeu de istorie, unde sunt marii noştri scriitori şi poeţi, precum Eminescu, artişti, marii noştri oameni de ştiinţă, este o inepţie, o blasfemie. Eu nu pot să fiu de acord cu asta. Şi o spun în calitate de român şi intelectual care ştie să aprecieze valorile neamului său sau pe cele universale, precum Traian Vuia. După ce moare această strănepoată, cine o să mai îngrijească mormântul respectiv, cine va veni să-l viziteze?”, se întreabă Radu Homescu. “[1]

SURSE

  1. http://adevarul.ro/locale/timisoara/lucruri-nestiute-despre-moartea-traian-vuia-marturia-cutremuratoare-facuta-stranepoata-geniului-a-fost-ingropat-caine-1_55b63812f5eaafab2cfd83f0/index.html
  2. Foto: romaniatv.net

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) – Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință.

Contact: office@dzr.org.ro