În România este nevoie de o lege a răspunderii judecătorilor și procurorilor

by “Nimeni nu este mai presus de lege.” – articolul 16 (2) din Constitutia Romaniei Desi judecatorii si procurorii sunt tot oameni, ca noi ceilalti, acestia au ajuns sa se creada un fel de semizei sau chiar zei. Lipsa raspunderii magistratilor ii transforma pe unii dintre judecatori si procurori in […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Nimeni nu este mai presus de lege.” – articolul 16 (2) din Constitutia Romaniei

Desi judecatorii si procurorii sunt tot oameni, ca noi ceilalti, acestia au ajuns sa se creada un fel de semizei sau chiar zei. Lipsa raspunderii magistratilor ii transforma pe unii dintre judecatori si procurori in interlopi, care pot baga oameni in puscarie dupa bunul lor plac. Romania este condamnata pe banda rulanta la CEDO, iar judecatorii si procurorii nu raspund.

In mod normal, judecatorii si procurorii, care comit abuzuri impotriva drepturilor si libertatilor, trebuie sa ajunga la inchisoare, dar si sa fie condamnati la plata unor despagubiri. Atunci cand judecator sau procuror stie ca raspunde penal pentru abuzuri, el nu va mai fi determinat sa comit abuzuri si va respecta legea.

Un exemplu cat se poate de clar al necesitatii raspunderii judecatorilor si procurorilor este celebrul procuror DNA, Mircea Negulescu (alias Portocala), cunoscut pentru abuzurile sale savarsite in sub pretextul “luptei anticoruptie”. Pana si Dr. Laura Codruta Kovesi il sustinea pe acest “procuror de elita”, cu toate ca acest individ era un mafiot.

Daca exista o lege a raspunderii judecatorilor si procurorilor, acest procuror DNA, Mircea Negulescu, era la inchisoare. Si el nu este singurul “luptator anticoruptie”. Istoria ultimilor ani, ne arata nenumarate abuzuri sub pretextul “luptei anticoruptie”, care, in realitatea, este doar o lupta pentru putere.

Nu mai este un secret ca procurorii DNA beneficiaza de o superimunitate, de o imunitate absoluta, acordata de catre globalistii SUA-UE. Iata un exemplu concret, incontestabil: Atunci cand cineva vine cu un proiect de lege privind raspunderea magistratilor, imediat ambasada SUA si alte ambasade sar in apararea procurorilor si judecatorilor, incalcand Conventia de la Viena, caci ambasadorii nu au voie sa se implice in politica interna a unui stat.

De ce? Pentru ca globalistii SUA-UE sunt cei care au creat si sustinut acest Sistem Represiv din Romania. Nu Basescu, Kovesi si Coldea au creat acest Sistem Represiv, ci globalistii SUA-UE. Este un experiment care a fost numit “Guantanamizarea Romaniei” sau “Puscaria ca proiect de tara”.

Lipsa raspunderii judecatorilor si procurorilor scade, pas cu pas, increderea oamenilor in Justitia din Romania, iar increderea in justitie se apropie de zero.

Super imunitatea procurorilor DNA

Dosare fabricate, stenograme masluite, sute de achitari, presiuni pentru obtinerea de denunturi, o propaganda diversionista in presa aservita, intimidari ale politicienilor, judecatorilor, oamenilor de afaceri, amestec brutal in campania electorala si protectionism pentru marii corupti ai Romaniei – este ceea ce percep cetatenii tot mai acut despre marele parchet anticoruptie.

Institutia numita DNA a devenit atat de obraznica fata de societate, gratie SRI-ului care o sprijina si o foloseste in “campul tactic” si gratie jocului pervers al marilor ambasade care fac trafic de influenta (pe legea romaneasca) pe langa decidentii politici, pentru a-i mentine contra naturii in functie pe sefii DNA. Mai putem adauga aici sutinerea ONG-urilor lui Soros, finantate tot de marile ambasade, care se erijeaza in aparatoarele drepturilor omului, dar care nu fac decat sa incurajeze institutiile de forta sa se desavarseasca in postura de politie politica.

Procurorii DNA au compromis clasa politica, in frunte cu Parlamentul, au fabricat pe banda rulanta dosare penale pentru a determina alungarea de la Putere a Guvernului Ponta, au subminat tagma avocatilor, au terfelit imaginea medicilor, a multor magistrati care nu erau dezirabili, au eliminat membri ai CSM cu inscenari ordinare, cifra achitarilor este uriasa, dar niciun procuror al DNA nu a dat socoteala pentru nenorocirile comise in dosare.

Nici macar procurorii generali ai Romaniei ori cei de la DIICOT (care ar trebui sa anihileze crima organizata) nu au curaj sa ia atitudine impotriva abuzurilor si rateurilor de la DNA, de teama de a nu se trezi imediat inculpati ori retinuti.

Procurorii DNA au devent un potential pericol public. Pentru ca asupra lor nu exista niciun factor coercitiv. Legal ei nu pot fi cercetati penal pentru abuzurile pe care le comit si ei stiu asta. Sunt aparati de Legea 78/2000 privind prevenirea si combaterea faptelor de coruptie, care da in competenta DNA orice fapta penala de fals, represiune nedreapta etc in legatura cu o fapta de coruptie. Potentialele lor fapte penale nu pot fi cercetate de alte parchete intrucat fiind in legatura cu o fapta de coruptie pe care ei au cercetat-o, numai DNA are competenta dupa materie prin lege. Politica macovista din regimul Basescu exact asta a vizat, iar legile au fost mesterite in acest scop, pentru ca toate competentele cheie sa mearga la DNA. Asa ca nimeni nu poate azi cerceta un procuror DNA pentru abuzurile pe care le comite in dosare, indiferent cat de pe fata este comis acesta.

Culmea tupeului, sefa DNA – procuror numit politic la interventia lui Basescu si a unor licurici – tipa necontenit ca trebuie desfiintata imunitatea parlamentarilor, a ministrilor si a altor categorii de demnitari, facand abstractie ca ea insasi, ca orice alt magistrat nu poate fi arestata sau perchezitionat fara incuviintarea CSM. Iar in CSM se stie ca fratia acestui for cu DNA este totala. Pana si sefa ICCJ s-a autodeclarat “partenera de nadejde a procurorilor DNA”. Iar cei din CSM care nu au fost doriti au sfarsit prin a li se inscena peste noapte dosare penale (vezi cazul ex-vicepresedintelui CSM procurorul George Balan – achitat definitiv, fara ca cineva din DNA sa fie destituit pentru aceasta), ori cazul fostului judecator Toni Neacsu, eliminat prin campul tactic sub acuzatia penibila ca a absentat in unele zile de la serviciu de parca demnitarii ar lucra cu pontaj).

Poate cel mai pervers joc al DNA, sustinut de SRI (sinistrul binom) este cel al implicarii fatise in contructia politicii penale a Romaniei, in pofida faptului ca legea ii obliga pe magistrati sa se supuna legii. Se tinde pentru inculparea penala pentru orice, lupta anticoruptie a fost coborata la un nivel atat de jos si murdar incat nimeni nu mai are curajul sa ia vreo decizie administrativa in folosul comunitatii de teama de a nu fi inculpat de DNA. Au ajuns sa fie inculpati primari pentru ca s-au ingrijit de comunitate, fara sa bage un leu in buzunar, sub acuzatia dementa ca si-a tras foloase necuvenite acumuland “capital politic”.

Opinia mea, exprimata si de o serie de inalti magistrati si politicieni (prea putini pentru a pune in pericol deocamdata binomul) este ca DNA a scapat de sub control, isi face singura legea la adapostul super imunitatii ei, ba chiar as spune ca a devenit un cuib de crima organizata, prin care a ajuns sa se faca legea si politica in Romania.

Cine deranjeaza acest cuib care a ajuns sa decida cine sa candideze si cine nu, e imediat saltat cu mascati, catuse, defilat in fata presei, compromis cu comunicate de presa iresponsabile si documente scurse in presa de casa, fara respectarea drepturilor omului si a prezumtiei de nevinovatie. Daca cineva reuseste sa obtina achitare in instanta, procurorii DNA nu raspund in niciun fel.

Si nu e de mirare ca DNA si-a gasit sustinatori in marionetele puse in functiile cheie ale Romaniei, care o acopera, o lauda ca e un parchet indispensabil si minunat, cand in realitate aici se comit inscenari infioratoare, care nu sunt niciodata pedepsite.

S-a dovedit la CCR ca DNA si SRI au ascultat ilegal ani in sir, imediat Guvernul Ciolos a dat o ordonanta abuziva (Constitutia interzice ordonante in materia legilor organice si a drepturilor omului) prin care sa mentina metehnele binomului, dand chiar dreptul SRI sa devina organ de cercetare penala, cum era inainte Directia VI – Cercetari penale a Securitatii.

A demascat CCR peste 50 de texte neconstitutionale in noile coduri penale, repede sub masca repararii lor Guvernul Ciolos, in frunte cu ministresa Pruna pentru care “drepturile omului sunt un lux”, a mai emis o ordonanta de urgenta abuziva prin care a dat dreptul procurorilor DNA sa anuleze hotarari judecatoresti in materia masurilor preventive si sa poata umbla fara mandat judecatoresc in conturile bancare ale cetatenilor.

Si cum avocatii erau ultimii care mai deranjau “marile anchete”, gata a si fost scoasa la inaintare ministresa Pruna, fosta asistenta a Monicai Macovei sa ceara Parlamentului sa introduca in legea avocaturii prevederi prin care sa se permita procurorilor DNA sa perchezitioneze casele de avocatura, sa poata intercepta discutiile dintre clienti si avocati si basca daca se poate ca avocatii sa devina un fel de denuntatori ai faptelor pe care le afla de la cientii lor. Adica sa nu mai existe aparare!

Incotro ne indreptam cu binomul asupra caruia nu exista niciun fel de control civil sau politic? Evident spre un dezastru national de proportii, politic, economic, judiciar si mai ales spre o criza generala de spirit civic si constiinta, pentru ca lumea nu va mai avea curaj sa vorbeasca, sa ia atitudine, daca politia politica va putea face orice doreste. Nici macar judecatorii, unii dintre ei, nu mai au curajul sa se opuna, stiind cat de usor pot fi inculpati de niste procurori cu super imunitate. Ne indreptam spre distrugerea marilor afaceri romanesti si spre transformarea Romaniei intr-o tara de consum la cheremul multinationalelor aparate de marii ambasadori, care fac trafic de influenta pentru mentinerea in actuala formatie a DNA, are nu investigheaza niciodata miliardele furate din bugetul Romaniei prin marile firme straine. Numai oamenii de afaceri romani sunt infractori, cei din strainatate care fac profituri uriase si le duc repede peste granite nu constituie niciodata prioritate pentru DNA! In dosarul Microsoft marii spagarii au fost lasati liberi si cu banii furati doar pentru ca daca acestia ar fi fost inhatati s-ar fi ajuns la americanii care au dat spaga ca sa bage 400 milioane de euro in buzunare pe licente supraevauate bagate pe gat la toate scolile si liceele.

Cum putem scapa de acest cancer care va duce Romania intr-o fundatura? Nu poti construi nimic numai cu ura, catuse, diletantism profesional si crasa lipsa de raspundere cultivata la adapostul super imunitarii create DNA. Acest parchet poate sa-l inhate maine si pe Presedintele Romaniei, dar de capul unui sef de la DNA nu se poate atinge nimeni. Parca nimeni nu era mai presus de lege!?!

PS – Salvarea poate veni doar de la clasa politica care se va cristaliza dupa alegerile din acest an. Prin introducerea unei legi a raspunderii reale a magistratului si prin eliminarea din toate functiile de conducere din marile parchete a procurorilor cu droaie de achitari. Cum mai poate sta Laura Kovesi pe functie, cand luna trecuta a incasat 46 DE ACHITARI DEFINITIVE PE LIPSA DE PROBE in dosarul Referendumului?”[1]

Un grup de crima organizata in inima DNA

Ceea ce va voi spune in continuare se bazeaza pe ani de observatie a fenomenului DNA – SRI – Putere. Si pe informatii primite de la oameni bine infipti in sistem. De mai multi ani, in interiorul DNA s-a format o retea de persoane legate prin interese personale, care asculta de elemente din SRI si de exponenti de la varful actualei Puteri. Acest lucru nu este o noutate pentru unii.

Initial, cu unele exceptii dictate de Putere, acest grup de actiune a fost bine intentionat si a plecat pe piste reale de combatere a coruptiei, cu efecte benefice in societate. Numai ca pe parcurs, functie de interesele si jocurile politico-financiare tot mai numeroase si presante, grupul de actiune s-a transformat intr-un soi de politie politica, foarte eficient atunci cand, pe langa activitatile obisnuite ale DNA, trebuia omorat vreun dosar sau, dimpotriva, trebuia umflat careva si dus la mandat de arestare sau trimis in judecata, cu tot spectacolul mediatic de rigoare. Anii au trecut, si mai toate dosarele fabricate s-au finalizat cu achitari in instante, victime ale exceselor si abuzurilor DNA devenind atat oameni politici, oameni de afaceri, cat si magistrati.

Baietii din grupul de actiune au devenit astfel foarte expusi, iar pentru protectia lor anumite elemente din SRI si nu numai au dus o munca asidua de convingere, de „indoit” judecatori, procurori, membrii si inspectori ai CSM, pentru ca nimeni dintre cei care ar fi putut clinti vreun fir de par al celor care comit abuzuri judiciare la DNA sa nu indrazneasca sa traga pe cineva din grup la raspundere pentru retinerile si trimiterile in judecata nejustificate.

Folosind arma interceptarilor, informatiile si presiunea, grupul de actiune a devenit imun si, usor-usor, pe nesimtite, a scapat inclusiv de sub controlul Puterii care i-a dat aripi. Perdaful recent al presedintelui Basescu la adresa procurorilor DNA care au amenintat un procuror pus sub acuzare sa-si toarne colegii e una din dovezile scaparii de sub control!

Grupul a inceput sa actioneze de capul lui, folosind uriasa baza de informatii si interceptari din dotare. A inceput sa croiasca Justitia asa cum vrea el. Si a actionat astfel incat sa-si asigure pe cat poate verdictele de arestare si chiar de condamnare in dosare cu probe subtiri (inclusiv prin intalniri pe sest cu inalti judecatori), spre a arata Puterii ca isi face temeinic treaba si a dovedi la momentele cheie ca merita sa primeasca reconfirmari pe functiile detinute, dar si pentru a se proteja pe el insusi de consecintele abuzurilor comise.

Iar marturie a abuzurilor comise stau zecile de achitari anuale (inclusiv in cazuri cu arestati) si sumele uriase platite de stat cu titlu de despagubiri, magistratilor, politicienilor si inaltilor functionari trimisi in judecata pe nedrept, fapte pentru care niciun procuror DNA nu a raspuns!

Ne aflam in prag de schimbare a Puterii. Mai mult ca sigur anul acesta PDL va iesi de la guvernare, daca nu cumva, in urma furiei populare, va avea o soarta similara cu a PNTCD, care nici macar nu a mai intrat in Parlament.

Cert e ca odata alungat PDL de la Putere, toate functiile politice din parchete (sefii Parchetului General si ai DNA numiti de presedinte, via ministrul Justitiei), dar si cele din SRI, vor fi curatate de elementele obediente actualei Puteri. Iar grupul de crima organizata nascut pe anumite segmente din DNA si SRI, care a distrus atatea destine si a generat atatea abuzuri si erori judiciare isi va pierde suprematia.

Va ajunge foarte probabil sa fie tras la raspundere penala si civila, pentru ca niciodata de la Revolutie incoace nu s-a mai pomenit ca un parchet sa dea jos din functii atatia ministri, parlamentari, magistrati, politisti, functionari, pe dosare de asa-zisa coruptie, dovediti ulterior nevinovati in instante. La asemenea cifre, nu se mai poate vorbi despre erori, ci despre certitudini ale unor dosare fabricate.

Pe fondul fenomenului de mai sus, grupul de crima organizata – care precizez ca nu a acaparat decat o mica parte a institutiilor de stat enumerate, insa pe cea mai importanta – este panicat. Si, printre altele, a inceput sa fie deranjat de faptul ca o parte a presei ii stie ispravile. Acest grup nu ne poate ierta, noua celor de la Lumeajustitiei.ro, faptul ca am constientizat opinia publica asupra a doua realitati de netagaduit:
1 – sirul imens de achitari pe dosare fabricate; inregistrarile audio cu procurori ai DNA amenintand martori/denuntatori sa faca acuzatii la comanda; filmari video cu procurori de caz ai DNA intrand in birouri la judecatori in afara cadrului procesual; faptul ca am permis victimelor DNA sa-si publice plangerile penale si disciplinare pe siteul nostru si sa probeze cu acte abuzurile unor procurori; si nu in ultimul rand demascarea mascaradei din cazul judecatorului roman Corneliu Birsan, unde Romania a incasat pentru DNA o condamnare in regim de urgenta la CEDO de la Strasbourg;
2 – SRI detine, contrar normelor europene, monopol pe interceptari, facand abuz de ele impreuna cu DNA, si s-a actionat continuu prin Ministerul Justitiei astfel incat sa se impiedice nasterea unui corp de experti independenti privati, pe voce si vorbire, care sa poata arata daca inregistrarile sunt contrafacute;

Acestea sunt principalele motive pentru care jurnalistii de la Lumeajustitiei.ro au fost continuu monitorizati prin diferite procedee, pentru ca de curand, gratie unui judecator exaltat si iresponsabil de la Inalta Curte sa ni se emita si mandate de interceptare pe siguranta nationala, pentru “vina” de a publica filmari cu procurori de caz ai DNA plimbandu-se ca la ei acasa prin birourile judecatorilor de la ICCJ.
Ce urmeaza? Deja se vede. DNA a umflat cazul Mihai Betelie, pentru a se putea lovi in noi cei de la Lumeajustitiei.ro, macar mediatic, in scop de discreditare. Asta dupa mai bine de un an de ascultari neintrerupte! Acuzatia principala care i s-a adus prim-procurorului Betelie, cum ca ar fi favorizat infractori, dand informatii secrete catre Lumeajustitiei.ro este de un ridicol imens, iar Curtea de Apel Bucuresti, care a respins cererea de arestare a “sursei”, a relevat ca DNA a venit cu constructii “pur teoretice” nu cu probe.

Se urmareste fara doar si poate compromiterea noastra, daca nu cumva chiar legarea noastra, pe acuzatii fanteziste privind siguranta nationala si asa-zise fapte conexe celor de coruptie. O dementa! Artizanii acestor facaturi, spera probabil ca inlaturandu-ne pe noi, va fi inchis si siteul, si astfel toata baza de informatii despre rateurile si abuzurile DNA sa fie stearsa din spatiul public si anumite persoane sa poata dormi linistite dupa viitoarele alegeri. Numai ca acest grup malefic se inseala amarnic crezand ca astfel de manevre vor avea sorti de izbanda. Iar viitorul apropiat o va dovedi!”[2]

LIBER LA LEGEA RASPUNDERII MAGISTRATILOR – Comisia de la Venetia: “Judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru hotararile lor daca le este dovedita vinovatia individuala si daca eroarea lor se datoreaza relei-credinte sau neglijentei grave… Oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor, ea nu exclude tragerea la raspundere a acestora. Trebuie asigurat un echilibru intre imunitatea lor si ideea ca un judecator nu este deasupra legii” (Document)

Oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor, ea nu exclude tragerea la raspundere a acestora, iar daca se constata ca un magistrat a actionat cu rea-credinta, cu intentie, printr-un abuz deliberat sau printr-o neglijenta grava, repetata si serioasa, pot fi declansate actiuni disciplinare si trageri la raspundere penala sau raspundere civila. Aceasta este concluzia Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept, cunoscuta sub numele de Comisia de la Venetia, adoptata in cea de-a 110-a sesiune plenara organizata la Venetia in perioada 10-11 martie 2017, sesiune la care a luat parte si ministrul Justitiei Tudorel Toader.

Posibilitatea tragerii la raspundere penala si patrimoniala a magistratilor a fost analizata de membrii Comisiei de la Venetia ca urmare a scrisorii transmise de presedintele Curtii Constitutionale a Republicii Moldova, Alexandru Tanase si transpusa in Opinia nr. 880/2017, tradusa de Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova. In concret, Alexandru Tanase solicita Comisiei de la Venetia sa clarifice trei probleme privind independenta si imunitatea judecatorilor, precum si posibilitatea tragerii la raspundere patrimoniala a acestora, pornind de la cazul unei judecatoare care a fost acuzata de pronuntarea unei hotarari ilegale de Procurorul General care a initiat producerile penale impotriva acesteia, acuzand ca o instanta superioara – Curtea Suprema de Justitie – a constatat interpretarea eronata a prevederilor legale si depasirea competentelor de catre judecatoarea “atunci cand a interpretat Constitutia si a obligat Comisia Electorala Centrala sa adopte un nou act”.

Cu aceasta ocazie, Comisia de la Venetia a mai retinut ca raspunderea penala si cea disciplinara nu se exclud reciproc, dar “sanctiunile disciplinare pot fi potrivite, totusi, in cazul in care exista o achitare in materie penala”. Iar daca judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru interpretarea unei legi, atunci cand se constata ca exista rea-credinta sau grava neglijenta, nu la fel ar trebui sa se intample in cazul erorilor judiciare, unde nu se poate dovedi existenta relei-credinte, intrucat “remediul principal pentru asemenea erori il reprezinta procedura de contestare”, arata Comisia de la Venetia.

Concluzionand, Comisia de la Venetia stabileste ca “doar esecurile provocate cu intentie, printr-un abuz deliberat sau, daca se poate demonstra, printr-o neglijenta grava, repetata si serioasa ar trebui sa dea nastere actiunilor disciplinare si sanctiunilor, raspunderii penale sau raspunderii civile“.

Iata pozitia Comisiei de la Venetia exprimata in cadrul celei de-a 110-a sesiune plenara organizata la Venetia in perioada 10-11 martie 2017 si tradusa de Curtea Suprema de Justitie a Republicii Moldova:

Opinie

A. Prima intrebare: Daca este posibila tragerea la raspundere penala in cazul unui judecator, pentru interpretarea legii, stabilirea faptelor sau evaluarea probelor de catre acesta, atunci cand judeca un caz din fata sa?

36. Oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor in exercitiul functiei lor judiciare, ea nu presupune lipsa tragerii la raspundere a judecatorilor. Independenta judecatorilor serveste pentru salvgardarea drepturilor si a libertatilor lor individuale, in conformitate cu legea. Daca se face abuz de puterea judiciara si daca este folosita gresit, ea nu poate servi scopului pe care il urmareste. Judecatorii care, in exercitiul functiei lor, comit ceea ce s-ar putea considera, in orice alta circumstanta, o infractiune, cum ar fi primirea de mita, nu pot pretinde la imunitate in fata procedurilor penale ordinare.

37. Totusi, cand judecatorii isi exercita functiile judiciare, intervin considerentele de la sectiunea II de mai sus privitoare la independenta judecatoreasca.

38. Raspunderea judiciarului reprezinta o chestiune complexa, care poate avea, de asemenea, o dimensiune „punitiva” prin aplicarea raspunderii disciplinare, civile si penale individuale.49 Totusi, pentru a nu corupe independenta judecatoreasca, raspunderea penala in exercitiul unei functii judiciare ar trebui sa fie rezervata pentru cele mai grave cazuri si sa nu fie aplicata in cazul erorilor lipsite de intentie. Daca judecatorii ar fi fost trasi la raspunderea penala pentru erorile lipsite de intentie comise in exercitiul functiei lor judiciare, acest fapt ar putea periclita atat impartialitatea, cat si independenta judecatorilor. Impartialitatea judecatorilor va fi pusa in pericol, de vreme ce amenintarea aplicarii sanctiunilor poate afecta, in mod involuntar, judecata lor. Independenta judecatorilor va fi pusa in pericol, de vreme ce raspunderea penala pentru erorile comise fara intentie vor vulnerabiliza judiciarul in fata ingerintei executivului in functia judiciara.

39. Din analiza sectiunii III de mai sus s-ar parea ca, daca judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru interpretarea dreptului, pentru stabilirea faptelor si pentru evaluarea probelor, o asemenea raspundere este posibila doar in cazurile de rea-credinta si – dupa cum se poate demonstra – neglijenta grava.

40. Este important sa se distinga situatiile incare un judecator interpreteaza constient o lege contrar formularii sale, a semnificatiei sale originale sau a jurisprudentei anterioare. Acest fapt este acceptabil, daca judecatorul procedeaza in mod transparent si ofera o motivare coerenta care sa demonstreze de ce se distanteaza de jurisprudenta anterioara. In dependenta de traditia juridica, rolul judecatorilor in sistemul judiciar si metodologia juridica existenta, interpretarea unei legi contrar formularii sale, a semnificatiei originale sau a jurisprudentei anterioare se poate incadra in campul analizei profesionale a standardelor de solutionare a litigiilor.

41. Principiile de baza care decurg din opiniile anterioare ale Comisiei de la Venetia, opiniile CCJE si standardele europene stabilite mentionate mai sus spun ca judecatorii nu ar trebui trasi la raspundere pentru (1) erorile judiciare care nu implica reaua-credinta si (2) diferentele de interpretare a dreptului. Remediul principal pentru asemenea erori il reprezinta procedurile de contestare.

B. A doua intrebare: Daca este posibil ca o casare a hotararii unei instante inferioare de catre o instanta superioara sa serveasca drept motiv pentru stabilirea ilegalitatii acelei hotarari?

42. Aceasta intrebare este strans legata de prima. De vreme ce este posibil sa-i tragi la raspundere penala pe judecatorii aflati in exercitiul functiilor lor judiciare, cerinta relei-credinte sau a neglijentei grave pentru raspunderea penala reclama o analiza a vinovatiei individuale in fiecare caz. Utilizarea rezultatului negativ al procedurilor de contestare ca o conditie precedenta stabilirii unui criteriu obiectiv sau a unei baze de atribuire a culpabilitatii penale nu intruneste cerinta vinovatiei individuale.

43. Din aceste motive, Comisia de la Venetia a notat anterior ca raspunderea penala a unui judecator si rezultatul unui proces in apel sau recurs sunt doua chestiuni separate, care nu trebuie confundate. Comisia de la Venetia a fost in mod constant de opinia ca anularea solutiei unui judecator de catre instantele superioare nu presupune in mod necesar faptul ca judecatorul nu a actionat de o maniera competenta sau profesionista.

44. Pentru a-l trage la raspundere personala pe judecator pentru hotararile pronuntate nu este suficient sa se faca trimitere la faptul ca hotararile au fost anulate de catre o instanta superioara. Orice decizie privind competenta si profesionalismul unui judecator bazata pe cazurile a caror solutie a fost rasturnata in apel sau in recurs trebuie facuta in baza unei analize actuale a cazurilor in discutie. In orice caz, judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru hotararile lor daca le este dovedita vinovatia individuala si daca eroarea lor se datoreaza relei-credinte sau neglijentei grave.

45. In concluzie, utilizarea argumentului anularii hotararii unei instante inferioare de catre o instanta superioara ca motiv in sine pentru stabilirea ilegalitatii acelei hotarari nu este conforma cu standardele europene.

C. A treia intrebare: Daca prevederea contestata asigura independenta si impartialitatea judecatorilor intr-un stat guvernat de preeminenta dreptului?

46. Standardele europene cer demonstrarea vinovatiei individuale la un nivel echivalent cu intentia sau neglijenta grava. Judecatorii nu sunt doar raspunzatori din punct de vedere penal pentru „adoptarea cu buna-stiinta” a hotararilor, sentintelor, deciziilor sau incheierilor ilegale.

47. O prevedere care stabileste raspunderea penala a judecatorilor poate fi compatibila cu independenta si impartialitatea judecatorilor doar daca este formulata suficient de precis pentru a garanta independenta judecatorilor si imunitatea functionala pentru judecator atunci cand acesta interpreteaza dreptul, stabileste faptele sau cantareste probele.

48. Prevederile vagi, imprecise si larg-formulate care definesc raspunderea judecatorilor pot manifesta un efect inhibitor in privinta interpretarii lor independente si impartiale a dreptului, a stabilirii faptelor si a cantaririi probelor. Reglementarile privind raspunderea judecatorilor carora le lipsesc aceste calitati pot fi utilizate abuziv pentru a exercita o presiune nepotrivita asupra judecatorilor atunci cand acestia decid cazuri si submineaza, astfel, independenta si impartialitatea lor. In general si in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, prevederile privind raspunderea penala a judecatorilor trebuie interpretate de o maniera care ii protejeaza de ingerintele arbitrare in functiile lor judiciare.

49. Concluziile trase din raspunsurile la intrebarile anterioare sunt aplicabile si aici: 1) judecatorii nu ar trebui trasi la raspundere individuala pentru erorile judiciare care nu presupun existenta relei-credinte si pentru diferentele de interpretare a dreptului; 2) nici nu este suficient sa fie trasi la raspundere penala judecatorii prin definirea unei hotarari judecatoresti drept ilegale, facandu-se referinta la faptul ca hotararile lor au fost anulate de catre o instanta superioara.

50. In fine, raspunderea penala a judecatorilor poate fi compatibila cu principiul independentei judecatorilor, insa numai in conformitate cu legea, trebuind sa fie croita strans si neputandu-se baza doar pe faptul rasturnarii unui caz in apel sau in recurs. In acest sens, este important ca dreptul relevant sa nu fie in conflict cu principiul de baza al independentei judecatorilor.

V. Concluzie

51. In opinia sa amicus curiae, Comisia de la Venetia ii prezinta Curtii Constitutionale standardele si practica europene privind chestiunile ridicate in cerere, astfel incat sa faciliteze analiza Curtii privind chestiunea/chestiunile in discutie. Totusi, tine de Curtea Constitutionala sa stabileasca interpretarea definitiva a legilor nationale si a Constitutiei statului ei.

52. Intrebarile adresate de catre Curtea Constitutionala a Republicii Moldova Comisiei de la Venetia in vederea oferirii acestei opinii amicus curiae cu privire la articolul 307 din Codul penal al Republicii Moldova sunt:

(1) Daca este posibila tragerea la raspundere penala in cazul unui judecator, pentru interpretarea legii, stabilirea faptelor sau evaluarea probelor de catre acesta, atunci cand judeca un caz din fata sa?

(2) Daca este posibil ca o casare a hotararii unei instante inferioare de catre o instanta superioara sa serveasca drept motiv pentru stabilirea ilegalitatii acelei hotarari?

(3) Daca prevederea contestata asigura independenta si impartialitatea judecatorilor intr-un stat guvernat de preeminenta dreptului?

53. Raspunsul la aceste intrebari poate fi rezumat dupa cum urmeaza:

oricat de importanta ar fi libertatea judecatorilor in exercitiul functiei lor judiciare, ea nu exclude tragerea la raspundere a acestora. Trebuie asigurat un echilibru intre imunitatea lor, ca mijloc de protectie impotriva presiunilor nepotrivite si a abuzului din partea altor puteri ale statului sau din partea persoanelor (imunitatea functionala) si ideea ca un judecator nu este deasupra legii (raspundere);

de vreme ce judecatorii pot fi trasi la raspundere penala pentru interpretarea unei legi, stabilirea faptelor sau evaluarea probelor, o asemenea raspundere opereaza doar in cazurile in care exista rea-credinta si, daca se poate demonstra, neglijenta grava;

judecatorii nu ar trebui trasi la raspundere pentru erorile judiciare care nu presupun existenta relei-credinte si pentru diferentele de interpretare a dreptului. Remediul principal pentru asemenea erori il reprezinta procedura de contestare;

raspunderea penala si cea disciplinara nu se exclud reciproc: sanctiunile disciplinare pot fi potrivite, totusi, in cazul in care exista o achitare in materie penala; de asemenea, imprejurarea ca procedurile penale nu au fost initiate din cauza es ecului de a stabili vinovatia penala sau faptele unui caz penal nu presupune ca judecatorul in discutie nu a comis o incalcare disciplinara, in special din cauza caracterului diferit al acestor tipuri de raspundere;

daca conduita gresita a judecatorului este apta sa submineze increderea publica in judiciar, este in interesul public sa se instituie proceduri disciplinare impotriva acelui judecator. Totusi, procedurile penale nu au in vedere aspectul disciplinar special al conduitei gresite, ci vinovatia penala;

in concluzie: doar esecurile provocate cu intentie, printr-un abuz deliberat sau, daca se poate demonstra, printr-o neglijenta grava, repetata si serioasa ar trebui sa dea nastere actiunilor disciplinare si sanctiunilor, raspunderii penale sau raspunderii civile.

54. In fine, raspunderea penala a judecatorilor poate fi compatibila cu principiul independentei judecatorilor, insa numai in conformitate cu legea. Legea in discutie nu trebuie sa vina in conflict cu principiul de baza al independentei judecatorilor. Aceasta reprezinta o problema in privinta careia trebuie sa se pronunte Curtea Constitutionala insasi.

55. Comisia de la Venetia ramane la dispozitia Curtii Constitutionale sau a altei autoritati din Republica Moldova pentru a o asista.”

*Cititi aici integral Opinia Comisiei de la Venetia“[3]

SURSE

  1. https://www.luju.ro/opinii/editorial/super-imunitatea-procurorilor-dna
  2. https://www.luju.ro/opinii/editorial/un-grup-de-crima-organizata-in-inima-dna
  3. https://www.luju.ro/dezvaluiri/evenimente/liber-la-legea-raspunderii-magistratilor-comisia-de-la-venetia-judecatorii-pot-fi-trasi-la-raspundere-penala-pentru-hotararile-lor-daca-le-este-dovedita-vinovatia-individuala-si-daca-eroarea-lor-se-datoreaza-relei-credinte-sau-neglijentei-grave-oricat-de-
  4. Foto: romaniatv.net

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro