Tribunalul din Vaslui a luat o decizie istorica si a decis ca gazele de sist sint ale taranilor si nu ale Guvernului Masonic al Romaniei! Aceasta decizie creaza un precedent periculos pentru mafia masonica! Acum afara cu Chevron din tara!

by Este o decizie istorica care a venit din partea Tribulului din Vaslui cu privire la agresivitatea dorintei de a se explora si exploata gazele de sist, cu toata opozitia cetatenilor din Romania, a majoritatii cetatenilor din Romania, in special a taranilor din Pungesti. Acesti judecatori se pare ca au […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Acestia sint pungasii de la Pungesti – insa o parte dintre ei!

Este o decizie istorica care a venit din partea Tribulului din Vaslui cu privire la agresivitatea dorintei de a se explora si exploata gazele de sist, cu toata opozitia cetatenilor din Romania, a majoritatii cetatenilor din Romania, in special a taranilor din Pungesti. Acesti judecatori se pare ca au fost manati de acel sentiment patriotic si demonstreaza inca o data ca nu toti sint aserviti intereselor masonice, ceea ce e bine.

 

Citez de pe site-ul de stiri, Vremea Noua, vrn.ro aceasta stire senzationala:

„A treia comunã din judetul Vaslui, comuna Suletea, câstigã în instantã, pe fond, procesul intentat de Prefectura Vaslui, pentru anularea actului prin care membrii Consiliului Local au decis pe teritoriul UAT-ului lor, interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist, prin metode neconventionale! Judecãtoarea Elena-Gabriela Aionitoaie a arãtat în motivarea hotãrârii sale, cu rigurozitatea magistratului cu multã stiintã de carte, faptul cã suletenii au fost întru totul îndreptãtiti sã interzicã exploarea gazelor de sist, printr-o metodã neconventionalã. Prefectura Vaslui a suferit al treilea esec, în lupta sa nedreaptã cu comunele care au luat, curajoase, decizia de a interzice prin acte de Consiliu Local, explorarea si exploatarea gazelor de sist.

Dupã comunele Pogona si Alexandru Vlahutã, iatã cã si Suletea se poate bucura de o asemenea hotãrâre a instantei!

Judecãtoarea Elena-Gabriela Aionitoaie a fost si de aceastã datã fermã, în ceea ce priveste solicitarea Prefecturii, arãtând cã actele normative pe care Institutia Prefectului le-a invocat, atunci când i-a acuzat pe oamenii comunelor în cauzã de abuz si depãsire de competente, nu aratã sub nicio formã cã vlahutenii sau suletenii, de exemplu, ar fi încãlcat legea. Prefectura s-a prezentat în instantã cu aceeasi “poezie” lipsitã de consistentã, prin care sustine cã “statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului si singurul care asigurã si reglementeazã exploatarea acestora”, precum si faptul cã “bogãtiile subsolului sunt de interes national”. Foarte simplu a demontat judecãtoarea Elena-Gabriela Anitoaie, prin motivarea hotãrârii sale, aceste argumente!

“Cum gazele de sist nu se regãsesc în Legea Petrolului si nici nu au fost declarate de interes national, Consiliul Local avea competentã sã se pronunte”!

“Pentru a adopta aceastã Hotãrâre, Consiliul Local s-a bazat pe articolul 10 din Legea 215/2001, legea administratiei publice locale, care prevede cã: “Autoritãtile publice locale dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publicã sau privatã ale comunei”. Din textele de lege mentionate de reclamant, nu rezultã cã resursele de gaze de sist din subsolul comunei ar fi bunuri de uz sau de interes public national sau judetean si, în consecintã, numai aceste autoritãti ar avea dreptul sã se pronunte asupra lor. Este adevãrat cã bunurile de interes public sunt administrate de autoritãtile centrale, dar acestea sunt stabilite prin lege, ceea ce nu a fost cazul gazelor de sist.

În Legea Petrolului, 238/2004, gazele de sist nu se regãsesc. (…) Cum gazele de sist nu se regãsesc în Legea Petrolului si nici nu au fost declarate de interes national, Consiliul Local avea competentã sã se pronunte cu privire la acestea. Mai mult decât atât, nici nu se cunoaste dacã teritoriul comunei Suletea dispune de astfel de zãcãminte, pentru cã nu au fost fãcute operatiuni de explorare pânã în acest moment”, a arãtat, în sedinta publicã din 11 noiembrie, judecãtoarea Elena-Gabriela Aionitoaie.

Primarul de la Suletea: “Eu sunt sigur cã vom reusi”!

“În primul rând sunt multumit sufleteste, cã am fãcut ceea ce ar fi trebuit sã facã toti primarii din judet. Sunt un primar tânãr, la primul mandat si nu cred cã sunt în mãsurã sã dau sfaturi veteranilor, dar totusi, sã nu uite cã atunci când au fost reinvestiti în aceastã nobilã functie, au jurat cu mâna pe Biblie cã vor apăra comunitatea pe care o reprezintã! Eu sunt sigur cã vom reusi, pentru cã tara noastrã este protejatã de Maica Domnului, asa sã ne ajute bunul Dumnezeu! Multumesc din suflet, în numele tuturor locuitorilor comunei Suletea si a tuturor conjudetenilor nostri, doamnei presedinte Elena-Gabriela Aionitoaie, un adevarat român, cu inima mare, de patriot, care stie sã apere tara si neamul de rãul ce va sã vinã, CHEVRON!”, a declarat, entuziast, primarul comunei Suletea, Ciprian Robert Tamas.”[1]

Hai sa facem cunostinta si cu cel mai corupti primar din Vaslui, din binecunoscuta comuna, Pungesti, citez de pe site-ul de stiri vrn.ro:

Primarul comunei Pungesti, Mircia Vlasã, este în ilegalitate în acest moment, în raport cu functia în care se aflã, fiind pasibil de suspendare de cãtre Agentia Nationalã de Integritate (ANI). Motivul ar fi contractul de închiriere pe care l-a încheiat cu compania Chevron, pentru cele 1,9 hectare pe care se va ridica sonda de explorare a firmei americane în zona satului Silistea. Vlasã si-a vândut “cinstea” pentru o sumã de aproape 8.000 de euro pe an, având în vedere cã americanii au oferit în jur de 1.900 de euro pe hectar pentru închirierea a jumãtate de hectar în zonã cãtre o bãtrânã din Silistea. Conform legii, pentru cã a încheiat un contract cu o companie, din postura de primar, care poate fi asociat cu un functionar public, Vlasã riscã închisoarea si interzicerea drepturilor civile pentru perioadã maximã. Este cazul celebru de acum din judetul Constanta, unde primarul Radu Mazãre si alti 30 de sefi din administratia localã au fost trimisi în judecatã, însã avocatii lor au sustinut cã primarii respectivi nu sunt functionari publici. Curtea Constitutionalã a transat problema simplu: „Tinând seama de sfera atributiunilor ce intrã în competenta primarului, care prin excelentã are conotatii de putere publicã, apare justificatã vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau în legãturã cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie”. Ca atare, cazul lui Mircea Vlasã ar trebui sã fie subiect atât pentru DNA, cât si pentru Agentia Nationalã de Integritate, iar pedeapsa ar trebui sã fie pe mãsurã pentru lãcomia acestui edil.

Mircia Vlasã ar trebui sã plãteascã pentru faptele sale, având în vedere cã din calitatea sa de primar al comunei Pungesti s-a comportat ca un infractor, încheind cu Chevron un contract de închiriere pentru aproape douã hectare de teren, suprafatã obtinutã printr-o manevrã la fel de dubioasã. Specialistii în drept consultati de ziarul nostru cred cã fapta lui Vlasã este încadratã de art. 253, Codul Penal, conflictul de interese, astfel: “Fapta functionarului public care, în exercitiul atributiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participã la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sãu, o rudã ori un afin pânã la gradul II inclusiv, sau pentru o altã persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncã în ultimii 5 ani sau din partea cãreia a beneficiat ori beneficiazã de servicii sau foloase de orice naturã, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publicã pe duratã maximã”. Este de notorietate procesul intentat de DNA, la Constanta, primarului Radu Mazãre privind unele retrocedãri de terenuri. Procurorii au sustinut cã Mazãre, ca primar, ar fi comis fapte din postura de functionar public. Avocatii lui Mazãre au invocat faptul cã „primarul, ca ales local, nu poate fi calificat ca fiind functionar public, sens în care nu poate fi subiect activ al infractiunilor pentru care legea penalã cere o atare circumstantiere”. Cu alte cuvinte, datã fiind speta retrocedãrilor, primarul nu s-ar fi vrut functionar public, pentru a nu i se aplica prevederile Legii 78/2000 privind combaterea faptelor de coruptie, ceea ce probabil ar invoca si Mircia Vlasã, dacã ar ajunge în fata anchetatorilor de la DNA. Or, Curtea Constitutionalã a arãtat cã „tinând seama de sfera atributiunilor ce intrã în competenta primarului, care prin excelentã are conotatii de putere publicã, apare justificatã vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau în legãturã cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie. (…). În caz contrar, se poate desprinde concluzia cã primarul este deasupra legii, neputând fi cercetat si pedepsit pentru sãvârsirea unor infractiunii care aduc atingere contra intereselor publice, de luare de mitã, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual si altele, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”.

Cât a încasat familia Vlasã pentru douã hectare de teren? Contravaloarea unei Dacii Logan, pe an!

Cei de la Chevron detin în acest moment în jur de 2,5 hectare în zona satului Silistea, pentru care au încheiat contract de închiriere cu primarul Vlasã, detinãtorul a douã hectare, si o bãtrânã din sat. Unul dintre contracte mentioneazã cã bãtrâna care a cedat terenul cãtre Chevron primeste aproape 2.000 de euro pe an, pentru jumãtate de hectar. Asta ar însemna cã familia lui Vlasã primeste cam 8.000 de euro în fiecare an pentru cele douã hectare pe care se va ridica sonda de exploatare. Pentru contravaloarea unei Dacii Logan, lacomul primar de la Pungesti si-a vândut demnitatea si cinstea în fata celor care l-au tot votat si ales timp de patru mandate, devenind acum inamicul public numãrul 1 din localitate. Vlasã este pasibil si de infractiunea de conflict de interese, faptã pedepsitã de legea 161, din 19 aprilie 2003, privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. La art. 70, legea în cauzã prevede cã, citãm, “Prin conflict de interese se întelege situatia în care persoana ce exercitã o demnitate publicã sau o functie publicã are un interes personal de naturã patrimonialã, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative”. Legea mai spune cã principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitãtilor publice si functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Stie Mircia Vlasã de aceste notiuni? Cu sigurantã nu se încadreazã la aceste principii, câtã vreme s-a lãcomit la un pumn de bani de la Chevron, pe un teren luat cu japca în urma unui schimb de terenuri destul de dubios.

Consiliul de Ministri ai Consiliului Europei indicã modul în care primarii ca Vlasã sunt în afara legii!

Am consultat mai multi specialisti în drept privind legalitatea actiunilor întreprinse de primarul de la Pungesti. Avocatii considerã cã Vlasã este în afara legii si faptele sale ar putea face obiectul unor dosare la DNA si Agentia Nationalã de Integritate. “Mãsurile premergãtoare si ulterioare încheierii în ceea ce priveste contractul de închiriere al primarului Vlasã cu Chevron, dacã sunt de forma în care le prezentati, au fost derulate în conditii prevãzute de lege ca infractiuni, semnarea fiind efectuatã de cãtre persoana care se încadreazã în categoriile de persoane mentionate limitativ în art. 1 din Legea nr. 176/2010 în conditiile care permit constatarea situatiilor mentionate în art. 25 din Legea nr. 176/2010, cu sesizarea Parchetului cu privire la existenta indiciilor referitoare la sãvârsirea de cãtre persoana mentionatã a infractiunii de conflict de interese”, spune unul dintre avocati. Recomandarea 10/2000 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei include o definitie a conflictului de interese pentru functionarii publici în articolul 13: “Conflictul de interese apare atunci când functionarul public are un interes personal care influenteazã sau pare sã influenteze îndeplinirea atributiilor sale oficiale cu impartialitate si obiectivitate. Interesele private ale functionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizatii cu care functionarul public a avut relatii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care functionarul public le are fatã de persoanele enumerate mai sus”. Totodatã, în ceea ce priveste conflictul de interese, sefii Consiliului Europei sustin cã existã un conflict între functia publicã si interesele private ale unui functionar public, în mãsura în care functionarul public ar avea interese private, în mãsurã a putea influenta în mod necorespunzãtor îndeplinirea atributiilor si responsabilitãtilor sale oficiale. “Fatã de cele mentionate în prezentul si înscrisurile atasate, considerãm cã sunt îndeplinite elemente în ceea ce priveste existenta unui conflict de interese, mãsurile solicitate fiind unele ce respectã principiul impartialitãtii functiei publice, fiind în mod rezonabil succeptibile de a crea vreun beneficiu – prin fapta persoanei indicate, date fiind conditiile de fapt si de drept reliefate – fiind respectate interesele publice si fiind afectatã credibilitatea institutionalã”, mai spune avocatul respectiv.

Ce spune legea, în cazul primarului Vlasã: a avut interes personal, deci este un infractor!

“Alesii locali au un interes personal într-o anumitã problemã, dacã au posibilitatea sã anticipeze cã o decizie a autoritãtii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) sot, sotie, rude sau afini pânã la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoanã fizicã sau juridicã cu care au o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercialã la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri;

d) o altã autoritate din care fac parte;

e) orice persoanã fizicã sau juridicã, alta decât autoritatea din care fac parte, care a fãcut o platã cãtre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociatie sau fundatie din care fac parte”.”[2]

SURSE

1. http://www.vrn.ro/suletea-a-treia-comuna-care-invinge-prefectura-vaslui-in-instanta

2. http://www.vrn.ro/cel-mai-corupt-primar-din-judetul-vaslui

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro