SUA au cerut extradarea hackerului roman, Guccifer! Si noi cerem extradarea puscasului marin american, care l-a ucis pe Teo Peter, fiind achitat de „Justitia Independenta” a SUA!

by SUA, in nemarginitul lor tupeu, au inceput demersurile privind extradarea hackerului roman, Guccifer, care i-a speriat pe globalisti, dupa ce le-a accesat casutele private de e-mail al caror continut a fost facut public de catre Guccifer, provocand in SUA un urias scandal, care cu timpul a capatat o tenta […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

SUA, in nemarginitul lor tupeu, au inceput demersurile privind extradarea hackerului roman, Guccifer, care i-a speriat pe globalisti, dupa ce le-a accesat casutele private de e-mail al caror continut a fost facut public de catre Guccifer, provocand in SUA un urias scandal, care cu timpul a capatat o tenta internationala.

61756913

Publicatia Evenimentul Zilei scrie pe larg:

„FBI-ul a cerut oficial extrădarea lui Marcel Lazăr Lehel – alias Guccifer, unul dintre cei mai temuşi heckeri ai lumii – pentru a răspunde în faţă unui tribunal din Statele Unite pentru că ar fi spart conturile de e-mail ale unor personalităţi şi ar fi dezvăluit corespondenţă lor privată. Printre victime se află şi generalul Colin Powell a cărui corespondenţă cu europarlamentarul român Corina Creţu a stârnit controverse peste ocean.

Fost taximetrist în Arad, Marcel Lazăr Lehel s-a transformat peste noapte în cel mai vânat hacker de pe planetă. Se întâmpla imediat după ce judecătorii români îl condamnaseră la trei ani de închisoare cu suspendare pentru violarea conturilor de socializare ale unor vedete din România.

Rămas liber, Micul Fum, cum îşi spunea Lehel, şi-a luat numele de Guccifer în online (foto jos). Prima victima: generalul Collin Powell la care ajunsese după ce îi accesase ilegal corespondenţă Corinei Creţu.

Mai multe ziare din Statele Unite au făcut publice schimburile de presupuse scrisori dintre Corina Creţu şi Colin Powell, dezvăluite de hackerul român.

„Nu am crezut că la 43 de ani pot să plâng atât de mult pentru un bărbat, ca o adolescentă”, îi mărturisea Corina Creţu în Ajunul Crăciunului, în 2010. „Te-am iubit prea mult, prea mulţi ani. TU ai fost cea mai mare iubire a vieţii mele…”.

Forţat să reacţioneze, Colin Powell a spus că a cunoscut-o pe Corina Creţu, dar a precizat că nu au depăşit barierele unei relaţii de amiciţie şi în niciun caz nu şi-a înşelat soţia, care îi este alături de 50 de ani.

Iar Creţu şi-a exprimat indignarea pentru folosirea publică a unor fotografii furate din corespondenţă ei, fapt ce i-ar încalcă dreptul la viaţă privată.

Nici Hilary Clinton, soţia fostului preşedinte Bill Clinton, sau familia lui George Bush, nu au scăpat de indiscreţia lui Guccifer. La FBI s-au întregistrat plângeri pe bandă rulantă împotriva romanului: oameni de afaceri, actori sau politicieni au cerut că hackerul să fie prins şi pus sub acuzare.

A două sentinţa primită de Lehel după violarea corespondenţei fostului şef de la SRI, Cristian Maior si a Corinei Cretu, a fost de 7 ani de închisoare cu executare, iar acum procurorii americani cer extrădarea lui în Statele Unite.

Soarta lui Guccifer va fi decisă de Curtea de Apel Timişoara peste două luni. Dacă va fi judecat în Statele Unite, riscă să primească o condamnare de câteva zeci de ani, aşa că şi-ar putea petrece restul zilelor într-o închisoare americană. Aşa cum ar putea fi condamnat şi la plata unor despăgubiri uriaşe, de câteva milioane de dolari.”[1]

Puscasul american, Christopher VanGoethem, cel care l-a omorat pe Teo Peter, conducand un autoturism in stare de ebrietate, a fost achitat de „Justitia Independenta” a SUA

„Justitia americana l-a absolvit practic de vina pe puscasul marin care l-a ucis pe Teo Peter. Verdictul juriului a starnit un val de revolta in Romania. De la seful statului pana la fa-milia muzicianului se cauta cai de atac.

Quantico, Virginia
Justitia americana l-a scos basma curata pe Christopher VanGoethem, puscasul marin care l-a ucis acum doi ani pe Teo Peter. La acest verdict au contribuit lacrimile familiei inculpatului si prestatia lamentabila a procurorilor.

Marti dimineata, in micuta baraca care a servit drept tribunal al Curtii Martiale de la baza militara Quantico, Virginia, justitia militara americana a decis ca Teo Peter nu a murit in accidentul de la 4 decembrie 2004. Curtea martiala nu a parut interesata nici o clipa de stabilirea adevarului si de sanctionarea vinovatului, ci mai degraba de chichitele procedurale prin care acesta poate scapa nepedepsit.

Acuzat de omor prin neglijenta, adulter, obstructionarea justitiei si fals in declaratii oficiale, Christopher VanGoethem a primit ca pedeapsa o mustrare scrisa. El a fost gasit nevinovat de primele doua infractiuni si a primit cea mai mica pedeapsa posibila pentru celelalte doua. Puscasul marin nu va fi retrogradat, nu va fi exclus din armata, nu i se va taia din salariu si nici nu va face vreo zi de inchisoare.

PRESTATIE LAMENTABILA. Nu numai apararea, ci si acuzarea au contribuit decisiv la aceasta decizie finala socanta. Procurorii care au instrumentat acest caz nu au reusit sa demonstreze nici macar ca Teo Peter se afla in taxi in momentul accidentului si nici ca ar fi murit in urma coliziunii. Pe intreg parcursul procesului, care a durat mai bine de o saptamana, acuzarea a avut o prestatie jalnica.

Procurorii nu i-au adus ca martori la proces tocmai pe cei care erau direct implicati: soferul taxiului, soferul ambulantei care a transportat cadavrul lui Teo Peter, pompierul care l-a scos pe muzician dintre fiarele masinii si politistul care a sosit imediat la fata locului. In acest fel, toti martorii acuzarii au putut fi usor contestati. Apararea a reusit chiar sa impiedice acceptarea la dosar a unor probe esentiale, cum ar fi certificatul de deces eliberat de IML. Acesta a fost acceptat doar partial, fara referirile obisnuite la locul si imprejurarile decesului.

NU E VINOVAT DE ADULTER. In acelasi fel s-a procedat in cazul capului de acuzare referitor la adulter. Desi amanta lui Van Goethem, Ilse Wentworth, a declarat ca a intretinut relatii sexuale cu acuzatul, apararea a reusit sa demonstreze ca tanara nu este un martor credibil, pentru ca si-a schimbat depozitia de patru ori de la data accidentului.

In plus, avocatii au demonstrat ca, intrucat relatia celor doi era secreta si nu a degenerat intr-un scandal public, ea nu a adus prejudicii de imagine armatei. In concluzie, acuzatia este nula. In final, in timp ce avocatul principal al lui Van Goethem a recomandat juriului pedeapsa minima, nici procurorii nu au cerut sentinta maxima, care era de zece ani de inchisoare pentru capetele de acuzare la care puscasul marin a fost gasit vinovat, ci doar excluderea din armata.

EMOTII IN FAMILIE. In balanta justitiei au cantarit probabil greu si lacrimile familiei Van Goethem. Inainte de pronuntarea sentintei, in boxa martorilor au fost chemate pentru a depune marturie mama, sora si sotia inculpatului. Toate cele trei femei s-au adresat plangand juriului, vorbind despre Christopher Van Goethem ca despre un tata exemplar a doi copii, un frate minunat si un sot iubitor. Ele au spus ca nu s-ar putea descurca fara acesta, in cazul in care ar fi bagat dupa gratii.

Desi curtea martiala a decis ca Teo Peter nu a murit in accidentul provocat de Van Goethem, acesta a citit in fata juratilor o declaratie scrisa, in care cerea scuze familiei basistului trupei Compact. El a afirmat ca regreta cele intamplate si ca si-ar dori ca nimic dintre toate acestea sa nu fi avut loc.

Pe parcursul procesului, ca si atunci cand a aflat ca este nevinovat de omor si adulter, Van Goethem nu a schitat nici un gest si si-a controlat in permanenta emotiile. In momentul in care, insa, a aflat ca scapa doar cu o mustrare, acesta si-a imbratisat familia, care a rasuflat usurata. Pline de emotie, cele trei doamne Van Goethem au dat frau lacrimilor, de data aceasta de bucurie. Vestea a starnit consternare in randul celor cativa ziaristi romani prezenti in sala.

PROCES „CORECT”. Dintr-o singura lovitura, cei sapte membri ai juriului au spulberat increderea romanilor in justitia americana. „Stiu ca nu aceasta este sentinta asteptata de poporul roman, insa corpul de puscasi marini a facut toate eforturile pentru a asigura un proces corect si impartial. Am trimis cazul la cea mai inalta instanta, desi natura infractiunilor ar fi justificat si judecarea de o curte martiala inferioara”, a declarat pentru Jurnalul National sergentul Sean Wright, purtatorul de cuvant al bazei militare Quantico.

Acesta a mai specificat ca nu mai exista nici o cale de apel la sentinta, decat eventual in fata unor instante internationale. Sergentul Van Goethem a plecat astfel acasa alaturi de sotie, urmand a avea doar o pata neagra la dosar, fara alte implicatii concrete decat eventuale dificultati in a-si prelungi contractul cu marina militara americana, contract care expira anul viitor.

COMISIA PARALELA. Procesul a fost supervizat, potrivit legislatiei americane, de o comisie paralela, condusa de comandantul batalionului 4 antiterorist de la Quantico, din care facea parte acuzatul. „O astfel de comisie are drept sarcina sa se asigure ca procesul se desfasoara corect si daca nu constata vicii de procedura, care sa justifice eventuale obiectii, aceasta face sentinta definitiva si inatacabila”, a explicat pentru Jurnalul National un reprezentant al casei de avocatura McCormack and Associates, din Virginia, specializata in legislatie militara. Potrivit Sgt. Sean Wright, concluziile acestei verificari au fost ca procesul a decurs ireprosabil.

Verdictul socant pare sa confirme cele mai sumbre temeri ale celor care l-au cunoscut si iubit pe Teo Peter, pentru care evacuarea pripita din tara a puscasului marin echivala cu o incercare a americanilor de a-l sustrage justitiei romane. Din pacate, acest lucru le-a si reusit.

AMBASADORUL, IN AUDIENTA
Ieri dupa-amiaza, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Nicholas Taubman, a fost chemat in audienta de catre ministrul de Externe, Mihai Ungureanu. Ministrul roman i-a transmis ambasadorului preocuparea partii romane fata de verdictul dat de Tribunalul Militar din Quantico.

Taubman a fost informat si de faptul ca partea romana incearca sa identifice o cale de a solicita partii americane sa reanalizeze contextul care a condus la adoptarea deciziei Tribunalului Militar din Quantico. Daca se va dovedi ca este posibila vreo formula de actiune juridica a familiei Peter, MAE ii va acorda acesteia intreaga asistenta posibila.

Ambasadorul si-a exprimat ieri regretul profund in legatura cu accidentul in care si-a pierdut viata Teo Peter, precizand ca nu poate face speculatii cu privire la decizia Juriului Curtii Martiale, dar ca procesul s-a derulat conform legii militare americane.

„Nu pot specula pe marginea deciziei curtii judecatoresti”, a precizat ambasadorul. Oficialul american a mai spus ca, in acest caz, au fost facute anchete „minutioase”, anchetatorii „petrecand sute de ore in Bucuresti pentru a interoga martorii si pentru a analiza dovezile fizice”. „Probele au fost analizate in cadrul unui proces cu usile deschise, la care a asistat presa din ambele tari”, se arata in comunicatul Ambasadei SUA. „Gandurile noastre se indreapta catre familia lui Teo Peter, catre numerosii sai fani si catre poporul roman. Accidentul a fost o tragedie. In numele Guvernului Statelor Unite, nu pot sublinia indeajuns cat de intristati suntem de producerea acestui accident”, continua comunicatul. (Ana Ilie)

INDIGNARE DUPA IMITATIA DE PROCES AL LUI VAN GOETHEM
FAMILIA PETER NU VREA SA RENUNTE. Familia lui Teo Peter va face toate demersurile posibile in Justitie pentru ca moartea violenta a bateristului sa nu ramana nepedepsita in vreun fel. „Daca puscasul marin a scapat, a fost si ca urmare a acordurilor statutului roman semnate cu Statele Unite ale Americii. Avem acum nevoie de interventia Guvernului si a statului roman, pentru ca vorbim despre o rusine nationala in cazul acestei sentinte. Demnitatea poporului roman a fost calcata in picioare. Se vede ca noi, ca popor, nu contam. Am fost dati peste cap de aflarea acestei vesti, chiar daca am banuit de la inceput ca se incearca o musamalizare”, a afirmat Teo Peter Jr dupa ce a aflat ca puscasul marin Christopher Van Goethem a fost achitat pentru acuzatia de ucidere din culpa. Premierul Calin Popescu Tariceanu a oferit familiei Peter sprijin din partea statului roman si a calificat ca surprinzatoare si „cel putin bizara”decizia autoritatilor americane in cazul puscasului implicat in accidentul soldat cu moartea bateristului trupei Compact. Potrivit lui Tariceanu, rudele lui Teo Peter vor fi ajutate sa inceapa si sa duca pana la capat un eventual proces impotriva militarului in instantele civile americane. „In aceste conditii, propunem familiei celui ucis asistenta financiara din partea statului roman, astfel incat, daca aceasta doreste, sa poata deschide o actiune intr-o Curte civila din Statele Unite”, a declarat prim-ministrul, aflat la Ankara. Familia lui Teo Peter a acceptat propunerea premierului. (Larisa Neagoe)

EXECUTIV. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a calificat, ieri la Ankara, drept surprinzatoare si „cel putin bizara”decizia autoritatilor americane in cazul puscasului implicat in accidentul soldat cu moartea lui Teo Peter, precizand ca statul roman va asigura sprijin rudelor lui Peter, in cazul unui proces impotriva militarului. „In aceste conditii, propunem familiei celui ucis asistenta financiara din partea statului roman, astfel incat, daca aceasta doreste, sa poata deschide o actiune intr-o curte civila din Statele Unite”, a declarat primul-ministru.

NICU ALIFANTIS. Daca stau bine si ma gandesc, nici nu ma mira verdictul dat de justitia americana. Sigur ca este dureros si nedrept pentru Teo, pentru familia lui si pentru toti cei care l-au iubit, dar Teo Peter este ceea ce se cheama, in clipa de fata, un atribut adus transformarilor pe care Romania a ales sa le faca. Oamenii gresesc uneori, sunt rai alteori si buni cateodata!… De aceea, cred ca Dumnezeu este singurul care poate sa-i judece drept. Nimeni altcinea. Sunt convins ca puscasul marin nu va avea un somn linistit cat timp va trai, cum sunt convins ca Teo, incepand de astazi, va fi trist. Nu stiu daca este cazul sa ma revolt sau sa ma resemnez, insa, personal, vreau sa-i multumesc lui Teo pentru tot ce-a fost si a facut, si mai cred ca acum, mai mult ca oricand, merita un gand bun din partea noastra. Ar fi un gest deosebit de frumos din partea presedintelui tarii daca l-ar declara pe Teo Peter erou national, pentru ca avem nevoie de eroi si mai ales avem nevoie de impacare cu noi insine si cu semenii nostri. (Nicu Alifantis)

ILIE BOTOS: „CA OM SI CA JURIST SUNT INDIGNAT!”. Procurorul general al Parchetului Instantei Supreme, Ilie Botos, ne-a declarat inainte de a intra la sedinta CSM: „Va pot spune un singur lucru: ca om si ca jurist sunt indignat. A fost un transfer de proceduri, existau persoane de la organele de politie, de la unitatea de descarcerare care puteau fi audiati. Toate probele din Romania au fost trimise in America!”.

BASESCU: „ESTE INADMISIBIL!”. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a calificat drept inadmisibil verdictul care a fost dat de instanta americana in cazul sergentului Christopher R. Van Goethem, implicat in accidentul soldat cu moartea basistului trupei Compact, Teo Peter. Seful statului a spus ca 22 de milioane de romani au vazut ca Teo Peter a fost ucis in accidentul auto si a adaugat ca ei nu au fost considerati „proba veridica”pentru instanta americana. Intrebat daca va transmite un mesaj Statelor Unite cu privire la aceasta solutionare, Basescu a raspuns ca va trimite un mesaj, dar ca nu stie exact ce va contine acesta. „Voi exprima ceea ce a simtit fiecare roman, pentru ca este inadmisibil ceea ce s-a intamplat”, a conchis presedintele. (Radu Crivat)

MINISTERUL JUSTITIEI NU COMENTEAZA. Ministerul Justitiei a precizat ieri ca familiei lui Teo Peter i-a mai ramas o cale: actiunea civila. Razvan Radu, seful Directiei de drept international, cooperare judiciara si afaceri juridice externe din Ministerul Justitiei a declarat ca rudele basistului trupei „Compact”ar putea cere despagubiri sergentului Christopher R. Van Goethem pe latura civila, in Romania, dar si in SUA, intrucat puscasul marin nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie civila. Oficialul a explicat ca, potrivit Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice, atat personalul diplomatic, cat si personalul administrativ din cadrul misiunilor diplomatice beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala. Conventia a fost incheiata in 1961 si ratificata de Romania prin Decretul 566/1968, in care la articolul 37 se precizeaza care sunt persoanele care beneficiaza de imunitate penala. Spre deosebire de corpul diplomatic, angajatii din aparatul administrativ nu au insa imunitate pe parte civila, ne-a spus Razvan Radu. „Documentele au fost transmise prin noi, Ministerul Justitiei, si prin Ministerul Afacerilor Externe. Am transmis toate documentele. Practic s-a transmis tot dosarul. Intr-o prima etapa s-a transmis dosarul facut de autoritatile romane, intrucat procurorii romani nu aveau competenta sa-l urmareasca penal pe sergentul american, potrivit articolului 8 din Codul Penal. In a doua faza au venit aici in Romania, chiar la inceputul lui ianuarie, procurorii americani pentru a audia persoane aici”, ceea ce reprezinta administrare de probe in dosar, ne-a spus Razvan Radu. (Violeta Fotache)

PSD. „E o decizie care in mod cert va provoca un val de emotie in Romania si cred ca nu serveste interesului mai larg al SUA”, a apreciat liderul PSD, Mircea Geoana (foto), sentinta justitiei americane in cazul lui Teo Peter. Fost ambasador al Romaniei in Statele Unite, Mircea Geoana a tinut sa adauge ca „subrezirea” increderii opiniei publice romanesti in modelul si in valorile americane este, in opinia sa, un lucru mai important decat protejarea independentei puscasilor marini americani in fata justitiilor nationale. Totodata, lui Geoana i s-a parut firesc ca opinia publica romaneasca sa fie „suparata si nervoasa”pe acesta decizie.”[2]

Lege nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extradare dintre Romania si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007

„Articol unic
Se ratifica Tratatul de extradare dintre Romania si Statele Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2007.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Tratat de extradare dintre Romania si Statele Unite ale Americii 2007
Ministerul Justitiei Romania si Statele Unite ale Americii, denumite in continuare parti, vazand Conventia de extradare incheiata si semnata la Bucuresti la 23 iulie 1924 dintre Romania si Statele Unite ale Americii si Conventia aditionala semnata la Bucuresti la 10 noiembrie 1936, luand in considerare faptul ca Romania si Statele Unite ale Americii aplica in prezent dispozitiile acestor conventii, fiind constiente de obligatiile asumate potrivit Acordului de extradare dintre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii, semnat la Washington DC la 25 iunie 2003, tinand cont de necesitatea respectarii drepturilor omului si suprematiei legii si dorind sa asigure intre cele doua parti o cooperare mai eficienta in lupta impotriva criminalitatii si, in acest scop, sa incheie un nou tratat pentru extradarea infractorilor, au convenit urmatoarele:

Articolul 1 – Obligatia de a extrada
Partile convin sa-si extradeze reciproc, in conformitate cu dispozitiile prezentului tratat, persoanele urmarite penal, gasite vinovate sau condamnate de catre autoritatile statului solicitant pentru o infractiune care da loc la extradare.

Articolul 2 – Infractiuni care dau loc la extradare
(1) O infractiune da loc la extradare daca este pedepsita de legea ambelor parti cu o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an sau mai severa. In cazul in care cererea de extradare are ca obiect executarea de catre o persoana condamnata a unei pedepse aplicate pentru o infractiune care da loc la extradare, pedeapsa privativa de libertate ramasa de executat trebuie sa fie de cel putin 4 luni.
(2) De asemenea, pot da loc la extradare tentativa, asocierea sau participarea la savarsirea oricareia dintre infractiunile mentionate la alin. (1).
(3) In sensul prezentului articol, o infractiune da loc la extradare:
a) indiferent daca legea statelor solicitant si solicitat incadreaza sau nu actiunile ori omisiunile care constituie infractiunea in aceeasi categorie de infractiuni sau descriu infractiunea prin aceeasi terminologie;
b) indiferent daca infractiunea este sau nu una dintre acelea pentru care legislatia federala a Statelor Unite ale Americii prevede dovedirea unor aspecte precum folosirea transportului interstatal ori folosirea serviciilor postale sau a altor facilitati care afecteaza comertul interstatal ori exterior, aceste aspecte fiind doar de natura a stabili competenta pentru o instanta federala din Statele Unite ale Americii; si
c) indiferent daca, in cauzele penale privitoare la impozite si taxe, obligatii vamale, controlul operatiunilor valutare, importul sau exportul de marfuri, legislatia statelor solicitant si solicitat prevede ori nu acelasi tip de impozite si taxe, obligatii vamale sau controlul operatiunilor valutare, importul ori exportul acelorasi tipuri de marfuri.
(4) Daca infractiunea a fost savarsita in afara teritoriului statului solicitant, extradarea va fi acordata, daca sunt indeplinite celelalte conditii pentru extradare, in cazul in care legislatia statului solicitat permite aplicarea unei pedepse pentru o infractiune comisa in afara teritoriului sau in imprejurari similare. Daca legislatia statului solicitat nu permite aplicarea unei pedepse pentru o infractiune comisa in afara teritoriului sau in imprejurari similare, autoritatea executiva a statului solicitat poate, acest fapt fiind la latitudinea ei, sa procedeze la extradare, daca toate celelalte conditii pentru extradare sunt indeplinite.
(5) Daca extradarea este acordata pentru o infractiune care da loc la extradare, se va acorda extradarea si pentru orice alta infractiune mentionata in cererea de extradare, chiar daca pentru aceasta infractiune se prevede o pedeapsa privativa de libertate de un an sau mai mica, daca toate celelalte conditii prevazute pentru extradare sunt indeplinite.

Articolul 3 – Cetatenia
Extradarea nu va fi refuzata pe baza cetateniei persoanei cautate.

Articolul 4 – Infractiuni politice si militare
(1) Extradarea nu va fi acordata daca infractiunea pentru care se solicita extradarea este o infractiune politica.
(2) In sensul prezentului tratat nu sunt considerate infractiuni politice urmatoarele:
a) omorul sau alta infractiune violenta impotriva sefului de stat al uneia dintre parti sau impotriva unui membru al familiei acestuia;
b) o infractiune pentru care ambele parti au in baza unui tratat international multilateral obligatia de a extrada persoana cautata sau de a supune cazul autoritatilor lor competente, in vederea luarii unei decizii asupra urmaririi penale;
c) omorul, uciderea din culpa, vatamarea corporala cu intentie, vatamarea corporala grava, atacul cu intentia de a pricinui o vatamare fizica grava sau o agresiune sexuala grava;
d) infractiunile care implica rapirea sau orice alta forma de detentie ilegala, inclusiv luarea de ostatici;
e) plasarea, folosirea, amenintarea cu folosirea sau posesia unui material exploziv, incendiar ori distructiv capabil sa puna in pericol viata sau sa cauzeze vatamari fizice considerabile ori sa provoace pagube materiale substantiale proprietatii; si
f) planuirea sau tentativa la savarsirea oricareia dintre infractiunile sus-mentionate ori participarea la comiterea unor astfel de infractiuni.
(3) Fara a aduce atingere dispozitiilor alin. (2), extradarea nu va fi acordata daca autoritatea competenta a statului solicitat apreciaza ca cererea este motivata politic.
(4) Autoritatea competenta a statului solicitat poate refuza extradarea pentru infractiuni militare care nu sunt infractiuni de drept comun.
(5) In intelesul prezentului articol, pentru Statele Unite ale Americii autoritatea competenta este Ramura executiva.

Articolul 5 – Urmariri anterioare (Ne bis in idem)
(1) Extradarea nu va fi acordata daca persoana cautata a fost condamnata sau achitata in statul solicitat pentru infractiunea pentru care se solicita extradarea.
(2) Extradarea nu va fi impiedicata de faptul ca autoritatile statului solicitat au decis:
a) sa nu urmareasca penal persoana cautata pentru faptele pentru care se solicita extradarea;
b) sa inceteze orice procedura penala inceputa impotriva persoanei cautate pentru aceleasi fapte; sau
c) sa cerceteze persoana cautata pentru aceleasi fapte pentru care se solicita extradarea.

Articolul 6 – Prescriptia
Extradarea poate fi refuzata daca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale sau a executarii pedepsei potrivit legii statului solicitant. Statul solicitat va tine cont de actele care ar intrerupe sau suspenda termenul de prescriptie in statul solicitant.

Articolul 7 – Pedeapsa capitala
Atunci cand, potrivit legii statului solicitant, infractiunea pentru care se solicita extradarea este pedepsita cu moartea si nu este pedepsita cu moartea de legea statului solicitat, statul solicitat poate acorda extradarea cu conditia ca pedeapsa capitala sa nu fie aplicata persoanei cautate sau, daca pentru motive procedurale o asemenea conditie nu poate fi indeplinita de catre statul solicitant, cu conditia ca pedeapsa cu moartea, in cazul in care va fi aplicata, sa nu fie executata. Daca statul solicitant accepta extradarea sub conditia prevazuta de acest articol, trebuie sa respecte conditia.

Articolul 8 – Procedura de extradare si documentele necesare
(1) Cererile de extradare si documentele in sustinerea acestora trebuie prezentate pe cale diplomatica, fapt ce include modalitatea de transmitere prevazuta la art. 12 alin. (4).
(2) Cererile de extradare vor fi insotite de:
a) documente, declaratii sau alte categorii de informatii privind identitatea si localizarea probabila a persoanei cautate;
b) informatii care descriu faptele care stau la baza infractiunii si un scurt istoric al cazului din punct de vedere procedural;
c) textele legale relevante care reglementeaza elementele constitutive ale infractiunii pentru care se solicita extradarea;
d) textele legale relevante care prevad o pedeapsa pentru infractiunea pentru care se solicita extradarea;
e) textele legale relevante privind prescriptia raspunderii penale sau a executarii pedepsei si informatii privind aplicarea acestora in cazul infractiunii pentru care se solicita extradarea; si
f) documentele, declaratiile si alte categorii de informatii prevazute la alin. (3) si (4), dupa caz.
(3) Pe langa cerintele prevazute la alin. (2), cererea de extradare a unei persoane inculpate pentru savarsirea unei infractiuni va fi insotita de:
a) copia mandatului sau ordinului de arestare ori de detentie emis de un judecator, instanta sau de alta autoritate competenta;
b) copia actului de acuzare; si
c) orice informatii de natura sa ofere motive rezonabile sa se creada ca persoana cautata a savarsit infractiunea pentru care se cere extradarea.
(4) Pe langa cerintele prevazute la alin. (2), cererea de extradare a unei persoane care a fost gasita vinovata sau condamnata pentru o infractiune pentru care se solicita extradarea va fi insotita de:
a) copia hotararii de condamnare sau, in cazul in care persoana cautata a fost gasita vinovata, dar nu i s-a aplicat pedeapsa, o declaratie data de autoritatea judiciara care atesta stabilirea vinovatiei;
b) informatii care dovedesc ca persoana cautata este persoana a carei vinovatie a fost stabilita;
c) daca persoana cautata a fot condamnata, o declaratie privind stadiul executarii pedepsei; si
d) in cazul unei persoane care a fost gasita vinovata sau condamnata in lipsa, documentele prevazute la alin. (3) si informatii privind imprejurarile in care persoana a lipsit de la procedurile penale.

Articolul 9 – Informatii suplimentare
Statul solicitat poate sa ceara statului solicitant sa furnizeze informatii suplimentare intr-un termen rezonabil indicat, daca apreciaza ca informatiile prezentate in sprijinul cererii de extradare nu sunt suficiente pentru a indeplini cerintele prevazute de prezentul tratat. Astfel de informatii suplimentare pot fi solicitate si transmise direct intre Ministerul Justitiei din Romania si Departamentul de Justitie al Statelor Unite ale Americii.

Articolul 10 – Admisibilitatea documentelor
Documentele care poarta certificarea sau sigiliul Ministerului Justitiei din Romania sau Departamentului de Justitie al Statelor Unite ale Americii sau al ministerului ori departamentului responsabil pentru afaceri externe al statului solicitant vor fi admisibile in procedura de extradare in statul solicitat, fara o alta certificare, autentificare sau legalizare.

Articolul 11 – Traducerea
Toate documentele prezentate de statul solicitant trebuie traduse in limba statului solicitat, daca nu se convine altfel.

Articolul 12 – Arestarea provizorie
(1) In caz de urgenta, statul solicitant poate cere arestarea provizorie a persoanei cautate, in asteptarea cererii de extradare si a documentelor anexate acesteia. Cererea de arestare provizorie poate fi transmisa pe cale diplomatica sau direct intre Ministerul Justitiei din Romania si Departamentul de Justitie al Statelor Unite ale Americii. Pentru transmiterea unei asemenea cereri pot fi utilizate si canalele Organizatiei Internationale a Politiei Criminale (Interpol).
(2) Cererea de arestare provizorie va cuprinde:
a) descrierea persoanei cautate;
b) localizarea persoanei cautate, daca este cunoscuta;
c) o scurta expunere a faptelor, incluzand, daca este posibil, data si locul savarsirii infractiunii;
d) o descriere a dispozitiilor legale incalcate;
e) o declaratie privind existenta unui mandat sau ordin de arestare ori de detentie sau o declaratie a vinovatiei ori de condamnare a persoanei cautate;
f) o declaratie potrivit careia cererea de extradare a persoanei cautate si documentele in sprijinul cererii de extradare vor fi transmise in termenul prevazut in prezentul tratat.
(3) Statul solicitant va fi informat fara intarziere cu privire la urmarea data cererii de arestare provizorie, precum si cu privire la motivele care impiedica sa se dea curs cererii.
(4) Cu exceptia cazului in care exista motive temeinice pentru mentinerea in stare de arest, persoana care a fost arestata provizoriu va fi pusa in libertate la expirarea unei perioade de 60 de zile de la data arestarii provizorii, daca statul solicitat nu a primit cererea oficiala de extradare si documentele in sprijinul acesteia, cerute potrivit art. 8. In acest scop, primirea cererii oficiale de extradare si a documentelor in sprijinul cererii de extradare de catre ambasada statului solicitat in statul solicitant, pana la data mentionata mai sus, constituie primirea de catre statul solicitat.
(5) Punerea in libertate potrivit alin. (4) nu exclude rearestarea ulterioara in vederea extradarii si extradarea persoanei respective daca cererea de extradare si documentele in sprijinul acesteia sunt primite la o data ulterioara.

Articolul 13 – Hotararea si predarea
(1) Statul solicitat informeaza prompt statul solicitant cu privire la hotararea sa asupra cererii de extradare.
(2) In caz de respingere totala sau partiala a cererii, statul solicitat comunica motivele refuzului. Statul solicitat transmite, la cerere, copiile hotararilor judecatoresti pertinente.
(3) In cazul in care cererea de extradare este aprobata, autoritatile statului solicitant si ale celui solicitat vor conveni asupra datei si locului predarii persoanei cautate.
(4) In cazul in care persoana cautata nu este preluata de pe teritoriul statului solicitat in perioada de timp prevazuta de legislatia acelui stat, persoana respectiva poate fi pusa in libertate si statul solicitat are dreptul sa refuze o cerere ulterioara de extradare pentru aceeasi infractiune sau aceleasi infractiuni.

Articolul 14 – Predarea temporara si predarea amanata
(1) Daca se acorda extradarea unei persoane care face obiectul unui proces penal sau se afla in executarea unei pedepse in statul solicitat, statul solicitat poate preda temporar persoana cautata statului solicitant in vederea urmaririi penale. Persoana astfel predata va fi tinuta in stare de arest in statul solicitant si va fi returnata in statul solicitat dupa finalizarea procedurilor impotriva persoanei respective, in conformitate cu conditiile ce vor fi stabilite prin acord intre parti. Timpul petrecut in arest pe teritoriul statului solicitant in timpul urmaririi penale poate fi computat din perioada ramasa de executat in statul solicitat.
(2) Statul solicitat poate amana procedurile de extradare privind o persoana care este urmarita penal sau se afla in executarea unei pedepse in acel stat. Amanarea poate continua pana cand urmarirea persoanei cautate s-a finalizat sau pana cand pedeapsa aplicata a fost executata.

Articolul 15 – Cereri de extradare sau predare formulate de mai multe state
(1) Daca statul solicitat primeste cereri de extradare privind aceeasi persoana de la statul solicitant si de la un alt stat sau alte state, fie pentru aceeasi infractiune, fie pentru infractiuni diferite, autoritatea executiva a statului solicitat va stabili carui stat, daca este cazul, va preda acea persoana.
(2) In cazul in care Romania primeste o cerere de extradare formulata de Statele Unite ale Americii si o cerere de predare in baza unui mandat european de arestare pentru aceeasi persoana, fie pentru aceeasi infractiune, fie pentru infractiuni diferite, autoritatea sa judiciara sau orice alta autoritate care ar putea fi desemnata ulterior va determina carui stat, daca este cazul, va preda acea persoana.
(3) La luarea unei decizii potrivit alin. (1) si (2), statul solicitat va tine seama de toate elementele relevante, inclusiv, dar fara a se limita la, de urmatoarele:
a) daca cererile au fost formulate in baza unui tratat;
b) locul unde fiecare infractiune a fost savarsita;
c) interesele statelor solicitante;
d) gravitatea faptelor;
e) nationalitatea sau cetatenia victimei;
f) posibilitatea unei extradari ulterioare intre statele solicitante; si
g) ordinea cronologica a primirii cererilor din partea statelor solicitante.

Articolul 16 – Sechestrarea si remiterea de bunuri
(1) In limitele permise de propria legislatie, statul solicitat poate sechestra si remite statului solicitant toate obiectele, inclusiv bunurile, documentele, mijloacele de proba si toate castigurile in numerar sau sub orice alta forma, care au legatura cu infractiunea pentru care se acorda extradarea. Obiectele mentionate mai sus pot fi remise chiar daca extradarea nu poate deveni efectiva din cauza decesului, disparitiei sau evadarii persoanei cautate si pot fi remise inainte de extradare.
(2) Statul solicitat poate conditiona remiterea obiectelor de oferirea unor asigurari satisfacatoare din partea statului solicitant ca acestea vor fi returnate in statul solicitat cat mai curand posibil. Statul solicitat poate, de asemenea, sa amane remiterea unor asemenea obiecte daca acestea sunt necesare ca mijloace de proba in statul solicitat.
(3) Drepturile tertilor vor fi respectate pe deplin, potrivit legislatiei statului solicitat.

Articolul 17 – Regula specialitatii
(1) Persoana care a fost extradata in temeiul prezentului tratat nu poate fi arestata, judecata sau pedepsita in statul solicitant decat pentru:
a) orice infractiune pentru care extradarea a fost acordata sau o infractiune denumita in alt mod, bazata pe aceleasi fapte ca infractiunea pentru care extradarea a fost acordata, daca o asemenea infractiune da loc la extradare sau este o infractiune inclusa mai usoara decat aceasta;
b) orice infractiune savarsita dupa extradarea persoanei; sau
c) orice infractiune pentru care autoritatea competenta a statului solicitat consimte ca persoana sa fie arestata, judecata sau pedepsita. In acest scop:
(i) statul solicitat poate cere transmiterea documentelor mentionate la art. 8; si
(ii) persoana extradata poate fi arestata de statul solicitant pentru o perioada de 90 de zile sau pentru o perioada mai lunga pe care statul solicitat o poate autoriza, cat timp cererea pentru acordarea consimtamantului este in curs de solutionare.
(2) O persoana extradata potrivit prezentului tratat nu poate fi extradata sau predata ulterior pentru nicio infractiune savarsita anterior extradarii catre statul solicitant, cu exceptia cazului in care statul solicitat consimte.
(3) Alin. (1) si (2) nu impiedica arestarea, judecarea sau pedepsirea persoanei extradate ori extradarea persoanei respective catre un stat tert, daca:
a) dupa extradare, persoana paraseste teritoriul statului solicitant si se intoarce pe acest teritoriu in mod voluntar; sau
b) persoana respectiva nu paraseste teritoriul statului solicitant in termen de 20 de zile de la data la care este libera sa plece.
(4) In intelesul prezentului articol, pentru Statele Unite ale Americii autoritatea competenta este Ramura executiva.

Articolul 18 – Proceduri simplificate
Daca persoana cautata consimte sa fie predata catre statul solicitant, statul solicitat poate, in conformitate cu principiile si procedurile prevazute de sistemul sau juridic, sa predea persoana respectiva cat mai repede posibil, fara alte proceduri.
Consimtamantul persoanei poate include renuntarea sa la protectia oferita de regula specialitatii.

Articolul 19 – Tranzitul
(1) Romania poate autoriza tranzitul pe teritoriul sau al unei persoane predate Statelor Unite ale Americii de un stat tert sau de Statele Unite ale Americii unui stat tert. Statele Unite ale Americii pot autoriza tranzitul pe teritoriul sau a unei persoane predate Romaniei de un stat tert sau de Romania unui stat tert.
(2) O cerere de tranzit trebuie transmisa pe cale diplomatica sau direct intre Ministerul Justitiei din Romania si Departamentul de Justitie al Statelor Unite ale Americii. Mijloacele Interpolului pot fi de asemenea utilizate pentru transmiterea unei asemenea cereri catre autoritatile sus-mentionate. Cererea de tranzit va contine o descriere a persoanei in tranzit si o scurta expunere a faptelor cauzei. Persoana in tranzit va fi tinuta in stare de arest pe durata tranzitului.
(3) In cazul in care un stat utilizeaza tranzitul aerian si nu este prevazuta o aterizare pe teritoriul celuilalt stat, autorizarea nu este necesara. In cazul care are loc o aterizare neprevazuta, statul unde are loc aterizarea poate solicita prezentarea unei cereri de tranzit, potrivit alin. (2), si poate retine persoana respectiva pana cand cererea de tranzit este primita si tranzitul este efectuat, atat timp cat cererea de tranzit este primita in termen de 96 de ore de la data aterizarii neprevazute.

Articolul 20 – Reprezentare si cheltuieli
(1) Statul solicitat va consilia, asista, aparea in instanta si reprezenta interesele statului solicitant in orice proceduri determinate de cererea de extradare.
(2) Statul solicitant suporta toate cheltuielile privind traducerea documentelor de extradare si transportarea persoanei predate. Statul solicitat suporta orice alte cheltuieli aparute in acel stat in legatura cu procedurile de extradare.
(3) Niciunul dintre state nu va avea vreo pretentie pecuniara fata de celalalt stat, care rezulta din arestarea, detinerea, audierea sau predarea persoanelor potrivit prezentului tratat.

Articolul 21 – Consultari
(1) Partile se pot consulta reciproc in legatura cu solutionarea unor cazuri individuale si in scopul unei aplicari eficiente a prezentului tratat.
(2) In cazul in care statul solicitant are in vedere transmiterea unei informatii deosebit de delicate in sprijinul cererii de extradare, poate consulta statul solicitat pentru a stabili masura in care informatiile pot fi protejate de statul solicitat. Daca statul solicitat nu poate sa protejeze informatia in forma ceruta de statul solicitant, acesta va stabili daca asemenea informatii vor fi totusi transmise.

Articolul 22 – Aplicarea
Prezentul tratat se aplica infractiunilor savarsite atat inainte, cat si dupa data intrarii sale in vigoare.

Articolul 23 – Ratificarea, intrarea in vigoare si incetarea
(1) Prezentul tratat este supus ratificarii; instrumentele de ratificare vor fi schimbate cat de curand posibil.
(2) Prezentul tratat intra in vigoare odata cu schimbul instrumentelor de ratificare.
(3) Dupa intrarea in vigoare a prezentului tratat, Conventia de extradare incheiata si semnata la Bucuresti la 23 iulie 1924 dintre Romania si Statele Unite ale Americii si Conventia aditionala semnata la Bucuresti la 10 noiembrie 1936, denumite impreuna tratatele anterioare, isi vor inceta efectele. Cu toate acestea, tratatele anterioare se aplica oricaror proceduri de extradare in cazul carora documentele de extradare au fost deja supuse instantelor statului solicitat la data intrarii in vigoare a prezentului tratat, insa art. 2, art. 14 alin. (1) si art. 18 din prezentul tratat vor fi aplicabile si acestor proceduri, iar art. 17 din prezentului tratat se va aplica si persoanelor extradabile potrivit tratatelor anterioare.
(4) In ceea ce priveste procedurile de extradare in cazul carora cererile de extradare au fost primite de catre statul solicitat, dar nu au fost supuse instantelor inainte de intrarea in vigoare a prezentului tratat, statul solicitant, dupa intrarea in vigoare a prezentului tratat, poate modifica sau completa cererea de extradare in masura in care este necesar pentru ca aceasta sa fie supusa instantelor statului solicitat, potrivit prezentului tratat.
(5) Oricare dintre state poate denunta prezentul tratat, in orice moment, printr-o notificare scrisa transmisa pe cale diplomatica, si incetarea isi va produce efectele la 6 luni de la data primirii notificarii.
Drept care subsemnatii, deplin imputerniciti, am semnat prezentul tratat.

Semnat la Bucuresti, in doua exemplare, astazi, 10 septembrie 2007, in limbile romana si engleza, ambele texte fiind egal autentice.”[3]

Amintim ca la data de 31 octombrie 2014, aceeasi „Justitie Independenta” a refuzat extradarea fostului Presedinte de Consiliu Judetean, Nicusor Constantinescu, implicat in infractiune de coruptie si abuz in serviciu. Deci SUA nu numai ca-si protejeaza proprii oameni, dar nu extradeaza nici macar coruptii nostri. In acest caz nu putem vorbi despre „reciprocitatea” descrisa de art. 14 din Noul Cod Penal.

Daca facem o analiza obiectiva asupra modului juridic de a face „dreptate”, vedem ca, „Romania – cea mai corupta din lume” (asa cum afirmatii „inteleptii”) pedepseste destul de dur infractiunile, de orice fel, fie ca vorbim de pedepse cu suspendare, cu executare sau doar printr-o amenda penala, fata de SUA unde un puscas marin, care conduce beat o masina, provoaca un accident, omoara un om, indiferent cine ar fi el si este achitat.

Asa ceva nu trebuie uitat niciodata, mai ales atunci cand suntem gata sa cadem in plasa, simpla, pe care „partenerii strategici” ne-o intind ori de cate ori considera ca este necesar.

 

SURSE

  1. http://www.evz.ro/sua-au-cerut-extradarea-lui-guccifer-ce-ar-putea-pati-hackerul-roman-care-a-dezvaluit-cum-plangea-corina-cretu-dupa-colin-powell-nu-am-crezut-ca-la-43-de-ani-pot-sa-plang-atat-de-mult-pentru-un-barbat.html
  2. http://jurnalul.ro/special-jurnalul/romania-revoltata-de-sentinta-data-ucigasului-lui-teo-peter-28669.html
  3. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_tratat_extradare_romania_sua_111_2008.php

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro