Când o bancă se prăbușește, riscurile pentru întreaga economie devin imense. Este esențial să se stabilească cine va suporta costurile pentru a menține sistemul financiar funcțional și cine va determina condițiile planului de salvare.
După respingerea inițială a planului de salvare, au trecut cinci zile până când guvernul Statelor Unite a obținut puterea de a mobiliza până la 700 de miliarde de dolari. În această perioadă, Wall Street a suferit pierderi, iar Congresul a fost chemat să decidă cât de departe poate merge guvernul pentru a preveni o criză majoră.
La sfârșitul lunii septembrie 2008, Camera Reprezentanților a votat împotriva planului. Aceasta a dus la o prăbușire dramatică a indicelui Dow Jones, care a înregistrat o scădere de 777,68 puncte, aproape 7%, cea mai mare scădere dintr-o zi. Distanța dintre votul din Congres și reacția piețelor financiare a fost extrem de scurtă, evidențiind rapiditatea cu care s-au desfășurat evenimentele.
Congresul revotează
Pe 3 octombrie, Congresul a realizat un nou vot, iar de data aceasta planul a fost acceptat cu 263 de voturi pentru și 171 împotrivă. Președintele George W. Bush a semnat legea, angajând astfel guvernul să aloce până la 700 de miliarde de dolari pentru a face față crizei financiare.
Extinderea crizei financiare
Criza financiară s-a extins rapid dincolo de bănci, afectând întreg sistemul financiar. Lehman Brothers a declarat faliment, iar AIG, un mare jucător în domeniul asigurărilor, se afla pe punctul de a colapsa, ceea ce a determinat Rezerva Federală să aprovizioneze compania cu 85 de miliarde de dolari pentru a o salva.
În acest context, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, împreună cu președintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, au subliniat necesitatea ca Congresul să reacționeze rapid pentru a preveni o criză și mai profundă.
Protestele alegătorilor
Mulți alegători percep salvarea băncilor ca pe o recompensă pentru cei care au contribuit la criza economică, punându-se întrebarea: de ce ar trebui să plătească contribuabilii pentru greșelile de pe Wall Street?
Aceste îngrijorări au ajuns în birourile congresmanilor, în contextul presiunilor din partea partidelor și al riscurilor de instabilitate economică. Astfel, prima propunere a fost respinsă pe 29 septembrie. Deși prăbușirea piețelor a evidențiat costurile politice ale inacțiunii, obiecțiile la adresa planului de salvare au persistat.
Planul a fost ulterior revizuit și, după un nou vot pe 3 octombrie, a fost adoptat cu 263 de voturi pentru. Bush a semnat proiectul de lege, oferind Trezoreriei autoritatea de a aloca până la 700 de miliarde de dolari pentru salvarea economică.
Modificări în plan
Însă semnarea acordului nu a încheiat dezbaterile. Planul a suferit modificări semnificative, deoarece achiziția directă a activelor problematice s-a dovedit a fi o provocare. Astfel, Ministerul Finanțelor a decis să se concentreze pe sprijinul direct al băncilor, cumpărând acțiuni preferențiale și furnizând capital pentru a întări bilanțurile acestora.
Pe 14 octombrie, s-a anunțat alocarea a 250 de miliarde de dolari pentru sprijinirea băncilor americane, iar guvernul a devenit acționar în instituțiile financiare pe care le ajuta.
Limite financiare
Deși cele 700 de miliarde de dolari au devenit simbolul planului de salvare, suma cheltuită a fost semnificativ mai mică. Congresul a impus un plafon de finanțare, iar plățile totale au ajuns la 443,5 miliarde de dolari. Estimările guvernului SUA indică un cost final al programului de aproximativ 31 de miliarde de dolari, deoarece o parte din fonduri a fost recuperată prin rambursări și investiții.
Semnarea acordului din 3 octombrie nu a stopat recesiunea și nu a compensat pierderile suferite de gospodării și firme. Totuși, a marcat un moment crucial, când frica de colaps economic a depășit temerile legate de intervenția guvernului.
Aceasta ridică o întrebare fundamentală, relevată de fiecare criză: în situații de criză, cine suportă costurile pentru a menține sistemul la suprafață și cine stabilește condițiile salvării?
Sursa articol: https://hotnews.ro/acordul-de-700-de-miliarde-de-dolari-2365981
Sursa foto: Inquam Photos
