Generalul Emil Străinu în Zona 51

by “I se spune „Zona 51″, „Dreamland” sau „S–4″. Este localizata in desertul Nevada si este protejata de ochii curiosilor prin sisteme IRIS (infrarosu). Un general roman a explorat, pe cont propriu, aceasta zona interzisa. Zona 51″ este,­ poate, cel mai mediatizat „mister” referitor la civilizatiile extraterestre si relatiile lor […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“I se spune „Zona 51″, „Dreamland” sau „S–4″. Este localizata in desertul Nevada si este protejata de ochii curiosilor prin sisteme IRIS (infrarosu). Un general roman a explorat, pe cont propriu, aceasta zona interzisa.

Zona 51″ este,­ poate, cel mai mediatizat „mister” referitor la civilizatiile extraterestre si relatiile lor la nivel „oficial” cu pamantenii. Cu anumiti pamanteni, aflati la nivel inalt de… guvernare. De ea sunt legate o gramada de legende si a aparut in numeroase filme gen „Dosarele X”.

Zona 51

Oficial – atat cat permite transparenta activitatilor militare – este o baza militara care se ocupa cu cercetari in domeniul aviatic, plus unele numite generic „Hybrid Intelligence”, orice ar insemna aceasta inteligenta… hibrida.

Ufologii cauta dovezi in favoarea ipotezei ca acest program include schimb de experienta cu reprezentantii unei civilizatii extraterestre privind tehnologii aeronautice. Multi lucratori in „Zona 51″, desi semnasera un contract de confidentialitate, s-au grabit sa declare ca n-au vazut niciodata alte creaturi decat cele pamantene.

Au admis totusi ca existau sectoare strict secrete unde nu au avut acces. Lovitura de gratie a dat-o, in 1989, Bob Lazar, un inginer care a dezvaluit public (initial la KLAS – Tv din Las Vegas) ca a lucrat la departamentul „S-4″ din „Zona 51″, care se ocupa cu tehnologie… extraterestra provenita de la nave spatiale prabusite si recuperate de aviatia americana.

Insusi Bob Lazar ar fi inspectat o „nava sport” extraterestra, dupa cum a clasificat-o, propulsata de amplificatori de gravitatie si alimentata de un reactor cu antimaterie. Aceste notiuni tehnologice nu erau vehiculate pentru prima data, ele facand parte din limbajul „fizicii speculative”.

Exista multe marturii ca in spatiul aerian al „Zonei 51″ se ridica noaptea multe „farfurii zburatoare”. Dupa cum evolueaza in aer, par a fi modele de incercare, nu foarte dotate tehnologic! E clar ca acolo se testeaza aparate de zbor, dar sunt ele de „inspiratie” extraterestra? Generalul de brigada dr.

Emil Strainu, consilier al Parlamentului pe probleme de amenintari neconventionale si asimetrice, a explorat „Zona 51″ sau, mai bine zis, imprejurimile ei fara sa fie urmarit de „oameni in negru” sau sa fie rapit de vreo farfurie zburatoare.

Pe fondul unei transparente limitate, am zice noi, din partea autoritatilor din tarile cu „istoric” ufologic care doresc rezolvarea enigmei musafirilor galactici, gen. Emil Strainu a fost invitat la Roswell, New Mexico, unde a explodat pentru opinia publica „bomba” ufologica. A fost primul roman care a calcat pe teritoriul tabu.

Conspiratia RoswellIn iulie 2007, s-au implinit 60 de ani de la presupusa prabusire la Roswell a unui OZN. Militarii de la baza din apropiere ar fi recuperat nu numai nava avariata, ci si corpurile catorva astronauti umanoizi.

Totul a inceput in iunie 1947, cand pilotul Kenneth Arnold, aflat in misiune, a vazut o flota de noua obiecte zburatoare de origine necunoscuta deasupra Muntilor Cascade. Pilotul a estimat ca viteza de deplasare a OZN-urilor era de 1.600 mile pe ora, de trei ori mai mare decat a celor mai performante avioane la acea data. El a descris zborul lin al obiectelor ca al unor „farfurii ce plutesc pe apa”.

A fost primul care a folosit termenul de „farfurie zburatoare”, preluat imediat de presa. Doua saptamani mai tarziu, avea sa debuteze „fenomenul Roswell”, cand o farfurie zburatoare din cele observate de Kenneth Arnold s-a prabusit.

Din capul locului, incidentul promitea a fi socant, mai ales datorita – sau „din cauza”, din punctul de vedere al militarilor implicati in eveniment – primei declaratii de presa, data de biroul de presa al bazei militare din Roswell: „Zvonurile numeroase referitoare la farfurii zburatoare s-au confirmat ieri, cand ofiterii de informatii de la 509th Bomb Group, 8th Air Force, Roswell Army Air Field, au avut noroc si au reusit sa intre in posesia uneia.”

Toate ziarele au titrat pe prima pagina: „Farfurie zburatoare capturata de Air Force”. 24 de ore mai tarziu, militarii si-au cerut scuze public ca au confundat farfuria zburatoare de origine necunoscuta cu un banal balon meteorologic!

Ambele declaratii au fost facute de lt. Walter Haut, ofiter de presa, cel care, in 2006, avea sa detoneze din nou „bomba Roswell”. El a lasat, ca ultima dorinta, o scrisoare care sa fie publicata dupa moartea lui. Prin aceasta, recunostea ca la Roswell, 1947, prima declaratie de presa fusese corecta.

Navele spatiale testate in „Zona 51″ inglobeaza tehnologie nonterestra

Ofiterul de presa Walter Haut­ a fost nevoit sa retracteze prima declaratie in urma vizitei de urgenta a generalului Roger Ramey, comandantul Flotei a 8-a Air Force, care l-a certat pe col. William Blanchard, comandantul bazei, pentru deschiderea catre presa.

In scrisoarea lasata spre a fi citita dupa moartea sa, Haut recunoaste ca a vazut nava extraterestra de forma ovala, fara aripi, hublouri, sistem de aterizare pe roti – „parca ar fi fost un ou urias” – in „Hangarul 18″, unde l-a dus chiar comandantul Blanchard. Pe podeaua hangarului, Haut a vazut si corpurile, de marimea unor copii de 6-7 ani, cu cranii disproportionat de mari, a doi umanoizi.

Un transmitator de mare putere dezgropat de sub o piatra

Un al doilea militar implicat in „incidentul Roswell”, col. Philip J. Corso, fost oficial al Pentagonului, recunoscuse inca din 1998 ca la Roswell se prabusise o nava extraterestra si ca misiunea sa la acea vreme era sa identifice sistemele tehnologice ale navei recuperate de RAAF (Roswell Army Air Field) si sa le dea unor companii americane pentru a le produce.

Mai mult decat atat, Corso a declarat ca materialul de protectie Kevlar, tehnologia Stealth,­ sistemul night-vision, laserul, toate acestea isi au „radacinile” in tehnologia studiata de pe nava prabusita la Roswell. Curand dupa ce a facut aceste afirmatii, Corso a suferit un atac de inima si a murit, lasand cu ochii in soare pe toti curiosii care voiau sa stie mai multe de la o persoana atat de avizata ca el.

Iata insa ca „fabulatiile” lui Corso, dupa cum le-au catalogat colegi de-ai lui, militari, au fost recent confirmate de ministrul canadian al apararii, Paul Hellyer, care a subliniat ca un oficial militar american de rang inalt i-a spus ca afirmatiile lui Corso sunt reale.

Gogorita dezvaluirilor

In ultima vreme, guvernele SUA, Marii Britanii, Frantei si Rusiei au decis sa publice dosarele OZN intocmite de specialistii lor de-a lungul anilor. La randul lor, militarii care au fost implicati in evenimente ozenistice sau doar le-au studiat au iesit si ei la rampa.

Oare de ce se intampla toate acestea? Gen. dr. Emil Strainu a fost invitat de Centrul de Studii si Cercetari Ufologice (CSCU) din Roswell la activitatile desfasurate pe parcursul a cinci luni cu ocazia implinirii a 60 de ani de cand tot felul de “conspiratii” au indepartat opinia publica de ceea ce s-a intamplat cu adevarat la Roswell in 1947.

Emil Strainu este cunoscut in tara si peste hotare pentru cercetarile sale specializate in domeniul ozenistic. Ofiter de radiolocatie, specializat in arme geofizice, climatologice, membru fondator ASFAN (Asociatia pentru Studiul Fenomenelor Aerospatiale Neidentificate), a publicat numeroase carti in domeniu, cum ar fi: “OZN. Universuri paralele”, Editura UMC, 1994, “OZN in arhivele militare secrete” (coautor), Editura Majadahonda, 1999, “Men In Black – Politia extraterestra”, editura Z 2000, 1999, “Serviciile secrete si fenomenul OZN”, Ed. Z 2000.

El trebuia sa prezinte la Roswell dosare OZN din Romania. Au fost prezenti specialisti NASA,­ USAF, USArmy, USNavy, in numar mare. La Muzeul OZN Roswell, exista diverse probe, materiale fotografice si filmate, despre evenimentul petrecut in 1947, dar si alte probe, despre diverse evenimente ozenistice.

In apropiere, poate nu intamplator, se afla rampa de lansare si racheta construite de Robert H. Goddard, unul dintre pionierii tehnologiei zborurilor spatiale. Tot in aceasta zona functiona la data prabusirii OZN-ului, in 1947, prima escadrila de bombardiere nucleare din lume, cunoscuta ca “Grupul 509”, care a si intrat in posesia navei avariate, conform primului comunicat al lui Haut.

Prima impresie a gen. Emil Strainu? “In ciuda aparentei transparente fata de fenomen, se continua sablonul ridiculizarii si trecerii in derizoriu a cercetarilor individuale, precum si a martorilor. „Pentru mine, niciodata nu a fost mai evidenta incercarea unor cercuri guvernamentele si ale complexului industrial militar american de a ridiculiza fenomenul Roswell”, a declarat Emil Strainu.

In cadrul sedintelor, s-a dovedit ca celebra autopsie a extraterestrilor, care a facut inconjurul lumii, era un fals grosolan. Da! Insa era un fals produs de specialisti ca sa demonstreze opiniei publice ca Roswell nu este decat o nebunie. “In realitate”, a precizat Emil Strainu, „falsul ascunde varianta reala, filmata in timpul evenimentului, care nu a fost scoasa in evidenta.

Asa se intampla si cu asa-zisele dezvaluiri ale dosarelor oficiale de tip OZN, de care se tot vorbeste, dar, de fapt, sunt dosare care ridiculizeaza fenomenul in sine, si nu cele intocmite de specialisti militari. Un exemplu concret e Cazul UMMO, manifestat in Franta si Spania in anii ’60 si ’70, in care este vorba de contactul unor extraterestri de pe planeta UMMO cu unii pamanteni. Toti specialistii sunt de acord ca este o mare poveste sf si atat, dar el continua sa fie prezentat ca real”.

Dar, dupa cum observa gen. Emil Strainu, specialistii occidentali manifesta un interes foarte mare pentru fenomenele OZN semnalate in China, fosta URSS, fostele tari din blocul sovietic, printre care si Romania. “Cazurile din Romania sunt foarte bine documentate, de catre specialisti si militari”, precizeaza gen. Emil Strainu.

Pe cont propriu prin „Zona 51″

La Muzeul Roswell, Emil Strainu, ofiter de radiolocatie, a studiat diagrame reale ale unor statii radar care au urmarit navele extraterestre ce s-au manifestat la Roswell in 1947, fotografii ale unor OZN-uri facute in acea perioada, precum si planul de masuri elaborat de militari pentru Roswell, care, ulterior, au fost extinse pentru intreg teritoriul SUA, in caz de aparitie a unor astfel de “fenomene”.

Impresionant, la muzeu se afla si planul de decredibilizare a martorilor, precum si masuri pentru a induce teama celor care voiau sa se ocupe de cercetarea celor intamplate, toate acte originale emise de US Army si US AirForce. Atractia sesiunii de comunicari de la Roswell a constituit-o relatarile despre “Zona 51”, “Dreamland”-ul ufologilor de pretutindeni.

Cum curiozitatea in privinta “Zonei 51” nu-i fusese satisfacuta de datele prezentate, gen. Emil Strainu s-a hotarat sa o exploreze pe cont propriu. Ajutat de o harta a locului si de indicatiile unui fost ofiter ce lucrase in zona, impreuna cu un temerar sofer mexican, a purces la drum intr-o regiune renumita pentru temperaturi de peste 50 grade Celsius, serpi cu clopotei, scorpioni, coioti, furnici rosii si termite.

Dar mai periculos i se parea a fi faptul ca nu existau benzinarii in zona, drumurile erau greu practicabile, daca nu tineai soseaua “oficiala”, iar supravegherea militara maxima: camere de luat vederi mascate in forme din relief (cactusi, pietroaie), arii acoperite cu senzori de zgomot, geofoni, suprafete intinse imprejmuite cu sarma ghimpata prin care trecea curent electric, perdele invizibile cu raze laser, care declansau sisteme acustice si optice de alarma.

La cateva clipe dupa ce se declansa o astfel de alarma, soseau jeepuri militare, fara insemne, care escortau intrusii in afara zonei strict secrete. Harta pe care o avea gen. Emil Strainu il ferea de astfel de pericole, fiind facuta de un profesionist care cunostea zona la perfectie. De la punctul numit “La cutia postala”, doar avioanele fara pilot de tip Predator supravegheaza zona. Pe pista de la Groom­ Lake, gen.

Emil Strainu a putut observa cele mai noi tipuri de avioane, aflate in testari, prototipuri ale unor vehicule spatiale, sisteme de comunicatie nonconventionale cu bataie cosmica si cateva bine-cunoscute rachete antiaeriene de fabricatie ruseasca, de tip DVINA si Volkov, statii de radiolocatie ENISEI P-12 si PERISCOP P-35.

“Alaturi stateau frumos aliniate avioane de tip MiG, de la MiG-15 la MiG-29 (vandut de ministrul moldovean al apararii), inclusiv MiG-ul 25 obtinut prin dezertarea unui pilot rus la o baza militara japoneza”, precizeaza gen. Emil Strainu. “Toate erau aranjate in dispozitiv de lupta, pentru a fi angrenate in jocuri de razboi de tip Top Gun.

Tot acolo am vazut, de pe inaltimile din imprejurimi, avioane hipersonice de tip AURORA. Se pot observa, cu un binoclu, si cateva zeci de hangare, dintre care unul chiar avea pe el nr. 18, vestitul Hangar 18, care a dat titlul filmului inspirat dupa cazul Roswell. Mai interesante erau trapele care comunica cu ascensoarele ce duc spre laboratoarele spatiale subterane. Si da, daca ai rabdare, poti observa si vehicule spatiale de forma ovoidala.

“Noaptea, mai ales, cand au loc zborurile de testare, se poate vedea clar traiectoria acestora in zigzag, parca intorc si in unghi drept, ating viteze incredibile. Tot ce pot spune este ca acest tip de nave inglobeaza tehnologie nonterestra, comparativ cu tehnologia aerospatiala folosita la nivel mondial”.

Romania, tara „carelor zburatoare”

Pe peretele unei pesteri din Muntii Buzaului exista o imagine gravata, stranie, datand din neolitic. Printre stele in cinci colturi trece un car ceresc cu vreo cinci motoare de propulsie – dupa cum a observat un specialist de la Ambasada URSS prin anii ’80 -, pe care pamantenii il intampina cu sulite si sageti. Manifestare identica cu cea observata recent in jungla amazoniana, la granita dintre Brazilia si Peru, survolata de un aeroplan, care a descoperit un trib total izolat.

Din „Enciclopedia observatiilor OZN din Romania (1517-1994)”, Ed. Emanuel, 1994, aflam ca primele OZN-uri semnalate in spatiul romanesc sunt atestate in sec. XVI. Dalila-Lucia Arama, paleograf principal la Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Academiei Romane, a publicat in revista „Magazin Istoric”, nr. 12, din decembrie 1968, un articol intitulat „Sa fi fost, oare, farfurii zburatoare?”.

Era vorba despre o relatare din Letopisetul Tarii Moldovei: „Valeat 7025 (1517) noiembrie 8, semn mare s-au aratat pe ceriu, c-au stralucit dinspre miadzanoapte ca un chip de om, de-a statut multa vreme si iara s-au ascuns in vazduh”.

Gen. dr. Emil Strainu citeaza cateva cazuri foarte bine documentate si inatacabile din punct de vedere stiintific, cum ar fi cel de la Valea Plopului (1972), Balea Lac (1978), care a implicat militari, Marea Neagra (1984), cu atat mai spectaculos cu cat el a fost observat de multe nave militare, Kogalniceanu (1989), de asemenea observat si analizat de specialisti militari.

Cazurile Valea Plopului si Balea-Lac au fost preluate de Securitate si Armata, care au dorit “ingroparea” lor. Prof. Calin Turcu a monitorizat cazul Valea Plopului, in ciuda faptului ca in vara anului 1973 doi insi, care au uitat sa se prezinte, i-au facut o vizita si l-au “sfatuit” sa inceteze cercetarile. In privinta asta, suntem si noi in randul lumii! Avem si noi „Men in black”, numai ca ai nostri au „ochi albastri”!”[1]

SURSE

  1. http://stiri.acasa.ro/auto-tehno-190/it-c-191/un-general-roman-in-zona-interzisa-z51-71142.html
  2. Foto: Internet
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro