John Fitzgerald Kennedy: “Cei care fac revoluțiile pașnice imposibile, vor face revoluțiile violente inevitabile”

by John Fitzgerald Kennedy: “Cei care fac revoluțiile pașnice imposibile, vor face revoluțiile violente inevitabile” “Discursul despre organizaţiile secrete ţinut de Kennedy la data de 4 aprilie 1961 a avut scopul să pună degetul pe o rană care sângerează şi astăzi: implicarea serviciilor secrete în viaţa oamenilor. Tânărul preşedinte american […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

John Fitzgerald Kennedy: “Cei care fac revoluțiile pașnice imposibile, vor face revoluțiile violente inevitabile”

“Discursul despre organizaţiile secrete ţinut de Kennedy la data de 4 aprilie 1961 a avut scopul să pună degetul pe o rană care sângerează şi astăzi: implicarea serviciilor secrete în viaţa oamenilor. Tânărul preşedinte american se adresa poporului american, tuturor oamenilor indiferent de clasa lor socială, în principal fiind vizată însă presa, cea care ar trebui să pledeze pentru libertatea omului.

Mesajul principal al discursului este că ocultismul deciziilor ce privesc viaţa oamenilor şi suprimarea dreptului unui cetăţean de a fi la curent cu absolut tot ceea ce se întâmplă, „în limitele înguste (nu extinse!) ale securităţii naţionale“, este o formă de îngrădire a libertăţii.

Republic de Ziua Americii o parte din acel discurs tocmai pentru a arăta ce înseamnă un model de gândire democratică, de curaj politic şi de responsabilitate profundă faţă de drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, manifestate de un mare lider al lumii, în plin Război Rece!

Dacă măcar un procent infim din modul său de a vedea lucrurile s-ar regăsi în gândirea şi acţiunea politică a liderilor noştri de astăzi – şi ai altora – probabil că societaea românească ar putea să iasă de sub cizma puterii oculte, sub care a intrat uimitor de repede după revoluţia din decembrie 1989.

Iată ce spunea Kennedy în 1961:

Doamnelor şi domnilor,

Cuvântul „secret“ însuşi este respingător într-o societate liberă şi deschisă, iar noi, ca popor, ne opunem prin istoria şi moştenirea noastră societăţilor secrete, jurămintelor secrete şi procedurilor secrete.

Noi am stabilit cu mult timp în urmă că pericolele tăinuirii excesive şi neînştiinţate a unor fapte pertinente egalează pericolele ascunderii justificării acestei tăinuiri.

Chiar şi în prezent se pune puţin preţ pe lupta împotriva ameninţării unei societăţi secrete, noi imitându-i restricţiile samavolnice.

Chiar şi în prezent se pune puţin preţ pe asigurarea supravieţuirii naţiunii noastre, dacă tradiţiile noastre nu supravieţuiesc odată cu ea.

Şi există un mare pericol, asupra căruia trebuie să veghem în avans mai mult, căci vom fi expuşi acestuia de cei dornici să îşi pună în aplicare intenţiile, chiar până la limitele cenzurii oficiale şi tăinuirii. Nu intenţionez să permit ca aceasta să se petreacă, în măsura în care depinde de mine.

Şi nici un oficial din administraţia mea, indiferent dacă are o poziţie importantă sau nu, dacă e civil sau militar, nu ar trebui să interpreteze acest discurs al meu ca o scuză pentru a nu informa, pentru a nu ne arăta intenţiile, pentru a ne ascunde greşelile, pentru a nu arăta presei şi publicului faptele pe care ei merită să le ştie. Există o conspiraţie monolitică şi cruntă care ni se opune şi care se bazează în principal pe mijloace ascunse pentru a-şi extinde influenţa ei de temut, pe infiltrare în loc de invazie, pe acţiuni subversive în loc de alegeri, pe intimidare în loc de alegere liberă, pe guerile, noaptea, în loc de armate, ziua.

Este un sistem care a acumulat resurse materiale şi umane imense în construcţia unei reţele strânse, a unei maşini înalt oficializate, care combină operaţiuni militare, diplomatice, de securitate, economice, ştiinţifice şi politice.

Operaţiunile sale sunt ascunse, nu publicate, greşelile sale sunt îngropate, nu puse pe prima pagină, criticii săi sunt reduşi la tăcere, nu lăudaţi.

Nicio cheltuială nu este pusă sub semnul întrebării, nici un secret nu este dezvăluit.

Greşelile ei sunt îngropate, nu evidenţiate.

Niciun preşedinte nu ar trebui să se teamă de analiza din partea publicului a programei sale căci din acest studiu provine înţelegerea, iar din acea înţelegere rezultă susţinerea sau opoziţia şi ambele sunt necesare.

Nu cer publicaţiilor voastre să susţină o administraţie, dar vă cer ajutorul în îndatorirea colosală de a informa şi a alerta poporul american, căci eu am o încredere totală în răspunsul şi dăruirea cetăţenilor noştri atunci când sunt bine informaţi.

Nu numai că nu aş putea să lupt împotriva unei controverse din partea cititorilor voştri, dar chiar o consider binevenită.

Această administraţie doreşte să fie sinceră cu greşelile ei, căci un înţelept a spus cândva: «o eroare nu devine greşeală decât după ce refuzi să o corectezi».

Noi intenţionăm să ne asumăm întreaga responsabilitate pentru greşelile noastre. Şi ne aşteptăm ca dv. să le punctaţi atunci când nouă ne scapă.

Fără controversă, fără critici, nici o administraţie şi nici o ţară nu poate reuşi.

Şi nici o republică nu poate supravieţui.

De aceea, judecătorul atenian Solon, a decretat ca fiind ilegal pentru orice cetăţean să se sustragă unei controverse.

De aceea presa noastră a fost protejată de prima lege.

Este singura afacere din America protejată special de Constituţie şi nu în primul rând pentru a amuza şi a crea bună dispoziţie, nu pentru a pune accentul pe trivial şi sentimentalism, nu pentru a da pur şi simplu publicului ceea ce doreşte, ci pentru a informa, a trezi, a reflecta, a evidenţia pericolele şi oportunităţile, pentru a arăta crizele şi soluţiile, pentru a conduce, modela, educa şi uneori chiar a înfuria opinia publică.

Implică o mai mare atenţie la îmbunătăţirea înţelegerii ştirilor şi a transmiterii lor.

Şi mai înseamnă că guvernul la toate nivelele trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile de a vă oferi cât mai multe informaţii posibil, în afara limitelor înguste ale securităţii naţionale.

În presa tipărită, în cea care înregistrează faptele omului, în păstrătorul conştiinţei lui, purtătorul ştirilor lui, ne căutăm puterea.

Vă cer ajutorul pentru sarcina foarte grea de a informa şi alerta poporul american, încrezător ca împreună cu ajutorul vostru, omul va fi aşa cum a fost predestinat să fie: liber şi independent.

kennedy citat

Kennedy a deschis cu mult curaj o fereastră de lumină şi seninătate spre nişte zone din umbră pe care mulţi se fereau şi, încă, se feresc să le atingă. Din păcate, el a fost asasinat la peste doi ani de la acest discurs. Nu se poate afirma că discursul i-a fost fatal, nu există niciun fel de dovadă, însă curajul său, în general, nu poate fi desprins de tragedia care l-a redus la tăcere.”[1]

SURSE

  1. http://www.amosnews.ro/un-cadou-de-la-kennedy-2015-07-03
  2. Foto: Facebook/Gandeste Romania
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro