Ceușescu refuza să vorbească limba rusă când vizita RSS Moldova

by “Nu de mult am vizitat interesantul muzeu de istorie din frumosul municipiu Ungheni – Republica Moldova. Aflat aproape pe malul Prutului muzeul de istorie din Ungheni oferă o gamă variată de obiective care depășesc multe muzee similare din România. Printre numeroasele informații obținute de la coordonatorul muzeului, una dintre […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“Nu de mult am vizitat interesantul muzeu de istorie din frumosul municipiu Ungheni – Republica Moldova. Aflat aproape pe malul Prutului muzeul de istorie din Ungheni oferă o gamă variată de obiective care depășesc multe muzee similare din România. Printre numeroasele informații obținute de la coordonatorul muzeului, una dintre acestea mi-a atras atenția. Specialistul în istorie avea o vârsă înaintată fiind un om care a trăit din plin era sovietică și a cunoscut nomenklatura comunistă locală. La capitolul despre istoria sovietică postbelică a Ungheniului mi-a atras atenția explicațiile despre relația specială pe care a avut-o Nicolae Ceaușescu, secretarul general al PCR și dictatorul României, cu liderii acestui oraș românesc sovietizat de la granița URSS. Permanent Moscova și KGB au fost preocupate să facă din Ungheni un model de oraș sovietic la frontiera de vest a URSS, care să respingă influențele românești firești de dincolo de Prut, din România. De aceea la Ungheni sovietismul și rusificarea în stil comunist a atins cote absurde, iar România și frații de peste Prut erau diabolizați ca ”imperialiști” sau ”fasciști”, iar teama de politica national-comunistă a lui Nicolae Ceaușescu a atins paroxismul. După ce Nicolae Ceaușescu a permis publicarea romanului ”Delirul” a lui Marin Preda, în care se vorbea de eliberarea Basarabiei prin lupta Armatei Române, Pravda, organul PCUS, l-a acuzat pe Ceaușescu de tendințe naționaliste și revizioniste. Cu toate acestea Nicolae Ceușescu nu s-a lăsat intimidat și a vizitat RSS Moldova de mai multe ori, iar orașul Ungheni de trei ori.

Martori la acele evenimente, custodele muzeului și localnici ai orașului au povestit cum Nicolae Ceaușescu de fiecare data când a sosit în orașul Ungheni a refuzat să vorbească cu prim-secretarul de la Chișinău, cu secretarul raional de partid și cu primarul în limba rusă. De fiecare data când i se vorbea în limba rusă Ceaușescu răspundea doar în limba română. Dictatorul român știa foarte bine limba rusă pe care a învăț-o la închisoarea Doftana și apoi ca general locotenent, când a urmat Academia Frunze de la Moscova. Nomenklaturiștii locali din RSS Moldova și Ungheni erau contrariați de refuzul lui Ceaușescu să vorbească limba rusă, ci doar în limba română. Liderul României știa foarte bine că acești nomenklaturiști moldoveni cunoșteau limba română și îi obliga astfel să-i răspundă în dulcele grai a lui Ion Creangă, spre nervozitatea vizibilă a traducătorilor oficiali sosiți de la Chișinău sau Moscova, cu stele pe umeri de la KGB, ca să asigure traducerea. Mai mult, Brejnev după evenimentul din august 1968, când România a refuzat să aprobe invazia din Cehoslovacia, avea o teamă față de reacțiile liderului comunist român. Custodele muzeului își amintește cum spre sfârșitul anilor 1970 Ceaușescu a venit cu trenul de la Iași la Ungheni, iar liderii sovietici locali nu știau unde să plaseze portretele lui Brejnev și Ceaușescu, în dreapta sau în stânga peronului. Au cerut ajutorul Moscovei, ia liderii de la Kremlin nu au reușit să ia o decizie. În ultimul moment când trenul se apropia de gară Moscova a transmis liderilor locali să hotărască cum doresc. Așa că muncitorii comuniști au pus portretul lui Ceaușescu în stânga peronului, iar pe a lui Brejnev în dreapta. Nicolae Ceaușescu a coborât din tren și a salutat mulțimile de pe peron în limba română spre enervarea activiștilor sovietici.

Și acest refuz a lui Nicolae Ceaușescu de a vorbi în limba rusă într-un teritoriu românesc încorporat cu forța la URSS arată politica sa de distanțare față de Moscova și dorința de revenire a Basarabiei între hotarele României, lucru care l-a cerut explicit în primăvara lui 1989. O diferență între politica sovietică și cea ceaușistă privind biserica am observat-o la Ungheni.

În centrul orașului Ungheni din Republica Moldova era ridicată catedrala ortodoxă Alexandru Nevski, care în perioada sovietică a funționat ca și…sală de sport școlară așa cum mi-au spus preoții parohiei. La Iași ar fi fost imposibil așa ceva cu biserica Trei Ierarhi și nu numai.

Ionuț Țene“[1]

SURSE

  1. http://www.napocanews.ro/2017/08/ceusescu-refuza-sa-vorbeasca-limba-rusa-cand-vizita-rss-moldova.html
  2. Foto: Internet
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) – Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință.

Contact: office@dzr.org.ro