Ideologia Iluminaților: “Ordine din Haos” (“Ordo ab Chao”) – Noua Ordine Mondială și Guvernul Mondial

by Prin haos la ordine sau de ce vrea cu disperare clica de la vârful francmasoneriei mondiale să treacă lumea prin foc şi sabie: pentru ca apoi să instaureze cu forţa regimul fascist pe întreaga planetă. Oricât de mult am dori să manifestăm o atitudine de „corectitudine politică”, trebuie să […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Prin haos la ordine sau de ce vrea cu disperare clica de la vârful francmasoneriei mondiale să treacă lumea prin foc şi sabie: pentru ca apoi să instaureze cu forţa regimul fascist pe întreaga planetă.

Oricât de mult am dori să manifestăm o atitudine de „corectitudine politică”, trebuie să remarcăm că invaziile armate şi răsturnarea prin violenţă a guvernelor unor ţări cu resurse economice majore care au avut loc în ultimii ani lasă loc unei singure concluzii, oricât de greu de înţeles şi de acceptat ar părea ea pentru cei sceptici şi obtuzi: cei care se află în vârful piramidei puterii politice şi economice vor ca în lume să existe cât mai mult haos şi cât mai multă tulburare cu putinţă.

Este deja evident pentru tot mai multă lume că majoritatea conducătorilor aleşi – în mod aşa-zis democratic – ai ţărilor lumii, mânaţi de propriile lor interese meschine, preferă să menţină în ţările lor o stare de dezbinare şi de criză perpetuă care le procură o mulţime de privilegii şi o viaţă de lux la care cei mai mulţi dintre noi am putea doar să visăm. Faptul că ei sunt adesea prinşi că acţionează în mod subversiv şi concertat pentru a provoca revoluţii, crize economice şi războaie locale sau mondiale poate părea nefiresc, cel puţin pentru mintea unui om animat de bun-simţ şi inteligenţă, pentru că astfel, ei îşi pun în pericol chiar propria lor poziţie.

Dar poate aici greşeala de logică este a celor care vor să analizeze normal, raţional şi cu bunăvoinţă aceste situaţii ieşite din comun. Ei tind să uite că, deloc întâmplător, persoanle de la vârf – care sunt adesea înregimentate în secta satanică a francmasoneriei şi sunt subordonate faţă de capii acesteia prin jurăminte cumplite de credinţă – gândesc, simt şi acţionează diferit de noi, ceilalţi, care formăm restul de 99%. Atunci când un individ are drept unică motivaţie în viaţă dorinţa de înavuţire cu orice preţ şi manifestă o sete de putere nelimitată, nu mai rămâne prea mult loc pentru respectul semenilor şi aceştia ajung să fie văzuţi ca nişte simple animale cu faţă umană, bune de pus la jug.

Sperietoarea fanatismului musulman

Aţi auzit probabil de reclama unui film american intitulat în mod insinuant The Innocence of Muslims (Inocenţa musulmanilor), apărută pe YouTube şi care îl prezintă pe profetul Mahomed ca pe un asasin pedofil. Acest film este considerat de către unii naivi ca fiind cauza unor revolte şi manifestaţii care au avut loc în toamna anului trecut în lumea musulmană împotriva Statelor Unite şi care au condus la moartea, printre alţii, a lui Chris Stevens, ambasadorul american în Libia.

Să semnalăm în primul rând că această pseudo-explicaţie simplistă nu pune la socoteală deceniile de intervenţie de-a dreptul imperialistă a Statelor Unite în Orientul Mijlociu, fie în mod indirect, fie în mod direct, prin intervenţiile militare în Irak, Libia şi mai recent în Siria, prin sprijinul acordat de Statele Unite atât dictatorilor, cât şi guvernelor din regiune,  cunoscute în lume pentru violarea drepturilor omului (Israel şi Arabia Saudită, de exemplu) şi prin demonizarea arabilor şi a musulmanilor în general.

Această pseudo-explicaţie ignoră de asemenea nivelul substanţial mai scăzut al vieţii economice din Orientul Mijlociu – dar şi dintr-o mare parte a restului lumii – care este un rezultat direct al „gestionării” discreţionare şi tiranice, de către factori de putere financiar-bancari din S.U.A., a zonelor de influenţă.
Acest context politico-economic şi social este, în mod straniu, cu totul trecut cu vederea de către mass-media, iar publicul occidental, dezinformat în mod sistematic, este împins să concluzioneze în mod pripit că musulmanii sunt cu toţii nişte extremişti lipsiţi de orice raţiune. Să luăm, de exemplu, Yemenul, unde ambasada americană a fost asediată în timpul unor recente manifestaţii. Ştiaţi că 10 milioane de yemeniţi suferă de foame datorită crizei alimentare, în vreme ce 267.000 de copii suferă de malnutriţie severă? Guvernul Statelor Unite prezintă în mod aberant acest popor înfometat ca fiind foarte ameninţător pentru securitatea sa, în timp ce armata S.U.A. îl atacă în mod sistematic cu drone, conform conceptului halucinant al „atacului preventiv” pe care l-au născocit eminenţele cenuşii ale administraţiei americane pentru a justifica invaziile şi războaiele de cucerire. Acest gen de acţiune constituie totodată o provocare, pentru ca apoi, dacă cei atacaţi ripostează cumva, să existe un pretext pentru linşajul mediatic şi defăimarea agresorilor înfometaţi şi, în ultimă instanţă, pentru intervenţia militară.

Deci, dacă un filmuleţ de pe YouTube are vreo legătură cu revoltele, el nu este, la rândul lui, decât un pretext – picătura care umple paharul – şi nu cauza reală a acestor nemulţumiri. Cei care sperau să-i provoace pe musulmani şi-au văzut speranţele împlinite. Mânia mocnea şi fusese stârnită deja, mai mult sau mai puţin artificial, în timpul aşa-zisei „Primăveri arabe”, în cadrul căreia tiranii locali au fost eliminaţi – ironia sorţii – chiar de către cei care i-au instalat, cu decenii în urmă, la putere. De data aceasta, mânia protestatarilor era dirijată împotriva păpuşarilor acestor tirani.

Să luăm acum în considerare filmuleţul însuşi. Este vorba despre o producţie americană, dar nimeni nu ştie dacă filmul căruia pretindea să-i facă reclamă există într-adevăr. Dacă el nu există, se confirmă astfel că reclama a fost creată numai cu scopul de a provoca şi de a oferi un scenariu comod şi simplist pentru mass-media. Nimeni nu pare să cunoască adevăratul nume al realizatorului. Conform anumitor informaţii, această reclamă filmată a fost realizată de Sam Bacile, agent imobiliar californian, cetățean israelian şi american.

Alte versiuni îl indică pe Terry Jones, un „pastor” care a comis în trecut gesturi antiislamice şi despre care se spune că are legături cu CIA şi cu Mossadul. Ultima versiune arată că adevăratul nume al lui Sam Bacile este Nakoula Basseley Nakoula şi că nu este realizator, ci producător. Adevăratul regizor, spun unii, este Alain Roberts, despre care se ştie că a realizat filme erotice şi al cărui nume real este fie Robert Brownell, fie Robert Brown.

Mass-media a creat astfel piste false cu privire la sursa reclamei, pentru ca nimeni să nu-i poată determina adevărata origine. Nu putem spune decât că niciodată nu iese fum fără foc şi că pentru aflarea adevărului, răspunsul la întrebarea „Cine sunt cei care beneficiază de pe urma acestei acţiuni?” poate fi un indiciu foarte bun. Suspect este şi faptul că un anume filmuleţ de pe YouTube a reuşit să se distingă de altele şi să se facă suficient de cunoscut într-un timp atât de scurt, pentru a aţâţa mânia populaţiei din numeroase ţări. Nu de alta, dar există în mod evident pe YouTube mii de filmuleţe al căror scop este acela de a răni sensibilitatea vreunei naţii de pe planetă, dar care totuşi nu au declanşat revolte în masă. În plus, ca întotdeauna în astfel de situaţii, există indicii că impulsul iniţial din spatele revoltelor nu a fost deloc unul spontan.

Un oficial în domeniul „antiterorismului” din S.U.A. a declarat că violenţele din Benghazi, Libia, erau „mult prea coordonate, chiar în mod profesionist organizate” pentru a fi spontane. Oficialul a declarat toate acestea sub protecţia anonimatului, pentru că nu era autorizat să vorbească despre aceste incidente în public. Purtătorul de cuvânt al Parlamentului sudanez, Omar el-Houmidan, a sugerat că se poate ca atacul să fi fost planificat şi ca răzvrătiţii să aibă legături cu străinătatea – aluzie la cercurile oculte ale puterii financiare. „Nu suntem siguri. Orice este posibil”, a spus el.
O sursă de informaţii de la faţa locului, din Libia, a relatat pentru Fox News că nu a existat nicio manifestaţie în faţa consulatului american din Benghazi înaintea atacului recent – contrazicând afirmaţiile administraţiei Obama, conform cărora agresiunile s-au iscat dintr-un protest „spontan” împotriva unui film cu caracter antiislamic. „Nu a fost nicio manifestaţie şi atacurile nu au fost spontane”, a arătat sursa, adăugând că atacul „a fost planificat şi nu avea nicio legătură cu filmul”. Sursa a indicat că asaltul a fost lansat fără niciun avertisment, în jurul orei 21:35, ora locală, şi a constat din două salve de tir de RPG (lansatoare de rachete) şi mortiere provenind din două locuri diferite. Preşedintele Libiei a declarat, de asemenea, că atacul fusese dinainte planificat. Mulţi analişti şi-au exprimat suspiciunea că reclama face parte dintr-o operaţiune psihologică (psy-op) şi că atacul din Benghazi a fost iniţiat de agenţi provocatori, lăsând totuşi deschisă posibilitatea ca tulburările care au urmat să aibă la bază unele nemulţumiri legitime de natură socială, economică şi politică.

Presupunând că acesta ar fi adevărul, se pune atunci întrebarea: de ce, totuşi, cei de la putere ar risca să atragă în mod deliberat necazurile asupra lor? Nu cumva intenţia lor este tocmai aceea de a trece lumea prin foc şi sabie?

Promotorii regimului satanic al Noii Ordini Mondiale doresc adoptarea unor legi tiranice pentru a-i subjuga pe ceilalţi oameni

O posibilă explicaţie pentru această provocare voită a haosului de către membrii clicii satanice care se erijează actualmente în elită politico-economică mondială ar fi pur şi simplu aceea că aceşti psihopaţi nu-şi dau seama, în demenţa lor, că suferinţa şi distrugerea pe care ei le provoacă celorlalţi îi vor afecta, în final, şi pe ei înşişi. Aceşti plutocraţi sunt precum germenii patogeni, care parazitează fără să ştie că vor fi arşi de vii sau îngropaţi adânc în pământ împreună cu trupul fiinţei a cărei moarte au provocat-o.

O altă explicaţie posibilă – care o completează pe cea de mai sus – este aceea că plutocraţii folosesc revoltele, războaiele şi conflictele provocate chiar de ei ca pe nişte pretexte perfecte pentru a reacţiona apoi cu mână de fier în faţa „haosului”, cu intenţia de a pune în aplicare planul lor ascuns de a subjuga apoi întreaga planetă, instaurând Noua Ordine Mondială a statului fascist unic planetar. Forma de acţiune folosită este cea a metodei de şoc masonice: mai întâi se creează în mod  artificial o problemă pentru a obţine o anumită reacţie din partea maselor, iar apoi se impune fără mari proteste „soluţia” care este, de fapt, dinainte stabilită. Aşa-zisul „război contra terorismului” a fost legiferat exact după acest scenariu: mai întâi s-a pus la cale, chiar de către agenţii aşa-zişilor „iluminaţi” din guvernul american, un atac distrugător asupra turnurilor gemene, apoi atacul a fost pus în spinarea „teroriştilor internaţionali” şi în final, sub acoperirea conceptului de „atac preventiv”, s-a trecut la impunerea „soluţiei” dinainte vizate: regimul de teroare, suspendarea drepturilor civile şi invazia armată a ţărilor cu guvernanţi neobedienţi şi incomozi.

De unde să începem, având în vedere toate aceste schimbări ale legilor şi procedurilor care au transformat numeroase ţări din Occident în state poliţieneşti? Printre cele mai recente exemple: Regatul Unit, unde autorităţile municipale şi poliţia au dobândit puteri extraordinare din motive de „securitate” în timpul Jocurilor Olimpice şi acum nu mai sunt dispuse să renunţe la ele. Apoi, Statele Unite, unde Casa Albă a făcut apel la un judecător federal pentru a fi imediat reconfirmată puterea preşedintelui de a menţine în detenţie pe termen nelimitat oricare cetăţean american, fără ca acesta să fie acuzat de vreun delict. În cazul Statelor Unite, este vorba despre trista lege National Defense Authorization Act [Legea pentru autorizarea apărării naţionale] care conferă guvernului puterea de a aresta în mod discreţionar cetăţenii care sunt doar suspectaţi de a avea legături cu teroriştii… şi de a-i menţine în detenţie fără procedura legală firească. „Suspectat” este aici cuvântul cheie. Or, dacă oamenii ar fi închişi pe baza unor simple bănuieli şi suspiciuni, în scurt timp nu ar mai exista nimeni care să închidă poarta pe dinafară. Este genul de demenţă promovat de Obama, care în imaginaţia multora (în mod inexplicabil) mai face încă parte dintre „cei buni”.

Freemason-one-world

Să adăugăm la toate acestea acel National Defense Resources Preparedness Executive Order (ordin executiv referitor la Pregătirea Resurselor Apărării Naţionale) de pe 16 martie 2012, lansat de Obama şi care conferă guvernului puterea de a impune legea marţială. Noul decret prezidenţial statuează că:
– Preşedintele şi miniştrii săi au dreptul de a rechiziţiona toate resursele interioare americane, inclusiv alimentele şi apa, cât şi de a administra întreaga energie şi infrastructurile de transport din interiorul Statelor Unite. Guvernul poate, de asemenea, să înroleze cu forţa cetăţeni americani în armată şi să-i oblige pe cetăţenii americani să realizeze „sarcini necesare” pentru „apărarea naţională”. Nu a fost autorizată o supervizare din partea Congresului, cu excepţia şedinţelor de informare. În cazul NDAA, numai preşedintele avea puterea de a anula libertăţile legitime ale cetăţenilor americani. Ceea ce este extraordinar în noul decret este faptul că această putere supremă este acordată de preşedinte şi miniştrii care conduc guvernul.
– Secretarul Apărării are autoritate asupra tuturor resurselor acvatice;
– Ministrul Comerţului are autoritate asupra tuturor serviciilor şi instalaţiilor materiale, inclusiv asupra materialelor de construcţii;
– Ministrul Transporturilor are autoritate asupra tuturor formelor de transport civil;
– Ministrul Agriculturii are autoritate asupra resurselor şi exploatărilor alimentare, resurselor fitosanitare, cât şi asupra distribuirii naţionale a produselor agricole;
– Ministrul Sănătăţii şi al Serviciilor sociale are autoritate asupra tuturor resurselor sanitare;
Ministrul Energiei are autoritate asupra tuturor formelor de energie.

Cunoscând faptul că „elitele” politice şi economice ne gestionează deja viaţa după bunul lor plac, în vreme ce fac totul ca masele să creadă că mai au, cel puţin într-o anumită măsură, libertăţi individuale – chiar dacă este vorba doar de anemica „libertate” de a alege între Apple şi Windows sau între Coca-Cola şi Pepsi – este totuşi descumpănitor să vezi ce mai rămâne din drepturile civice, nu numai în Orientul Mijlociu sau în ţările în curs de dezvoltare, ci chiar în S.U.A., în inima imperiului.

Ne putem pune deja întrebarea: ce situaţie mai vor plutocraţii să însceneze, pentru ca apoi să aibă pretextul  pentru a lua acele măsuri definitive pentru a înlănţui întreaga lume?

Descoperim, în această direcţie, un indiciu semnificativ într-un articol politic semnat slugarnic de zeci de oameni de ştiinţă şi publicat în revista Science din 15 martie 2012. Articolul susţine că singura posibilitate de a combate aşa-zisa „încălzire climatică antropică” este aceea de a impune un guvern mondial, care ar trebui să aibă „o mână fermă în ceea ce priveşte puterile sale executive transnaţionale.” Pretinsa „încălzire climatică” este, în mod evident, doar un aspect al fenomenului mai vast de modificare climatică ce ar putea antrena, de exemplu, exact contrariul, adică o eră glaciară. În plus, argumentele aduse de feluriţi indivizi din spectrul politic în favoarea încălzirii climatice de origine antropică sunt, în cel mai bun caz, fructul necopt al unei ştiinţe încropite în pripă, iar în cel mai rău caz constituie o gigantică înşelăciune. Dar ceea ce pare interesant în articolul din Science este ideea că ceva din afara planetei, care depăşeşte de departe capacitatea de control a fiinţelor umane, ar ameninţa viaţa pe glob şi că din această cauză avem nevoie, vezi Doamne, tocmai de un guvern unic mondial care să ne conducă cu mână de fier pentru a face faţă acestui pericol iminent.

De ce se grăbesc agenţii aşa-zişilor „iluminaţi” să provoace dezbinare şi haos

Cum putem înţelege faptul că majoritatea guvernanţilor se comportă ca nişte simple marionete ale aşa-zişilor „iluminaţi” şi că acţionează în ultimul timp într-un mod atât de distructiv şi de autodistructiv totodată, semănând germenii războiului, ai revoltei şi ai nemulţumirilor în întreaga lume?

La o primă vedere, acesta ar putea fi pur şi simplu rezultatul naturii lor psihopate sau al complicităţii lor la un complot care vizează să impună o „Nouă Ordine Mondială” globală tiranică, prin provocarea într-o primă etapă a haosului general. Dar acestea nu explică de ce fac eforturi atât de mari în această direcţie tocmai în perioada actuală, şi de ce par atât de presaţi să realizeze ce şi-au propus. Motivul grabei este, cred unii, că aceşti psihopaţi sunt conştienţi (într-o anumită măsură) de incapacitatea lor de a gestiona simultan ameninţarea unui posibil cataclism cosmic şi trezirea tot mai amplă a conştiinţei oamenilor de pe această planetă, confruntaţi cu crizele financiare şi alimentare provocate artificial, care sunt tot mai greu de suportat. Adevărul este că planurile lor satanice se năruie unul câte unul şi aceasta îi face să acţioneze cu disperare, în speranţa nebunească de a reuşi totuşi, într-un fel sau altul.

Ultimii ani ne-au făcut martorii a numeroase fenomene catastrofice, care chiar dacă nu indică o modificare climatică majoră, aşa cum afirmă unii, în orice caz întregesc un scenariu de-a dreptul apocaliptic: ploi torenţiale şi inundaţii, secete cum nu au mai fost vreodată şi incendii în păduri, furtuni violente şi uragane, viscole care apar în mod inexplicabil, tornade care se formează în locuri unde nu ar avea de ce să o facă, creşterea frecvenţei cutremurelor de pământ şi a erupţiilor vulcanice… este suficient să aruncăm o privire la rubrica Earth Changes (Modificări Terestre) pe site-ul www.sott.net şi ne vom edifica. Deşi criza alimentară provine în mare parte direct din intenţionata gestionare dezastruoasă a economiei de către elitele financiare, ea este, în parte, provocată şi de climă. Statele Unite sunt cel mai mare exportator de produse alimentare din lume, şi totuşi suferă de cea mai cumplită secetă de jumătate de secol.

Producătorii de porumb au trebuit să abandoneze cultivarea unor câmpuri de mărimea Belgiei sau a Luxemburgului. Acest fapt a avut un impact direct asupra preţurilor alimentelor şi va conduce la penurie de produse alimentare în anul următor. Balcanii au suferit, de asemenea, de pe urma celei mai cumplite secete din ultimii 50 de ani, rezultatul urmând să se vadă în preţurile alimentelor. De fapt, toate acestea s-au petrecut pretutindeni în lume: au fost întocmite rapoarte care trag un semnal de alarmă în privinţa gravelor riscuri de lipsă a apei, în timp ce organizaţia Oxfam şi ONU se pregătesc pentru eventualitatea unei a doua crize alimentare mondiale în următorii cinci ani.

Preţul alimentelor de bază precum porumbul şi grâul a crescut cu aproape 50% pe pieţele internaţionale începând din iunie, fenomen în parte provocat artificial şi în parte declanşat de secetele severe din Statele Unite şi Rusia şi de ploile musonice slabe din Asia. Mai mult de 18 milioane de oameni se confruntă deja cu o gravă penurie alimentară în Sahel. Oxfam a avertizat că creşterea bruscă a preţurilor va avea un impact devastator asupra ţărilor în curs de dezvoltare, printre care mai multe regiuni din America Latină, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, care depind în mare măsură de importurile alimentare. Penuriile alimentare din 2008 au condus la tulburări civile în 28 de ţări.

Revoltele şi tulburările civile care urmează după creşterea preţurilor la produsele alimentare sunt inevitabile. Ele sunt prevăzute să apară cu o certitudine matematică. Chiar dacă nu ţinem seama de alte catastrofe naturale potenţiale, cum ar putea să nu ne afecteze criza alimentară? De fapt, ea a început deja.

Putem spune că nivelul nebuniei din lume a crescut de la începutul lui septembrie 2012, având în vedere faptele pe care le-am descris aici. Ca o coincidenţă semnificativă, în această perioadă au apărut mai multe semne indicând evenimente cosmice neobişnuite. Mai precis, a existat un flash pe Jupiter, care ar putea corespunde foarte probabil unui asteroid sau impactului cu o cometă. Deşi anumite ştiri au urmărit să minimalizeze evenimentul, afirmând că era vorba despre un „mic” asteroid sau că acesta nu a lăsat nicio urmă la impactul cu Jupiter, spre deosebire de cometa Shoemaker-Levy din urmă cu aproape două decenii, fapt este că flash-ul a fost major, astfel că indiferent ce obiect cosmic a fost responsabil pentru acest impact, el ar fi distrus civilizaţia umană dacă s-ar fi ciocnit cu planeta noastră.

Un fragment de cometă a explodat, de asemenea, pe cerul sud-vestic al Americii, deşi explicaţia aberantă  care a fost oferită de mass-media este că ar fi fost vorba despre un „proiectil”. De ce guvernul american ar vrea să ascundă un eveniment natural precum acesta? Probabil pentru a împiedica populaţia să conştientizeze faptul că frecvenţa unor asemenea impacturi este tot mai mare. De fapt, în toamna aceasta ne-au atins uşor doi asteroizi din apropierea Pământului (Near Earth Objects/NEO) ce au dat naştere următoarelor comentarii dintr-un comunicat al lui Bob Berman, colaborator la serviciul telescopului robot Slooh şi editorialist la Astronomy Magazine: „Obiectele NEO ne tot lovesc în ultimul timp şi nu sunt detectate decât atunci când sunt practic deasupra noastră. Acest fapt ilustrează necesitatea unei supravegheri continue şi mai performante, pentru siguranţa propriului nostru viitor… Nu se pune problema să aflăm dacă, ci mai degrabă când ne va lovi un asemenea obiect şi care vor fi dimensiunea şi viteza sa.”

Lipsa informaţiilor statistice disponibile public face dificilă evaluarea exactă a frecvenţei tot mai mari cu care întâlnim asemenea corpuri din spaţiu, dar avem indicii suplimentare datorită creşterii norilor noctilucenţi. NASA a recunoscut recent că unul dintre elementele-cheie ale acestor nori care strălucesc în noapte ar fi „fumul” sau praful lăsat de un meteorit sau de fragmente de cometă care intră arzând în atmosfera terestră.

În ultimul timp, norii noctilucenţi au devenit mai luminoşi şi pot fi observaţi la diverse latitudini pornind de la Poli. Chiar dacă ni se spune că ei reprezintă „un mister”, nu este nevoie să fii un geniu pentru a înţelege că vizibila minge de foc dezvăluie o creştere a numărului de fragmente de meteoriţi sau comete care ne bombardează planeta, ceea ce arată că planeta noastră şi chiar sistemul solar însuşi sunt pe cale să traverseze o regiune spaţială caracterizată de o densitate mai mare de „resturi” cosmice.
Probabil că există o lipsă de informaţii statistice disponibile public despre aceste obiecte din spaţiu, dar este evident că elita politico-financiară a mandatat persoane pentru a urmări acest gen de fenomene. Cei care conduc din umbră planeta sunt conştienţi de această ameninţare din spaţiu şi sunt în gardă cu privire la posibilitatea unei catastrofe ce s-ar datora în acelaşi timp câmpului de „mine cosmice” pe care Terra este pe punctul de a-l traversa şi prăbuşirii socio-economice care ar putea urma atunci când oamenii vor descoperi că ne aflăm în faţa tirului cosmic?

Cu siguranţă, membrii clicii de la vârful francmasoneriei mondiale au calculat că masele nu vor mai înghiţi la nesfârşit minciunile lor, o dată ce vor fi confruntate cu o situaţie extremă, pe viaţă şi pe moarte. Se pare că ei au tras concluzia că orchestrând instabilitatea socială şi semănând haosul prin intermediul războaielor, revoltelor şi crizelor economice, pot deturna atenţia oamenilor şi le pot secătui resursele, în vreme ce „strâng şurubul“ folosind politica paşilor mici şi menţin situaţia sub control, chiar şi în eventualitatea unei confruntări catastrofale cu realitatea cosmică. Ceea ce uită ei este că, chiar dacă ei sunt orbiţi de patima puterii şi posesiunii, Dumnezeu totuşi există şi… nepătrunse sunt căile Domnului!

Războiul împotriva Iranului, cu care ne tot ameninţă Israelul şi S.U.A., ar putea deveni pretextul pentru un al Treilea Război Mondial

În ultima vreme, şi tobele de război s-au auzit mult mai insistent: Statele Unite şi Israelul au ameninţat, amândouă, că vor lansa un atac împotriva Iranului, ale cărui consecinţe vor fi dezastruoase. Drept răspuns, comandantul Forţei Aeriene din Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (CGRI), generalul Amir Ali Hajizadeh, a avertizat că un atac militar al Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului ar declanşa, fără îndoială, datorită amplorii contraatacului, un al Treilea Război Mondial: „Vedem că Statele Unite şi regimul sionist se sprijină reciproc şi nici nu ne putem imagina că regimul sionist ar iniţia un război fără susţinerea Statelor Unite. Din acest motiv, dacă ar izbucni un război, vom lupta cu ambele părţi şi vom ataca şi bazele americane. Dacă s-ar petrece astfel, vor avea loc o serie de incidente neprevăzute ce ar putea scăpa de sub control şi un asemenea război s-ar putea transforma într-un al Treilea Război Mondial. Aceasta înseamnă, desigur, că anumite ţări ar putea intra în război alături de sau împotriva Iranului.”

Dacă ar fi atacat, Iranul ar viza simultan ţinte americane şi israeliene, inclusiv baze militare ale Statelor Unite situate în ţările vecine (de exemplu în Irak, Afghanistan, Pakistan şi în statele din Golf). Pregătirea activă a unui război împotriva Iranului este în desfăşurare de opt ani. Din 2005, Statele Unite şi aliaţii lor, printre care partenerii NATO şi Israelul, sunt implicate în desfăşurarea masivă şi depozitarea unor sisteme de arme avansate. Este vorba despre un efort coordonat al Pentagonului, al NATO şi al forţelor militare israeliene de „apărare” împotriva Iranului. Mai multe state partenere care nu sunt membre ale NATO, printre care statele arabe limitrofe, sunt de asemenea implicate (membrii „dialogului mediteranean” al NATO şi ai Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul). Un fapt foarte straniu: departe de a fi prezentat opiniei publice ca o ameninţare la adresa umanităţii, războiul împotriva Iranului este înfăţişat în mod diabolic în presă ca o acţiune aşa-zis „umanitară”. Dezinformarea mediatică a atins apogeul şi mijloacele mass-media occidentale cheamă în mod deschis la război! Cuvântul de ordine pare a fi „eliminarea” Republicii Islamice.

Iranul deţine resurse militare semnificative şi represaliile lui împotriva ţărilor apropiate de frontierele sale, mai ales Israelul, ar putea fi devastatoare. Generalul-maior Mohammad Ali Jafari, comandantul şef al CGRI, a afirmat: „Este posibil să izbucnească războiul, dar dacă sioniştii întreprind ceva, acesta va fi începutul anihilării lor şi punctul final al istoriei lor.” Adjunctul său, generalul de brigadă Hossein Salami, a avertizat că orice atac al regimului sionist împotriva Republicii Islamice Iran ar oferi Teheranului o ocazie de a-l şterge de pe faţa pământului: „Dacă sioniştii se angajează într-o luptă împotriva Iranului, aceasta va oferi o ocazie istorică Republicii islamice de a-i şterge de pe harta lumii. Ameninţările regimului sionist nu ne îngrijorează. Cum vrea el să reprezinte o ameninţare pentru Republica Islamică a Iranului? Puterea noastră defensivă se bazează pe strategia noastră de apărare, care porneşte de la premisa că ne angajăm într-o luptă gigantică împotriva unei coaliţii conduse de Statele Unite.”

La rândul lui, comandantul-şef al forţelor armate iraniene, generalul maior Seyed Hassan Firouzabadi a avertizat şi el că Teheranul va riposta la orice atac împotriva ţării sale printr-o reacţie „imediată” şi „continuă”: „Nu ne simţim ameninţaţi de mascarada declaraţiilor făcute de conducătorii sionişti, pentru că ei sunt nişte creaturi teribil de speriate, care vorbesc într-una doar pentru că ştiu că reacţia Iranului la ameninţări va fi imediată şi neîntreruptă. De altfel, oficialii regimului sionist au declarat în estimările lor că Israelul nu poate conduce operaţiunile militare împotriva Iranului şi nici nu este necesar.”

În ultimele luni, declaraţiile războinice ale Israelului au răsunat mai răspicat decât de obicei, vizând Iranul şi alte câteva obiective de pe lista neagră a Israelului, precum Hezbollah-ul, Libanul şi Siria. Israelului îi place, se pare, să provoace la război de două ori pe săptămână. A fi ameninţat şi a ameninţa face parte din identitatea sa, iar a înspăimânta masele a devenit un fel de sport naţional al politicienilor israelieni. Problema este că uneori ei chiar vorbesc serios, iar cu această ocazie, ameninţările lui Benjamin Netanyahu şi Ehud Barak au fost mai vehemente decât de obicei, ceea ce a trezit anumite nelinişti. De altfel, dacă luăm în considerare modul în care au acţionat până acum, aceşti politicieni nici nu par a fi indivizi prea paşnici.

De cele mai multe ori, guvernul israelian face tot ce poate pentru a nu se implica în mod direct în aceste războaie, pe care cel mai adesea Statele Unite le poartă în locul său, în afara cazului când este vorba de un război împotriva unor duşmani care nu au tancuri, elicoptere sau rachete, sau care sunt, în cea mai mare parte, înarmaţi cu rachete artizanale şi… pietre, ca în Gaza sau Cisiordania. În ceea ce priveşte Iranul, conducătorii israelieni nu-şi doresc nimic mai mult decât să-i vadă pe americani mergând la război în locul lor, în timp ce ei fac aranjamente de culise.

Totuşi, Barack Obama a fost mai degrabă preocupat de alegerile prezidenţiale şi a preferat să nu se implice într-o nouă aventură militară. Ca dovadă a faptului că potentaţii din administraţia SUA încă aşteaptă un moment favorabil pentru războiul cu Iranul, recent a fost redusă anvergura unui exerciţiu militar programat să se desfăşoare împreună cu Israelul. Pe de o parte, în niciunul dintre discursurile oficialilor din Statelor Unite sau Israel despre programul nuclear iranian nu se afirmă existenţa unor dovezi că acest program ar fi altfel decât paşnic. Pe de altă parte, chiar dacă programul nuclear iranian ar avea scopuri militare, nici Israelul şi nici Statele Unite nu au autoritatea morală de a-l critica, date fiind acţiunile militare agresive ale celor două state.

De remarcat că discursul israelian susţine că de această dată, Israelul este gata să acţioneze chiar de unul singur dacă este necesar. Fie că această ameninţare este doar praf în ochi, fie că liderii israelieni chiar au intenţia să o facă, acesta este un alt exemplu semnificativ despre modul în care cei care conduc lumea caută producerea haosului, chiar cu riscul propriei distrugeri.

În mod retoric şi ironic totodată, unii analişti se întrebau dacă Netanyahu nu îşi dă seama că, deşi are la dispoziţie armata cea mai puternică din Orientul Mijlociu, micul său stat rămâne totuşi foarte vulnerabil. Nu există prea multe locuri în care să te poţi refugia într-un stat de mărimea oraşului New Jersey. Câte atacuri cu bombe poate suporta teritoriul Israelului? Oricare ar fi dimensiunea pagubelor pe care Israelul le poate provoca altora, un război de amploare ar fi pentru el un act sinucigaş.

„Facilitarea cantitativă” (Quantitative Easing) sau apocalipsa măsurilor financiare disperate ale aşa-zişilor „iluminaţi”

Agentul aşa-zişilor „iluminaţi”, Ben Bernanke, a declarat la 13 septembrie 2012 că Banca Rezervei Federale va tipări atâţia bani câţi va considera că sunt necesari, pornind din acel moment. Banca Rezervei Federale a anunţat recent că va cumpăra titluri de credit în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună, fără limită în timp. Expresia „Quantitative Easing 3” („Facilitare cantitativă 3”) nu înseamnă nimic pentru neiniţiaţi. Pe scurt, este vorba despre tipărirea suplimentară, am putea spune la rotativă, a unei imense cantităţi de dolari fără nicio acoperire şi fără valoare, în încercarea disperată de a-şi acoperi cheltuielile. Deci stăpânii Băncii Rezervei Federale vor emite dolari ex nihilo, folosind „maşina de tipărit bilete de bancă”. Este, de altfel, a treia operaţiune de acest gen după 2008. În timpul QE1 (Quantitative Easing 1), din 2008, Banca Rezervei Federale  a emis 2 milioane de miliarde de dolari americani (2×1015). Banca Angliei: 375 miliarde de lire sterline (375×109). Banca Japoniei: 55 de miliarde de yeni (55×109). Banca Centrală Europeană (BCE): 60 de miliarde de euro (6×1010). Acestea sunt nişte cifre astronomice, apărute din neant şi introduse în sistemul bancar. Aceeaşi operaţiune a mai fost realizată şi în 2010, prin QE2, în timpul căreia Banca Rezervei Federale a emis 600 de miliarde de miliarde de dolari americani suplimentari (6×1020). După cum a anunţat Banca Rezervei Federale, QE3 este un program de emitere monetară permanentă, şi aceasta până în momentul când economia S.U.A. „iese din criză“. Putem decela aici un punct de convergenţă cu situaţia din Zona Euro. De fapt, statutele Mecanismului European de Stabilitate (MES) sunt antidemocratice, pentru că obligă statele din zona euro să finanţeze sistemul de „stabilitate” la iniţiativa exclusivă a MES şi să scoată din buzunar în 15 zile suma decisă cu uşile închise de agenţii stăpânilor din umbră ai lumii, fără ca nici guvernele, nici parlamentele să aibă vreun cuvânt de spus. Acesta este un adevărat puci al instituţiilor financiare cu consimţământul ansamblului guvernelor din zona euro! Situaţia a scăpat oricărui control democratic, atât în S.U.A., cât şi în Europa, şi ne plasează de facto în mâinile şi la bunul plac al unor plutocraţi fără scrupule şi fără DUMNEZEU, dornici să facă din locuitorii planetei nişte sclavi.

Astăzi, tentaţia aşa-zişilor „iluminaţi” de a pune în funcţiune maşina de tipărit bani este cu atât mai mare, cu cât China şi Arabia Saudită au fonduri suverane enorme în dolari, iar S.U.A. şi Europa au datorii enorme. Această spirală infernală va acţiona ca o gaură neagră înfometată! De fapt, „nevoia de recapitalizare bancară” a băncilor centrale nu semnifică decât un singur lucru: sistemul bancar este pe moarte, se află sub perfuzie şi are nevoie de afluxuri neîncetate de bani proaspăt creaţi pentru a continua să supravieţuiască. Datorită acestei inflaţii monetare, valoarea principalelor monede este în cădere liberă exponenţială în raport cu valori tangibile ca aurul şi argintul. Lovitura de stat mondială este deci pe cale să devină permanentă şi intrăm într-o fază al cărei rezultat, din punct de vedere istoric, a fost întotdeauna războiul.

Parazitismul financiar şi jaful sunt „noua armă”, veche de când lumea, a bancherilor

Decizia anunţată de Consiliul de supraveghere al băncii centrale a Statelor Unite (Banca Rezervei Federale) de a furniza o susţinere nedefinită pieţelor financiare printr-un al treilea plan de Quantitative Easing (QE3), alături de o decizie anterioară a Băncii Centrale Europene (BCE) de a interveni pe pieţele de obligaţiuni, marchează o nouă etapă în prăbuşirea economiei capitaliste mondiale, care a debutat cu prăbuşirea băncii Lehman Brothers. Deciziile luate de principalele bănci centrale de a introduce mai mulţi bani în sistemul financiar mondial înseamnă că la patru ani după ce pieţele financiare s-au aflat pe marginea prăpastiei în 2008, nu mai există nicio altă perspectivă de revenire la ceea ce altădată era considerat a constitui aşa-numitele „condiţii normale”.

Conform teoriei, acţiunea Băncii Rezervei Federale va reduce dobânzile la toate nivelurile, făcând tentativa de a investi mai atrăgătoare pentru corporaţii şi conducând atât la o creştere economică, cât şi la o creştere a numărului locurilor de muncă. Dar, aşa cum ştiu foarte bine Bernanke şi stăpânii săi din umbră, în realitate aceste promisiuni deşarte sunt doar pentru amăgirea populaţiei, nefiind realizabile.

Instituţiile financiare continuă să acumuleze profituri care nu servesc la finanţarea unor noi investiţii productive, ci sunt canalizate spre vaste rezerve de lichidităţi destinate speculaţiilor. Mai mult, tăierea cheltuielilor guvernamentale atât în Europa, cât şi în Statele Unite, va conduce la reducerea salariilor şi la creşterea şomajului. BCE  a impus condiţia prealabilă ca guvernele de la care ea cumpără obligaţiuni să introducă în schimb măsuri de austeritate vizând reducerea cheltuielilor şi creşterea şomajului.

Decizia Băncii Rezervei Federale nu are deloc drept scop „relansarea” în vreun fel a economiei. Aplicarea sa pe piaţă vizează mai degrabă creşterea cursului acţiunilor şi al titlurilor garantate cu active, făcând să crească profiturile corporaţiilor, în primul rând ale băncilor şi instituţiilor financiare.

Pe plan mondial, efectele vor fi cât se poate de nefavorabile atât asupra condiţiilor sociale şi economice ale muncitorilor, cât şi asupra săracilor lumii. Imediat după ce decizia a fost anunţată, cursul petrolului şi al aurului au crescut brusc, semnalând o nouă serie de speculaţii asupra produselor. Aceasta va influenţa preţurile carburanţilor pentru transport, dar şi pentru bucătărie şi încălzire şi va provoca inflaţia în cazul produselor alimentare de bază. Deja preţul porumbului, al grâului şi al boabelor de soia, care sunt esenţiale pentru hrana a milioane de oameni, a început să crească. Tipărind mai mulţi bani, Banca Rezervei Federale subminează de asemenea valoarea dolarului pe pieţele monetare, ceea ce va avea un impact semnificativ în Europa, ţinând cont de creşterea euro. Aceasta va antrena tot mai multe reduceri ale exportului şi o creştere a şomajului, în timp ce firmele vor face faţă din ce în ce mai greu concurenţei.

Planul de acţiune al bancherilor internaţionali este unul disperat şi totodată demonic: parazitismul asociat cu jefuirea sistematică şi sărăcirea populaţiei.

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7366
  2. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7374

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro