Cercurile din lanuri – mesaje de la extraterestri

by O importantă serie de elemente ce indică foarte clar acţiunea pe Pământ a unor inteligenţe extraterestre este reprezentată de aşa-numitele „cercuri din lanuri” (crop circles). Acestea sunt desene geometrice la scară mare, acoperind arii de zeci sau chiar sute de mii de metri pătraţi, realizate prin culcarea ordonată a […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

O importantă serie de elemente ce indică foarte clar acţiunea pe Pământ a unor inteligenţe extraterestre este reprezentată de aşa-numitele „cercuri din lanuri” (crop circles). Acestea sunt desene geometrice la scară mare, acoperind arii de zeci sau chiar sute de mii de metri pătraţi, realizate prin culcarea ordonată a unor porţiuni din lanurile de grâu, porumb, orz, rapiţă etc.

Fenomenul a căpătat o răspândire mondială în ultimii ani, fiind raportate peste 10.000 de astfel de formaţiuni misterioase în ţări precum Anglia, Uniunea Sovietică, Japonia, Statele Unite, Canada etc. Au fost identificate peste 2000 de modele diferite, unele de o complexitate uimitoare, având încorporate în structura lor caracteristici matematice şi ştiinţifice foarte avansate.

CropCircle

Un asemenea exemplu se poate observa în reprezentarea de mai jos, ce a fost fotografiată la Milk Hill în Anglia, în anul 2001 şi care conţine o formă fractalică alcătuită din 409 cercuri, ce se întind într-o dispunere ireproşabilă matematic pe o suprafaţă având 90.000 de m2, cu un diametru de 240 metri. Există însă şi cercuri în lanuri mult mai mari, unele acoperind o suprafaţă de peste 500 metri în diametru.

În Marea Britanie cercurile din lanuri au generat un interes general, fascinând prin frumuseţea şi misterul lor. Reporteri, cercetători şi curioşi au dat năvală în comitatul Wiltshire, unde au fost semnalate mai des crop circles, pentru a investiga apariţiile.

Mărturiile celor care le-au analizat în mod direct, afirmă că primul contact vizual cu o astfel de imagine gigantică creează o deosebită emoţie artistică şi o înaltă elevare intelectuală. Urmează bineînţeles inevitabilele întrebări şi investigaţii: „Cine a făcut desenul acesta, cum şi când?”. „Unde sunt urmele paşilor celor implicaţi?”.

Urmele paşilor sunt însă de negăsit, iar în jurul desenului spicele sunt intacte!

Prezentăm în continuare câteva dintre caracteristicile, rămase încă neexplicate, ale acestor crop circles:

– liniile şi cercurile sunt extrem de exact trasate;

– nu s-au descoperit (nici chiar la verificări atente şi minuţioase) urme de paşi pentru a se ajunge la locul respectiv sau mai ales urme de paşi care ar arăta că cineva a lucrat acolo, chiar şi când solul era moale, de exemplu după o ploaie;

– plantele din cercuri nu sunt rupte, ci doar înclinate la 90°, ele putând creşte în continuare, pentru a fi chiar recoltate;

– plantele culcate sunt răsucite în formă de spirală şi deseori în mai multe straturi suprapuse;

– la plantele din interiorul cercurilor se pot observa următoarele detalii: goluri la al doilea nod de pe tulpină, uneori la al treilea sau al patrulea;

– în unele cazuri au fost observate pe suprafaţa câmpului respectiv manifestări ale unor emisii radioactive neobişnuite, a fluctuaţiilor magnetice şi chiar însoţite de defectarea aparaturii electronice;

– au fost decelate în sol particule sferice de fier magnetizat, cu diametrul de 10-40 microni;

– în urma investigării spicelor de cereale din cercuri s-au descoperit şi modificări celulare, care sugerează prezenţa unei acţiuni termice extrem de mari pe un interval scurt de timp;

– cercurile din lanuri îşi fac apariţia mai ales în timpul nopţii, constituindu-se într-un timp foarte scurt. Există filmări deosebit de semnificative ce arată formarea acestor structuri în doar câteva secunde.

Astfel, referitor la formarea crop circles, au fost surprinse pe film anumite sfere luminoase galbene sau roşii, care zboară adeseori în preajma formaţiunilor abia apărute. Comportamentul lor dovedeşte o uimitoare inteligenţă şi totodată faptul că nu sunt de origine umană. Adeseori împătimiţii cercurilor stau de veghe toată noaptea pentru a surprinde momentele formării lor.

Deny Clarke, o cercetătoare din Anglia, 3 fost martoră la o astfel de apariţie: „Două globuri de lumină au apărut deasupra câmpului şi lanurile s-au culcat la pământ în câteva secunde, ca şi cum ar fi fost apăsate de o energie uriaşă şi misterioasă. Apoi au apărut şi au dispărut alte două globuri de lumină.”

Tot ea relatează despre forţa tămăduitoare miraculoasă a cercurilor: „Am auzit despe oameni bolnavi de cancer care au mers prin cercurile din lanuri şi la care a apărut o remisiune a cancerului. Cred că cercurile au un efect notabil asupra psihicului, pentru că dau un sentiment de pace interioară care a continuat şi după întoarcerea acasă.”

Este interesant că istoria acestor apariţii de formaţiuni grafice gigantice ne arată că ele sunt mai frecvente acolo unde oamenii le dau importanţă, le studiază imediat ce apar, au aparate de zbor cu care le survolează şi le fotografiază, discută între ei şi informează opinia publică.

Pare a fi o interacţiune între oameni şi creatorii desenelor. Membrii unei echipe de cercetători pasionaţi ai acestui fenomen (condusă de celebrul Dr. Steven Greer) au făcut o meditaţie în grup, prin care au invocat apariţia unei formaţiuni cu anumite caracteristici clare. A doua zi, au găsit în apropiere o formaţiune identică până în amănunt cu cea mentalizată de ei.

După ce, către sfârşitul anilor ’80, tot mai mulţi oameni se ocupaseră de investigarea fenomenului reprezentat de cercurile din lanuri, în septembrie 1991 iată că au păşit în public doi pensionari: Doug Bouwer şi Dave Chorley. Ei au afirmat că întreaga chestiune cu cercurile din lanuri ar fi fost numai ideea lor şi au prezentat un fotocatalog minuţios întocmit, în care era documentată aşa-zisa lor activitate, începând cu pictograme simple, apoi din ce în ce mai complexe.

Cei doi bărbaţi de 60 de ani susţineau că ei făcuseră toate cercurile apărute în lanurile din Anglia în ultimii 15 ani, folosind doar o scândură legată cu o sfoară. La adăpostul întunericului nopţii, fără ca familiile lor să ştie, Doug şi Dave mergeau pe câmp şi ajunseseră la peformanţa de a realiza un cerc cam în 4 ore.

Doug Bouwer afirma: „Înainte de 1978 n-a fost, în definitiv, niciun cerc. Erau daune provocate de furtuni, care păreau a fi pictograme. Dar cercuri cu pereţii de spice verticali, ca tăiaţi cu cuţitul într-o prăjitură, acelea au fost ale noastre. Am început să le realizăm în anul 1978.”

Aceste declaraţii sunt însă destul de hilare, având în vedere diferenţa de complexitate între demonstraţiile facile pe care le-au făcut Doug şi Dave şi complexitatea uimitoare şi numărul copleşitor (de ordinul miilor), al cercurilor din lanuri ce se află răspândite peste tot în întreaga lume. S-a putut observa, de exemplu, faptul că la cercurile false (imitaţii), spicele sunt distruse, fiind în cea mai mare parte rupte de tăvălugul scândurilor, iar pe alocuri se observă evidente urme de paşi pe care farsorii n-au reuşit să le şteargă.

Au mai existat de-a lungul timpului şi alţi oportunişti doritori să se afle în centrul atenţiei publice, care s-au hazardat să spună că realizarea unor asemenea reprezentări le aparţine. Aceasta s-a petrecut şi în cazul unui alt fenomen foarte interesant, destul de asemănător cu aceste crop circles, dar care s-a produs de această dată chiar pe un pământ uscat şi foarte dur.

Acest fenomen a apărut în luna august a anului 1990, fiind remarcat prima dată de un pilot al Gărzii Naţionale a SUA, Bill Miller, care a zburat cu un avion pe deasupra unei suprafeţe uscate ce a fost cândva fundul unui lac, în zona Oregon. Ceea ce a văzut şi fotografiat el este o uriaşă reprezentare de un sfert de milă (cam 400 de metri) a unui desen simbolic din tradiţia hindusă, numit Sri Yantra.

Această reprezentare de pe solul uscat şi extrem de dur, era realizată din linii de aproximativ 25 cm lăţime şi 7 cm adâncime. Şi în acest caz s-au găsit patru teribilişti care au pretins că sunt autorii reprezentării, aceasta în ciuda faptului că piloţii care treceau zilnic pe deasupra acelei zone sălbatice şi nepopulate au raportat că uriaşul desen a apărut practic într-o singură zi, iar ei nu au văzut pe nimeni lucrând acolo.

Oricum, o asemenea lucrare ar fi fost extrem de dificil de realizat având în vedere complexitatea cu totul deosebită a realizării Sri Yantra – Rugaţi totuşi să arate cum au făcut, cei patru au eşuat însă lamentabil. Este destul de uşor de înţeles că aceşti mistificatori nu ar putea fi luaţi prea mult în seamă dacă nu ar fi susţinuţi în atenţia opiniei publice de către anumite foruri care doresc să deturneze opinia publică de la formularea unor concluzii care ar atrage semne majore de întrebare.

Pentru aceasta, se preferă crearea unei alternative foarte cuminţi, în jurul căreia se pot menţine discuţii nesfârşite. Dincolo de aceasta, singura explicaţie care rămâne plauzibilă este aceea că aceste reprezentări au fost realizate de către fiinţe foarte inteligente, care nu aparţin acestui Pământ şi care deţin o tehnologie mult superioară nouă prin care de fapt… urmăresc să ne transmită ceva.

Conform mai multor oameni de ştiinţă, printre care Nassim Haramein, aceste crop circles nu sunt doar câteva desene interesante cu tentă esoterică, ci – dacă avem o formaţie ştiinţifică adecvată -, înţelegem că ele denotă cunoaşterea unor informaţii esenţiale cu privire la structura fundamentală fractalică a spaţiului. În această direcţie, este semnificativ să ştim că cele mai avansate cercetări ale fizicii actuale arată că, în potenţialitatea sa, spaţiul conţine o energie infinită.

Ca urmare, înseamnă că cei care au realizat aceste desene deţin o tehnologie care le permite accesul la structura fundamentală fractalică a spaţiului şi că au toate şansele să poată atinge un potenţial infinit de energie. Atunci, ce doresc ei oare să ne transmită?

Un posibil răspuns ia această întrebare a fost oferit acum câţiva ani de un scurt film documentar intitulat The Mayan Prophecies and Crop Circles – an extraordinary connection. Acest mini-documentar, care a fost multi-premiat la International UFO Congress EBE Awards (ca Best Documentary, şi ca Best

Historical Documentary and Peoples Choice Award), nu aparţine unor oficialităţi animate de vreo dorinţă lăudabilă de a dezvălui adevărul, ci doar echipei unui jurnalist independent, Jaime Maussan, moderatorul unei emisiuni cu tematică OZN, ce este difuzată de o televiziune mexicană de aproape 20 de ani.

În acest film se arată faptul că în ultimii ani în cercurile de cereale din Anglia au început să apară, într-un mod care îi pune pe gânduri pe cercetători, misterioase reprezentări specifice culturii Maya. Aceste recente crop circle indică anumite evenimente cosmice actuale ce sunt corelate cu centrul Galaxiei noastre şi care – potrivit interpreţilor tradiţiei Maya – au fost deja profeţite cu mii de ani în urmă de către faimosul calendar mayaş.

Un astfel de crop circle arată simbolul mayaş „Hunab Ku”, ce reprezintă centrul Galactic, din care în mod evident ies mai multe raze. Străvechile profeţii mayaşe afirmă că la sfârşitul fiecărui „Soare” (ciclu cosmic având o durată de 5.125 de ani) un puternic flux de energie va fi generat din centrul Galaxiei, cauzând o activitate solara crescută, neobişnuită. În mod semnificativ, aceste afirmaţii au fost confirmate în ultimii ani de către satelitul NASA de observare a activităţii solare (SOHO), care a detectat un flux de energie ce provine din centrul Galaxiei noastre, ceea ce pare

într-adevăr să fie cauza faptului ca Soarele nostru chiar a intrat de câţiva ani într-un ciclu de activitate foarte puternic, generând frecvente erupţii plasmatice deosebit de intense. Toate acestea indică faptul că în conformitate cu calendarul mayaş, umanitatea se află acum la finalul celui de-al cincilea „Soare”.

O altă realitate tulburătoare dezvăluită de acest documentar este aceea că în realitate, civilizaţia umană a fost contactată la data de 14 august 2001 de către o civilizaţie extraterestră prin intermediul anumitor cercuri în lanuri ce au apărut chiar „în curtea” unui mare observator astronomic militar din Anglia, cel de la Chilbolton.

În unul dintre aceste crop circles a apărut o clară reprezentare a unui chip umanoid, realizat printr-o tehnică foarte neobişnuită pentru maniera generală de apariţie a cercurilor în lanuri, şi anume printr-un set de puncte ce au diferite dimensiuni şi distanţe între ele, ca un fel de pixeli.

Cinci zile mai târziu, pe data de 19 august 2001, a apărut o pictograme şi mai şocantă: aceasta părea să răspundă mesajului în cod binar formulat în 1974 de către Frank Drake şi Carl Sagan şi transmis apoi în spaţiu de radiotelescopul de la Arecibo. Acel mesaj din anul 1974 conţinea o sintetică prezentare a omenirii către o ipotetică civilizaţie extraterestră, indicând date despre sistemului nostru numeric, despre atomii de bază ai vieţii terestre, despre structura ADN-ului uman şi despre poziţia sistemului nostru solar şi a planetei noastre.

Ei bine, imaginea formată în lanul din apropierea telescopului de la Chilbolton oferă exact informaţii corespondente tuturor acestor aceste date! De exemplu, expeditorii care au trimis acest răspuns indică prin informaţii marcate în cod binar faptul că au un ADN cu o structură triplu elicoidală, că genomul lor are mai multe secvenţe ADN faţă de noi şi că trăiesc pe mai multe planete.

Complexitatea acestui mesaj şi a modului în care a apărut face practic imposibilă ipoteza că ar avea o origine umană. Aceasta pentru că zona respectivă – fiind o instalaţie guvernamentală -, este securizată şi supravegheată în permanenţă de gardieni şi camere video in infraroşu, care i-ar fi depistat imediat pe eventualii „Doug şi Dave”. În plus, forma de răsucire a spicelor din aceste structuri nu ar fi putut fi realizată în vreun mod cunoscut omului, întrucât spicele erau pur şi simplu împletite, aceasta cu atât mai mult cu cât forma respectivă a apărut pe timpul nopţii…

În aceste condiţii este evident faptul că semnificaţia pe care o are pentru noi acest mesaj este uriaşă. Şi totuşi, nimic din toate acestea nu a fost difuzat la vreo emisiune de ştiri şi este foarte posibil că fără efortul jurnalistului independent Jaime Maussan aceste informaţii extraordinare ar fi rămas practic necunoscute.

Exact la un an după acest uimitor mesaj, pe data de 19 august 2002, tot în zona Chilbolton (dar de data aceasta vizavi de o altă mare antenă de comunicaţii) a apărut un alt desen în lanuri, enorm, cam cât două terenuri de fotbal.

Acest nou crop circle prezenta imaginea unei fiinţe umanoide care ţine în mână un fel de disc pe care sunt realizate anumite inscripţii, de asemenea în cod binar. Aceste informaţii au fost decodificate şi reprezintă un mesaj de avertizare, dar şi de încurajare pentru umanitate. Nici această pictogramă din lanurile de cereale nu a fost prezentată la vreo emisiune de ştiri.

În ciuda faptului că nu pot explica cine şi cum a realizat aceste reprezentări, poziţia oficială a autorităţilor este aceea că ele sunt nişte falsuri făcute de oameni care doresc să creeze senzaţie. Cu toate acestea, am putea spune că pentru cei capabili să vadă dincolo de concluziile induse prin mass-media, devine totuşi din ce în ce mai evident faptul că aceste cercuri din lanurile de cereale reprezintă de fapt mesaje prin care anumite civilizaţii extraterestre foarte avansate doresc să comunice cu noi.

Istoricul cercurilor din lanuri
Prima menţiune despre un cerc în lanuri apare în folclorul englez. Un manuscris din 1678 vorbeşte despre aşa-numitul „diavol secerător” din Hartfordshire, înfăţişat într-o gravură, construind o formă spiralată într-un lan de ovăz. Textul spune că diavolul a venit din cer sub forma unei lumini roşii şi a tăiat cercuri pe acel câmp de ovăz.
Ulterior, cercurile din lanuri au fost semnalate sporadic în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu o intensificare a apariţiilor şi a complexităţii lor în ultimii 25 de ani. Fermierii au remarcat în 1978 o structură de tip ciorchine, semănând cu o cruce celtică. Apoi au apărut forme cu un cerc înconjurător, apoi cu două cercuri, şi în ’90 pentru prima oară, au apărut două cercuri unite printr-o linie. Spre sfârşitul anilor ’80, fenomenul a cunoscut perioada sa de glorie, când au fost studiate sute de cercuri din lanuri, de forme din ce în ce mai complexe.
În Marea Britanie cercurile au generat o orientare generală, fascinând prin frumuseţea şi misterul lor. Astfel, reporteri, cercetători şi curioşi au dat năvală în comitatul Wiltshire pentru a investiga apariţiile. Se pare că însăşi regina Angliei avea pe lista cărţilor recomandate volumul „Circular Evidence” (Evidenţa circulară) a lui Pat Delgado şi Colin Andrews.
Toate acestea au luat o întorsătură neaşteptată în vara anului 1991, când ziarul „Today” publică o ştire bulversantă pentru toţi fanii cercurilor din lanuri: doi bărbaţi de 60 de ani susţineau că ei făcuseră toate cercurile apărute în lanurile din Anglia în ultimii 15 ani, folosind doar o scândură legată cu o sfoară. Cei doi se numeau Doug Bower şi Dave Chorley. La adăpostul întunericului nopţii, fără ca familiile lor să ştie, Doug şi Dave mergeau pe câmp şi ajunseseră la peformanţa de a realiza un cerc cam în 4 ore. Pentru mulţi, Doug şi Dave au rezolvat misterul cercurilor, însă au existat şi oameni care considerau că povestea lor nu lămurea toate detaliile. În plus, mărturisirea lor i-a emulat şi pe alţii să construiască cercuri în lanuri. Aceasta a fost o piedică serioasă pentru studiul ştiinţific al fenomenului. Cu excepţia câtorva cercetători şi împătimiţi ai apariţiilor cercurilor în lanuri, nimeni nu s-a mai interesat de acest subiect.
Recent, datorită unui film cu Mel Gibson, „Semne” (2002), fenomenul a revenit în atenţia publicului.
Experimentul MIT
Una dintre primele întrebări pe care şi le-au pus oamenii de ştiinţă relativ la cercurile din lanuri este dacă aceste forme geometrice complicate pot fi construite de mâna omului. La ora actuală se ştie clar că răspunsul la această întrebare este DA. Cu ajutorul unei scânduri legate cu o sfoară, orice om poate culca la pământ o recoltă, după un anumit model pe care îl alege. Mai greu e însă să facă să apară toate detaliile vizibile numai la microscop şi care atestă existenţa unor energii mai puternice, de natură electromagnetică, în zona cercurilor din lanuri de provenienţă non-umană (cele autentice).
O echipă formată din trei studenţi de la MIT, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (Cambridge, SUA), au încercat anul trecut să creeze, cu metode ştiinţifice, un cerc pe un câmp din Ohio, care să reproducă fidel toate caracteristicile unui cerc original. Ei au fost monitorizaţi şi întreaga lor muncă a fost filmată de o echipă de la Discovery Chanell.
Lisa Messeri, Devjit Chakravarti şi Dominic Rizzo sunt studenţi la Facultatea de tehnică aerospaţială de la MIT. Ei au fost ghidaţi şi ajutaţi în acest proiect îndrăzneţ de către Nancy Talbott, preşedinta Centrului de Cercetări BLT.
BLT este la ora actuală unica organizaţie oficială ce studiază ştiinţific cercurile din lanuri. Pentru început, Nancy Talbott le-a furnizat tinerilor studenţi mostre care prezentau toate anomaliile observate la cercurile considerate autentice de către BLT. Conform datelor BLT, oferite de biofizicianul William Levingood, cercurile din lanuri prezintă toate câteva anomalii. La pantele din interiorul cercurilor se pot observa următoarele detalii: goluri la al doilea nod de pe tulpină, uneori la al treilea sau al patrulea, frângerea tulpinii la nod. De asemenea, au fost decelate în sol particule sferice de fier magnetizat, cu diametrul de 10-40 microni.
În final s-au stabilit trei detalii importante pe care studenţii trebuiau să le reproducă:
• Golurile de rupere, adică spaţiile apărute la nodurile plantelor. Se pare că acestea puteau fi produse prin expunere la radiaţii electromagnetice intense din domeniul microundelor.
• Particulele de fier magnetizat care au fost găsite în solul din interiorul cercurilor autentice.
• Forma geometrică trebuia să fie perfectă; cei trei au ales forma unei săli din cadrul MIT:
• Un alt grup de doi studenţi din ani mai mari urmau să efectueze testele pentru a vedea dacă cei trei au reuşit construirea unui cerc autentic.
Ipoteze şi teorii
De ce se formează acele goluri în tulpinile cerealelor strivite? Există mai multe explicaţii. Unele dintre ele folosesc teoria vârtejurilor de plasmă. Vârtejul de plasmă e un câmp turbionar de aer electrizat, luminos (poate fi văzut noaptea) şi ar putea explica unele presupuse apariţii OZN.
O altă ipoteză cel puţin interesantă este cea a Grupului Midwest Research, care susţine că cercurile sunt făcute de mâna omului, ca o formă de artă sacră. Ron Russel, reprezentantul acestui grup, consideră că aceşti artişti anonimi au creat, fără să vrea, adevărate locuri sacre, meditând şi invocând spiritele benefice ale locului înainte de a construi cercurile.
Fluctuaţiile monore de energie electrostatică nu explică însă vătămarea tulpinilor şi golurilor de noduri, ce apar doar dacă tulpinile sunt expuse la radiaţii electromagnetice puternice. Pentru a obţine efecte similare, studenţii au utilizat un aparat generator de microunde portabil, care încălzeşte puternic grâul, provocând acele cavităţi la noduri. E posibil ca cei care fac cercuri în lanuri să aibă acces la magnetroane, ghiduri de undă sau laboratoare care folosesc microunde, dar aceasta este totuşi greu de crezut.
Cercurile din lanuri bruiază aparatura electrică
După ce echipa celor trei studenţi a reuşit, în numai 4 ore, să construiască cercul, cu golurile din nodurile tulpinilor, şi să răspândească cu ajutorul unui dispozitiv special particule metalice magnetizate pe tot cuprinsul structurii, a început munca echipei de investigatori, care aveau să compare cercul astfel obţinut cu cercurile standard.
Se ştie că aparatura electronică nu funcţionează normal în preajma anumitor cercuri, chiar dacă nu se observă nici o sursă de radiaţii.
S-a constatat că există interferenţe cu telefoanele mobile, cu bateriile maşinilor şi ale aparatelor de filmat.
Cu toate acestea, ceea ce s-a petrecut în timpul investigaţiei, când elicopterul lor survola zona, a fost incredibil chiar şi pentru pilot: motorul elicopterului a cedat. Apoi, din fericire, elicopterul a intrat în regim de autorotaţie şi motorul a pornit din nou.
Şi alţii care au survolat cercurile din lanuri au raportat probleme asemănătoare în timpul zborului. De exemplu, o fotoreporteră din Anglia care încerca să filmeze un cerc din lan a relatat următoarele: la 150 m altitudine, imaginea de pe camera ei digitală era bruiată, la 90 m imaginea a devenit alb-negru, iar când au urcat din nou la 150 m imaginea şi-a recăpătat culoarea.
Analiza particulelor de fier a arătat că acestea erau mai puţin numeroase decât în cazul cercurilor considerat autentice. Concluzia experimentului a fost că cercurile din lanuri pot fi într-adevăr construite de oameni, dar pentru a reproduce întocmai toate detaliile descoperite de cercetători, e nevoie de mai mult de o scândură legată cu sfoară. Rămâne însă o întrebare: dacă ele sunt realizate numai de oameni, cine are interesul să se străduiască atât de mult pentru nişte detalii care nu se observă decât la microscop?
Când şi unde apar cercuri în lanuri?
Puţinii martori oculari au relatat că acestea se formează în timpul nopţii, concomitent cu apariţia unor globuri de lumină colorată, obiecte neidentificate pentru care nu există nici o explicaţie.
Peste 90% din  cercurile din lanuri apar în Marea Britanie, într-o anume zonă din comitatul Wiltshire, numită Milk Hill. Unii cercetători explică această intensitate a fenomenului în Wiltshire prin faptul că solul de aici este impregnat cu cel mai mare volum de apă subterană din sudul Angliei. Această apă acţionează ca un generator de câmp electrostatic, care face plantele să se culce la pământ.
Întregul proces poate dura câteva ore sau doar câteva secunde. În cazul cercurilor construite de oameni, un cerc de 22,5 m diametru, care este relativ mic, poate fi făcut în aproximativ 40 de minute. Însă la Milk Hill există formaţiuni uriaşe, cu câte 200 de cercuri. Aşa-numita „galaxie” de la Milk Hill are peste 600 de cercuri, unele de 22 m diametru, şi a apărut în numai 4 ore. Cerealele sunt atât de rău vătămate în procesul de strivire, încât urmele cercurilor rămân vizibile pănă la vremea recoltei.
Câmpul energetic al cercurilor din lanuri calmează şi vindecă
Adeseori împătimiţii cercurilor stau de veghe toată noaptea pentru a surprinde momentele formării lor. Deny Clarke, o cercetătoare din Anglia, a fost martoră la o astfel de apariţie: „Două globuri de lumină au apărut deasupra câmpului şi lanurile s-au culcat la pământ în câteva secunde, ca şi cum ar fi fost apăsate de o energie uriaşă şi misterioasă. Apoi au apărut şi au dispărut alte două globuri de lumină.”
Tot ea relatează despre forţa tămăduitoare miraculoasă a cercurilor: „Am auzit despe oameni bolnavi de cancer care au mers prin cercurile din lanuri şi la care a apărut o remisiune a cancerului. Cred că cercurile au un efect notabil asupra psihicului, pentru că dau un sentiment de pace interioară care a continuat şi după întoarcerea acasă.”
În etapa actuală, se pare că întrebarea-cheie nu mai este: „Cine le construieşte?” ci „Ce semnifică aceste cercuri şi ce efecte au câmpurile lor energetice asupra mediului înconjurător şi asupra oamenilor?”

SURSE

  1. Marvin White – “Istoria interzisa a omenirii”.
  2. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=4739
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro