Colonizarea biotehnologică a agriculturii românești și biopirateria semințelor

by “Potențialul de biodiversitate existent astăzi pe pământ este vânat cu asiduitate de trei industrii din sfera agricolă: industria semințelor, industria farmaceutică, respectiv industria cosmeticelor ecologice. Această piață a biodiversității constituie o țintă predilectă pentru acești trei jucători, în ceea ce privește acapararea materiei prime, protecția juridică a acesteia și […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Potențialul de biodiversitate existent astăzi pe pământ este vânat cu asiduitate de trei industrii din sfera agricolă: industria semințelor, industria farmaceutică, respectiv industria cosmeticelor ecologice.

Această piață a biodiversității constituie o țintă predilectă pentru acești trei jucători, în ceea ce privește acapararea materiei prime, protecția juridică a acesteia și împărțirea pieții. Căutarea unei poziții de monopol este crezul cel mai important în strategiile comerciale.

Noțiunea de biopiraterie, folosită astăzi în lucrările științifice, presupune, după Guy Kastler, „o utilizare ilegală a unor organisme vii sau a unor cunoștințe tradiționale ale unor popoare autohtone, fără acordul popoarelor sau statelor deținătoare”. Mecanismul cel mai folosit de acaparare și protecţie juridică este brevetul.

Controlul juridic al seminţelor

Ţăranul român a fost prins în capcana abil întinsă de firmele internaţionale care controlează amontele lanţului agroalimentar (seminţe, pesticide, utilaje). Astfel, acesta renunţă la a mai cultiva propria sămânţă, sedus fiind de oferta la pachet („seminţe biotehnologice brevetate”, pesticide şi preluarea recoltei) venită din partea unor societăţi multinaţionale. Pierderea controlului asupra propriilor seminţe îl face dependent de politica seducătoare pe termen scurt a acestor companii.

Pe termen lung însă, sărăcia îi bate la poartă, sărăcie exprimată prin imposibilitatea de a-şi mai înmulți propria sămânţă din hambar prin dispariţia acesteia de pe piaţă. Este cazul seminţelor autohtone de soia nemodificate genetic care, practic, sunt extrem de rare în sistemul comercial, după folosirea timp de câţiva ani a seminţelor de soia „biotehnologice”, venite de peste ocean.

Controlul biotehnologic asupra seminţelor din partea marilor corporaţii, prin intermediul brevetelor, a început în România cu soia, continuă cu porumbul şi, în curând, cu cartoful şi fasolea, adică acele specii care au importanţă economică pentru ţară. Nu își pierde încă nimeni vremea cu brevetarea coriandrului sau mărarului, ci se orientează către speciile care afectează suveranitatea unei nații. Astfel, putem spune că un ţăran care îşi pierde controlul asupra seminţei, îşi pierde de fapt controlul asupra viitorului.

Constrângerile legislative

Atacul asupra semințelor populațiilor locale, folosite încă de țărani, se realizează la două niveluri. Pe de o parte, acestea sunt închise într-un fel de rezervații, numite „bănci de gene”, din care se servesc pentru ameliorarea soiurilor brevetate juridic.

Această „biopiraterie legalizată” prin băncile de gene este o practică europeană curentă în multe țări din estul Europei care mai dețin rezervoare importante de agrobiodiversitate. Pe de altă parte, se interzice utilizarea comercială a acestor populații locale prin neintroducerea lor premeditată în catalogul oficial european.

Biopirateria din sectorul farmaceutic și biocosmetic

La nivel mondial, 17 țări dețin marile rezerve de biodiversitate ale lumii, asupra cărora se orientează cele două industrii pentru acapararea resurselor fitogenetice. Atacul de natură colonială seamănă cu o „biocolonizare” și este realizat cu instrumente de ordin juridic (brevete) la două niveluri de intervenție: planta și cunoștințele țărănești tradiționale.

Chiar dacă România nu face parte din cele 17 țări cu o mare biodiversitate (India, Congo, Africa de Sud etc.), la nivel european, România deține cel mai mare rezervor de biodiversitate în pădurile sale în primul rând. O astfel de realitate nu poate fi scăpată de cele două sectoare, iar nivelul de biopiraterie poate fi măsurat analizând lista de brevete cu specii sau cunoștinte țărănești provenite din România.

Din păcate, oficiul național pentru apărarea drepturilor intelectuale nu este conștient de miza economică și politică a acestui subiect și nu are o strategie în acest sens.”[1]

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=11561
  2. Foto: cursdeguvernare.ro

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro