“Black Friday” – o isterie Capitalistă! Ce se ascunde în spatele acestei propagande materialiste?

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

“De câţiva ani buni, odată cu înmulţirea supermarketurilor precum ciupercile după ploaie, în România a apărut un fenomen curios: aşa-numita „bătălie pentru promoţii”, ne scrie cititorul nostru, Marian Rădulescu.

De regulă, la fiecare deschidere a unui supermarket, veritabila „ctitorie a societăţii democratice de consum”, porţile sunt luate cu asalt de către o mulţime furibundă de oameni ce se îmbrânceşte, se calcă în picioare, numai pentru a ajunge la mult-râvnitele „promoţii, adică la produsele pentru care se aplica reduceri substanţiale de preţuri.

Pe o perioadă limitată, cunoscută numai de conducerea magazinului; astfel, se poate întâmpla ca fericitul cumpărător, ajuns la casa de marcat, să constate că a fost taxat cu un preţ mai mare, deoarece „promoţia a fost valabilă, dar a expirat cu trei minute în urmă”. Cu toate că oamenii ar trebui să nu accepte această măgărie, cei mai mulţi „înghit găluşca” şi plătesc preţul cerut.

La început, aceste promoţii cuprindeau alimente de bază, cum ar fi uleiul şi zahărul; văzând că acest mecanism funcţionează din plin, managerii au decis că în locul alimentelor să fie promovate tigăi, oale, prăjitoare de pâine, toate de o calitate îndoielnică, dar frumos ambalate. Căci ambalajul multicolor şi supermarketul iluminat „a giorno” au fost armele de bază cu care capitalismul a bătut socialismul în lupta pentru supremaţie!

Aşadar, şmecheria (pardon, strategia de marketing) funcţiona din plin, oamenii ce se calcau în picioare „la promoţii” cumpărau mărfurile de proastă calitate, încasările atingeau cifre record. Plus că mulţi din clienţii prezenţi la „promoţii” deveneau clienţi fideli, iertând cu generozitate „ţeapa” trasă. Deoarece supermarketul este un loc unde poţi găsi de toate; aşadar, chiar dacă ai fost păcălit cu un set de tigăi de proastă calitate, tot de aici ai cumpărat nişte crenvurşti şi o costiţă semipreparată cu miros îmbietor şi bună la gust…

Însă recesiunea a făcut ca numărul clienţilor să scadă. Banii fiind mai puţini, oamenii au devenit reticenţi şi au început să se gândească de două ori înainte de a cumpăra. Lucru inadmisibil pentru patronii din retail, care au căutat şi au găsit o soluţie pentru a face pe bietul cumpărător să le lase şi ultimii bănuţi din fundul portofelului sau al cardului. Astfel a apărut conceptul numit „Black Friday”, de sorginte americană, răspândit ulterior şi în Uniunea Europeană. Ce este acesta, de fapt?

Este o acţiune de propagandă comercială ce se face în primul rând prin mess-media, dar şi prin pliante, fluturaşi etc. puşi în cutia poştală. În mass-media, acţiunea se desfăşoară în doi timpi. Mai întâi, pe canalele TV se face o reclamă agresivă, la orele de maximă audienţă, asupra unor super-produse de uz casnic, care chiar ar uşura munca oricărei gospodine (cum ar fi celebra tigaie Dry-Cooker). Aceste produse au preţuri mari, se livrează numai prin curier; pensionarii cu pensii mari şi salariaţii ce câştigă de la salariul mediu în sus fac parte din clienţii acestui sistem. Şi, nota bene, nu se găsesc în magazinele obişnuite. Important este ca reflexul publicului să fie iniţiat!

Pe terenul pregătit în această primă fază intră în acţiune adevărata „Black Friday”. Anual, la sfârşitul lunii noiembrie, o zi de vineri este rezervată unor „promoţii” la scară mare, ce includ pe lângă acele super-produse promovate în prima fază aproape toată gama de aparate electrocasnice, plus televizoare, laptopuri, tablete, camere video.

Toate, fireşte, la preţuri substanţial reduse, pe o scurtă perioadă ce începe la deschiderea magazinului. Această acţiune se desfăşoară în toate supermarketurile, este precedată de o reclamă agresivă pe toate canalele media plus reportaje la faţa locului în „măreaţa zi”.

Elementul interesant şi cheia succesului este următorul: în loturile de produse destinate acestor „promoţii”, se găsesc destule produse cu defecte sau vicii ascunse printre produse bune. Mai mult, destui cumpărători stresaţi de a apuca produsul mult-dorit sau de nu a ieşi din perioada de promoţie uită pur şi simplu să mai treacă pe la standul de probe pentru verificare şi pentru obţinerea certificatului de garanţie. Aşa că, pentru nefericiţii posesori ai unui aparat defect, această zi mult-aşteptată chiar devine „vinerea neagră” sau „Black Fraier-day”, vorba unui anonim cu umor.

Iar dacă tot a venit vorba de umor, citez aici o superbă vorbă de duh a domnului Ovidiu Nicoară, expusă pe Facebook: „Popular, Black Friday mai e numit şi Sfântul Promoţie, Ocrotitorul Supermarketurilor şi Aducătorul de Arginţi”. Îl rog pe domnul Nicoară să mă ierte că am expus acest citat fără a-i cere permisiunea, însă prea frumos a sintetizat domnia sa mecanismul prostirii în masă în scop comercial, ca să nu poată fi spus!

Dar să lăsăm gluma la o parte şi să ne întrebăm, căci este cazul: de ce oare, într-o ţară aflată în recesiune, unde puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut mult, numărul supermarketurilor este în creştere? Căci se înalţă mereu asemenea „măreţe obiective”, cu toate că numărul de locuri de muncă este în continuă scădere, iar veniturile oamenilor, tot mai mici! Cine şi cu ce bani va cumpăra din aceste magazine?

Se pare că managerii marilor lanţuri de retail mizează pe „capacităţile ascunse” ale românilor, pe abilitatea lor de „a se descurca”. Iar dacă nici aceste elemente nu vor mai funcţiona, se pare că va intra în funcţiune un mecanism subtil de îndatorare, pregătit deja de sistemul bancar prin intermediul unor reclame ce sugerează „un fes şi un fular pe credit”. Aşadar, de ce continuarea îndatorării în proporţii de masă, pentru a consuma produsele venite din ţările vestice?

Răspunsul se conturează cu tot mai multă putere: România, ca toate ţările est-europene foste socialiste, să nu mai fie ţări producătoare, ci să consume produsele occidentale. Bineînţeles, produsele de mâna a doua, singurele ce le sunt hărăzite. Pe credit, bineînţeles. Creditarea generează îndatorare, iar aceasta generează o formă modernă şi rafinată de sclavie.

Astfel, din estul Europei, integrat în Uniunea Europeană, vor veni în vest cohorte întregi de sclavi moderni, care vor munci vesticilor pe lefuri mizere, fără forme legale, fără asigurare de sănătate. Cam aşa arată acest mecanism, cu iz de „Mein Kampf”!”[1]

“Black Friday” – o isterie Capitalistă! Ce se ascunde în spatele acestei propagande materialiste?

“În Statele Unite există în mod tradiţional un “Black Friday”, “vinerea neagră”, adică ultima zi de vineri din noiembrie în care au loc reduceri semnificative de preţuri în toate magazinele. Afacerea e avantajoasă atât pentru consumatori (care iau lucruri mai ieftine), dar şi pentru magazine (care scapă astfel de stocurile de produse mai puţin vandabile).

Dar românii i-au întrecut de data aceasta şi pe americani: s-au organizat două “Black Friday”, atât pe 22 noiembrie 2013, cât şi pe 29 noiembrie 2013! În plus, unele magazine au prelungit “Black Friday” în tot week-endul! Dacă se continuă în stilul acesta, probabil că o să se organizeze în fiecare zi de vineri câte un “Black Friday”.

Din păcate, noi am copiat tot ce e mai rău din America, pentru că acest “Black Friday” este dăunător pentru societate, în general, pentru că nu promovează munca sau alte valori sociale deosebite, ci te atrage în ghearele unui consum inutil de produse.

“Black Friday” este perioada în care zeci sau sute de milioane de oameni din întreaga lume (printre care şi români) stau în faţa calculatorului sau se îngrămădesc în marile magazine pentru a face comenzi sau a cumpăra produse inutile. Black Friday e ziua în care unii români se comportă ca nişte zombi, atraşi într-un tsunami al lăcomiei.

Dar dacă pentru americani a fost de-ajuns o singură vineri, noi, românii, fiind şi mai lacomi, ne trebuie două “vineri negre”! Este o orgie ruşinoasă a materialismului pentru naţiunea noastră, participând la acest ritual naţional dezgustător.

În primul rând, aceste “vineri negre” nu ajut deloc economia naţională, căci marea majoritate a produselor cumpărate e reprezentată de produsele electrocasnice şi electronice. Dar, o bună parte din ele nu sunt fabricate în România, ci în China; astfel, noi ajutăm economia chineză să-şi vândă produsele.

Prin acest “Black Friday”, în loc să atragem bogăţie naţională, noi o vindem altora. Singurii câştigători adevăraţi din această afacere sunt (în afară de marile corporaţii chinezeşti) magazinele româneşti care vând produsele asiaticilor.

Chiar dacă unele preţuri sunt mult reduse faţă de cele iniţiale, să nu credeţi că vreun magazin le va vinde sub preţul de achiziţie, căci altfel ar da faliment. Nu… ele sunt vândute doar cu un profit mai mic, pentru că adaosul comercial al multor magazine din România este al naibii de nesimţit.

Dacă de exemplu, ei achiziţionează de la chinezi un telefon cu 100 euro, magazinele îl vând în România lejer cu 200 euro. De “Black Friday”, acel telefon e vândut cu 150 de euro, de exemplu. Cumpărătorul îşi freacă mâinile de bucurie cumpărându-l mai ieftin şi crezând astfel că a făcut o afacere-trăsnet.

Dar, “afacerea-trăsnet” a făcut-o magazinul din România care, chiar dacă va câştiga mai puţin pe fiecare telefon vândut (50 de euro în loc de 100 de euro), în total el va câştiga mai mult vânzând de 2-3 ori mai multe telefoane decât o făcea în mod obişnuit. Calculul e simplu:

Înainte de Black Friday: 100 telefoane vândute x 100 euro profit/buc = 10.000 euro profit.

În timpul lui Black Friday: 300 telefoane vândute x 50 euro profit/buc = 15.000 euro profit.

Cu cât reducerea de produs e mai mare în timpul lui “Black Friday”, cu atât adaosul comercial iniţial a fost mai “nesimţit” de mare; aşadar, abia în timpul lui “Black Friday” cumpărătorul român plăteşte un preţ mai apropiat de realitate pentru produsul achiziţionat prin promoţie.

În al doilea rând, cei care şi-au achiziţionat produse de Black Friday chiar aveau nevoie de ele? Îşi pune vreodată cineva această întrebare? Sau doar cumpărăm lucruri pentru că “aşa e moda”, pentru că “toată lumea îşi cumpără”?

Marketingul în ziua de astăzi, prin campaniile de publicitate agresive, ne manipulează atât de mult conştientul dar şi subconştientul, încât ne împinge să cumpărăm produse de care nu avem nevoie cu adevărat. Revenim la exemplul de mai sus.

Dacă telefonul costa de prima dată 150 de euro, nu era extrem de căutat şi vândut. Dar, dacă preţul a fost stabilit la 200 de euro şi apoi redus prin “Black Friday” la 150 de euro, devine deodată foarte căutat, doar prin manipularea unor numere.

Dar mulţi cumpărători nu realizează acest lucru şi cred că au făcut “afacerea secolului”… Oricum, să nu credeţi că acest marketing e doar caracteristic epocii contemporane. El se practica şi în vechime, chiar cu tehnici mai rudimentare, însă abia în prezent el a căpătat proporţii manipulative monstruoase.

Filosoful Socrate în timp ce se plimba printr-o piaţă din Atena în timp ce vânzătorii îşi lăudau în gura mare mărfurile (o formă primitivă de marketing), a exclamat: “Uite câte produse de care nu am nevoie pentru a fi fericit!” Şi avea dreptate. Nici noi n-avem nevoie de toate aceste produse, care ni se vâră în gât, pentru a fi fericiţi… nu reuşim decât să ne autoamăgim.

În al treilea rând, legat de ideea dezvoltată în paragraful de mai sus, “Black Friday” împinge materialismul către o limită a excesului generalizat. Vedeam pe la televizoare mulţi comentatori şi analişti care criticau cozile imense la diferite moaşte, spunând că Biserica şi religia ne manipulează conştiinţele.

Dar nu îi văd pe aceeaşi comentatori să critice isteria “Black Friday”. Asta nu-i tot manipulare a conştiinţei, punând accent pe acest iureş al consumului materialist? De fapt, în ceea ce priveşte “Black Friday” lucrurile stau mult mai grav.

black-friday

Dacă în cazul moaştelor, oamenii se duc să se închine pentru a scăpa de durerile şi necazurile personale, în cazul lui “Black Friday” oamenii vor să-şi cumpere produse, promiţându-li-se că vor fi fericiţi cu ele, prin manipularea artificială a unor preţuri. În societatea consumeristă în care trăim, suntem păcăliţi cu fericirea pe care ne-ar oferi-o bunurile, însă această satisfacţie nu va fi obţinută niciodată.

Şi asta pentru că adevărata fericire vine doar din interiorul nostru, şi nu din exterior. Vom fi fericiţi şi satisfăcuţi atunci când iubim şi suntem iubiţi, atunci când cunoaştem, atunci când suntem liniştiţi şi avem pace în suflet.”[2]

SURSE

  1. Marian Radulescu -> http://romanian.ruvr.ru/2013_11_24/Black-Fraier-day-sau-ce-ascunde-propaganda-de-consum-in-Romania-europeana-5242/
  2. http://www.lovendal.ro/wp52/black-friday-sau-vinerea-neagra-o-orgie-rusinoasa-a-materialismului-in-care-traim-dar-adevarata-fericire-nu-vine-din-aceasta-manipulare-grosolana-de-marketing/
  3. Foto: quickmeme.com
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) – Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință.

Contact: office@dzr.org.ro