Bail-in și Bail-out – un colaps financiar inventat pentru a fura banii populației

by Cum de mai puţin de 1% din populaţia globului deţine mai mult de jumătate din averea globului. Bazele sistemului financiar şi cum funcționează acesta de secole Din 2008 avem o extindere masivă a ceea ce a fost numit programe de austeritate. Însă totul este, de fapt, rezultatul unei catastrofe […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Cum de mai puţin de 1% din populaţia globului deţine mai mult de jumătate din averea globului. Bazele sistemului financiar şi cum funcționează acesta de secole

Din 2008 avem o extindere masivă a ceea ce a fost numit programe de austeritate. Însă totul este, de fapt, rezultatul unei catastrofe economice făcută intenţionat, calculată cu sânge rece. Impactul a fost catastrofic pentru mulţi oameni, multe vieţi au fost distruse, multe oportunităţi au fost spulberate în ceea ce s-a petrecut în 2008 şi după aceea, dar nu se compară cu ce este planificat să vină. Întrebarea ar fi – de ce am distruge economia?

Într-o înregistrare video, David Icke expune „nebunia economică” care ne-a fost impusă:
Ceea ce este planificat să se producă este ceea ce eu am numit «societatea jocului foamei». Aceasta se orchestrează din umbră şi se urmăreşte de mult mult timp. Şi acesta este scopul lor. Avem o elită, care cuprinde mai puţin de 1% din populaţie şi care dictează totul – sistemul bancar mondial, armata mondială, guvernul mondial… Şi avem vasta majoritate a restului populaţiei, care se află într-o sărăcie abjectă, subjugată de cei mai puţin de 1%, în stare de servitute şi de sclavie. Între elita de 1% şi populaţia aflată în sărăcie va exista statul poliţienesc, statul cu o poliţie fără milă care va impune maselor voinţa celor mai puţin de 1%.

La aceasta se lucrează de mult şi pe zi ce trece se avansează [în realizarea acestui plan – n.n.]. Acum, ceea ce este necesar să se realizeze pentru a se instala această structură este producerea unei situaţii prin care marea majoritate a populaţiei să fie îndepărtată de banii pe care îi are, oamenii să fie ținuți departe de averea lor, adică de propria lor independenţă. Pentru a le controla vieţile.

Ceea ce am văzut până acum a fost că în momentul în care o bancă se prăbuşeşte guvernul vine către oameni şi pune în funcţiune mecanismul «bail out». Şi ceea ce se face din 2008 cu acest «bail out» este faptul de a transfera responsabilitatea căderii băncii, care este de fapt problema băncii şi a modului în care a fost condusă, via guvern, către populaţia care va suporta consecinţele a ceea ce a făcut banca.

Priviţi la ce s-a petrecut în 2008 – erau bănci mari şi companii de asigurare care aveau importante probleme financiare, disperate, la limita colapsului şi au apărut aceste acţiuni tip «bail out» din partea guvernelor. Stadiul unu – responsabilitatea pentru prăbuşire este transferată de la bănci la guvern. Stadiul doi – responsabilitatea este transferată de la guvern la un număr mare de oameni, şi aceasta a fost numită… austeritate.

Dar chiar şi în acest stadiu mai exista şi există un număr destul de mare de oameni, care nu sunt în cei sub 1% de super-bogaţi, şi care sunt bine şi au o mulţime de bani, o avere importantă. Dar, dacă ei nu sunt în cei sub 1%, se doreşte ca şi ei să fie aduşi în stare de servitute economică. Cum se poate face asta?

Aici apare mecanismul «bail in». Şi aceasta a început cu dezastrul băncii din Cipru din 2013, când în loc ca guvernul să realizeze «bail out», ei au spus că ce este deasupra unui anumit prag financiar, care este garantat în interiorul UE şi care este de 1000 de euro, să fie luat de bănci de la proprii depunători pentru a se acoperi acel «bail out». Şi mulţi oameni, care conform multor standarde aveau mulţi bani, au rămas cu puţini, când acest proces desfăşurat în Cipru a luat sfârşit. Deoarece mult din ceea ce aveau peste 1000 de euro, a fost luat pur şi simplu, acei bani ai lor au dispărut într-o clipită. Cu aceasta a stabilit un precedent.

Această manevră financiară s-a făcut în mod absolut intenţionat, acesta era scopul precis. Iar acum avem situaţia în care ei spun: la orice altă prăbuşire a unei bănci, aşa se va proceda [la fel ca în Cipru – n.n.], iar mecanismul este numit «bail in».

La începutul lunii ianuarie 2016, în Marea Britanie suma garantată pentru depunători de către guvern a fost redusă de la 85.000 de lire la 75.000 de lire. Şi apoi, când vine acţiunea «bail in», tot ce este peste [75.000 – n.n.], va fi «un joc cinstit», cum au zis ei, ca să fie luat de la depunători. Îţi depui banii în bancă, asta înseamnă că dai banii tăi băncii. Dar, după cum vedem, vei fi un creditor nesecurizat.

Astfel, acest «bail in» este o modalitate de a fura averea oamenilor care, la acest moment, încă se cred în siguranţă. Deoarece ei, aceştia care încă mai au ceva avere, sunt în bătaia puştii acestor şmecherii bancare. Din cauza scopului celor puţini: societatea jocului foamei…

Sistemul financiar a fost creat din start astfel încât foarte puţini oameni să controleze pe foarte mulţi.

Gândiţi-vă la toate lucrurile pe care vreţi să le realizaţi în viaţă. Ați putea face/alege orice, teoretic, dar invariabil nu puteţi din cauză că nu aveți suficienţi bani. Astfel, banii controlează alegerile oamenilor. Controlarea banilor, a modului în care îi câştigi şi a modului în care îi cheltui dictează libertatea ta bazală. Astfel că, pentru a avea bani, va trebui să fii într-un anumit loc de dimineaţă până după-amiază târziu, făcând ceva ce poate urăşti. Şi asta doar pentru a câștiga suficienți bani ca să supravieţuieşti.

Sistemul financiar a fost în mod sistematic creat pentru a impune sclavia la modul global. Şi acum, cu aceste prăbuşiri contrafăcute şi cu acţiunile de «bail in», se urmăreşte a se lua şi mai mult, şi mai mult, şi mai mult de la oameni, până când se ajunge la societatea jocului foamei, de care am spus.

Astfel, când privim la sistemul financiar, vedem cum băncile dau cu împrumut bani, sub formă de credite; aceşti bani nu au existat, nu există şi nu vor exista niciodată ca substanţă materială reală, ca bani concreţi. Şi nu doar că împrumuţi nişte cifre scrise pe un ecran, bani de aer, dar trebuie să plăteşti apoi băncilor pentru aceasta. Iar aceasta este numită dobândă. Şi multe lucruri provin din asta. În primul rând, băncilor li se permite să împrumute de zece ori mai mult decât se depune. Adică la fiecare dolar pe care îl depuneţi într-o bancă, bancherii au dreptul să împrumute 9-10 dolari pe care ei, de fapt, nu îi au la modul concret (ci doar scriu nişte cifre pe un ecran), şi asta se cheamă credit.

Când mergi la o bancă să ceri un credit, un împrumut, ceea ce face banca este să tasteze în contul tău, spre exemplu, 10.000 de dolari (suma pe care o doreşti) – care nu există fizic. În schimbul acestui credit (nişte cifre pe un ecran) tu vei restitui fracţionat şi foarte concret, suma respectivă plus dobânda. (…)

Dobânda nu se creează niciodată din nimic. În schimbul a nimic – bani care nu există fizic (cifre tastate pe ecran) – ei fură adevărata avere de la oameni, bani adevăraţi care trebuie depuşi la bancă, la fiecare rată. Ei îţi dau nimic, iar tu le dai avere concretă. Dacă nu plăteşti băncii împrumutul acordat (adică, bani care nici nu există) îţi poţi pierde slujba, casa, maşina etc…

Iar aceasta s-a petrecut secol după secol. Şi aceasta este raţiunea princeps pentru care mai puţin de 1% din populaţie deţine acum, în mod virtual, jumătate din averea lumii. Astfel, sistemul financiar a fost creat cu scopul de a fi un mijloc de control şi dictatură. (…)

Tot acest sistem financiar este construit şi funcţionează pe… încredere.
Astfel, când ai încredere cheltui mai mulţi bani, împrumuţi mai mulţi bani, investeşti mai mulţi bani – bani teoretici. Când pierzi încrederea, te opreşti din cheltuit, din investit, opreşti toate acestea. Şi intri în recesiune. Unul din lucrurile cheie care creează o recesiune este inabilitatea oamenilor de a spori averea sau de a împrumuta bani. În 2008 au numit-o «prăbuşirea creditelor».

Cine decide câţi bani sunt în circulaţie? Băncile. Şi vedem cum majoritatea covârşitoare a banilor intră în circulaţie ca o datorie a fiecărui om – ca un schimb pentru ca viaţa să poată fi trăită. Şi astfel tu trăieşti viaţa ca pe o datorie.

De ce guvernele nu creează bani fără dobândă, astfel încât banii să fie o unitate de schimb, nu o unitate de datorie? Deoarece acei puţini care controlează băncile, controlează şi guvernele. (…)

Eu nu spun că prăbuşirea masivă a băncilor va veni mâine sau luna viitoare, dar va veni, deoarece este în plan. Această manipulare a societăţii merge înainte spre instaurarea societăţii jocului foamei.

SURSE

  1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9541

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro