Știrile, mai ales cele rele, dăunează grav sănătății oamenilor!

by Din cele 10 000 de știri pe care e posibil să le fi citit în ultimele 12 luni, este măcar una care v-a permis să luați o decizie mai bună în vreo situație importantă din viața voastră, ne întreabă Rolf Dobelli. În ultimele câteva decenii, cei mai norocoși dintre […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Din cele 10 000 de știri pe care e posibil să le fi citit în ultimele 12 luni, este măcar una care v-a permis să luați o decizie mai bună în vreo situație importantă din viața voastră, ne întreabă Rolf Dobelli.

În ultimele câteva decenii, cei mai norocoși dintre noi au recunoscut riscurile pe care le implică un trai care presupune o supraabundență de mâncare (obezitate, diabet) și au început să își modifice dieta. Dar, majoritatea dintre noi încă nu înțelegem faptul că știrile sunt pentru minte ceea ce zahărul este pentru trup. Știrile sunt ușor de digerat.

Mass-media ne bagă pe gât mici înghițituri de subiecte triviale, informații care nu au nicio legătură cu viețile noastre și nu necesită un proces de gândire. De aceea nu simțim aproape deloc o stare de saturație. Spre deosebire de citirea unor cărți și a articolelor lungi din reviste (care implică un proces de gândire), putem înghiți cantități nelimitate de buletine de știri, care sunt precum niște bomboane frumos colorate pentru minte.

În prezent, am ajuns, în ceea ce privește informația, în același punct în care ajunseserăm acum 20 de ani referitor la mâncare. Începem să recunoaștem cât de toxice pot fi știrile.

manipulation

Știrile ne induc în eroare

Să luăm drept exemplu următoarea situație (împrumutată de la Nassim Taleb). O mașină merge pe un pod și podul se prăbușește. Pe ce se focalizează știrile prezentate de media? Pe mașină. Pe persoana din mașină. De unde a venit. Unde se îndrepta. Cum a experimentat căderea (dacă a supraviețuit). Dar toate aceste amănunte sunt irelevante. Ce este relevant? Stabilitatea precară a structurii podului. Acesta este riscul implicit care ar putea afecta și alte poduri. Dar ce s-a petrecut cu mașina este un subiect orbitor, este dramatic, este vorba despre un om (nu despre ceva abstract) și este o știre ușor de produs. Știrile ne fac să trecem prin viață având în cap o hartă complet greșită a riscurilor pe care le-am putea întâlni. Acesta este modul în care terorismul a ajuns să fie supraestimat ca și subiect de interes. Stresul cronic este și el la rândul lui supramediatizat. Prăbușirea Lehman Brothers este supramediatizată și ea. În timp ce iresponsabilitatea economică este submediatizată. Astronauții sunt suprapopularizați, în timp ce asistentele sunt subestimate.

Nu suntem suficient de raționali pentru a fi expuși influenței presei. Dacă privim un accident de avion la televizor, acest aspect ne va afecta atitudinea față de respectivul risc, indiferent de probabilitatea sa reală de a se petrece. Dacă vă gândiți că puteți compensa această influență prin intermediul detașării, greșiți. Bancherii și economiștii – care au motivații puternice de contracara riscurile pe care le implică știrile – au arătat că nu sunt capabili să facă aceasta. Singura soluție este să vă desprindeți în totalitate și definitiv de consumul de știri.

Știrile sunt irelevante

Din cele aproximativ 10 000 de calupuri de știri pe care le-ați citit în ultimele 12 luni, numiți una care v-a permis să luați o decizie mai bună în ceea ce privește un aspect important care vă afecta viața, cariera sau afacerile. Ce vrem să spunem: consumul de știri este irelevant pentru noi. Dar oamenilor le este foarte greu să identifice aspectele care sunt relevante. Este mult mai ușor să identifici ceea ce este nou. Confruntarea fundamentală a timpurilor noastre are loc între ceea ce este relevant și ceea este nou. Organizațiile media vor să credem că știrile ne oferă un fel de avantaj competitiv. Multe persoane cad în această capcană. Devenim neliniștiți atunci când nu avem acces la fluxul de știri. În realitate, consumul de știri este un dezavantaj competitiv. Cu cât consumăm mai puține știri, cu atât mai mare este avantajul nostru.

Știrile nu au nicio putere explicativă

Articolele de știri sunt precum niște bule care ies la suprafața unei lumi mai profunde. Oare faptul că acumulezi fapte te va ajuta cu ceva în înțelegerea lumii? Trist, dar nu. Raportul este inversat. Situațiile importante sunt non-știri: mișcări lente, puternice care se dezvoltă nefiind detectate de jurnaliști, dar care au un efect transformator. Cu cât digerați mai multe „știri speculative”, cu atât mai puțin veți înțelege din situația de ansamblu. Dacă mai multă informație conduce către un succes economic mai mare, ar trebui ca jurnaliștii să se afle în vârful piramidei. Ceea ce nu se petrece.

Știrile sunt toxice pentru trupul vostru

Ele stimulează în permanență sistemul limbic. Situații care provoacă panică fac să fie eliberate cascade de glucocorticoizi (cortizol). Acest fapt vă dereglează sistemul imunitar și inhibă producerea de hormoni de creștere. Cu alte cuvinte, trupul vostru se află într-o stare de stres cronic. Nivelurile ridicate de glucocorticoizi provoacă o digestie slabă, lipsa creșterii (celulelor, părului, oaselor), nervozitate și predispoziție către infecții. Celelalte efecte secundare posibile includ frica, agresiunea, vedere în tunel (pierderea vederii periferice) și desensibilizare.

Știrile determină creșterea erorilor de gândire

Știrile hrănesc sursa tuturor erorilor de gândire: biasul de confirmare. Conform explicațiilor lui Warren Buffett: „Ființa umană se pricepe cel mai bine la a interpreta toate informațiile noi astfel încât concluziile sale anterioare să rămână intacte.” Știrile exacerbă acest defect. Devenim predispuși la o încredere în sine supraestimată, ne asumăm riscuri prostești și evaluăm greșit oportunitățile care ne ies în cale. Știrile exacerbă și altă eroare cognitivă: biasul de situație. Creierele noastre tânjesc după situații care „să aibă sens” – chiar dacă ele nu corespund realității. Orice jurnalist care scrie, „piața s-a mișcat datorită lui” sau „compania a intrat în faliment din cauza lui Y” este un idiot. Este un mod foarte simplist de a „explica” lumea.

Știrile ne inhibă capacitatea de a gândi

Procesul de gândire necesită concentrare. Concentrarea necesită alocarea unei perioade neîntrerupte de timp. Știrile sunt special concepute pentru a vă întrerupe. Ele sunt precum niște viruși care vă fură atenția pentru a-și îndeplini propriile lor scopuri. Știrile ne fac să gândim într-un mod superficial. Dar situația este și mai gravă de atât. Știrile afectează grav memoria. Există două tipuri de memorie. Capacitatea memoriei de lungă durată este aproape infinită, dar memoria de lucru este limitată la un anumit volum de informații nesigure. În cadrul creierului, calea de la memoria pe termen scurt la memoria pe termen lung este o strâmtoare, iar tot ceea ce dorim să înțelegem trebuie să treacă prin acest loc. Dacă această cale de trecere este întreruptă, nimic nu poate trece. Din cauza faptului că știrile ne întrerup concentrarea, acestea ne slăbesc capacitatea de a înțelege. Știrile online au un efect și mai devastator. Într-un studiu realizat în anul 2001, doi oameni de știință din Canada au demonstrat faptul că nivelul de înțelegere scade cu cât numărul de hyperlink-uri dintr-un document crește. De ce? Pentru că oricând apare un link, creierul trebuie cel puțin să aleagă dacă să îl acceseze sau nu, fapt care în sine este o modalitate de distragere a atenției. Știrile reprezintă un sistem de întrerupere creat în mod intenționat în acest sens.

Știrile acționează la fel ca un drog

Pe măsură ce situațiile sunt descrise, dorim să știm cum continuă. Cu sute de titluri de știri arbitrare în cap, această poftă este din ce în ce mai convingătoare și greu de ignorat. Oamenii de știință obișnuiau să creadă că legăturile dense care se formează între cele 100 de miliarde de neuroni din capetele noastre se stabilizează odată ce ajungem adulți. În prezent, știm că nu se petrece așa. Celulele nervoase rup în mod constant conexiunile vechi și formează altele noi. Cu cât consumăm mai multe știri, cu atât mai mult ne exersăm circuitele neuronale care se ocupă cu răsfoirea și multitasking-ul în timp ce sunt ignorate cele care se ocupă cu cititul profund și gândirea într-o stare de concentrare intensă. Cei mai mulți consumatori de știri – chiar dacă anterior citeau cărți cu aviditate – și-au pierdut abilitatea de a absorbi articole lungi sau cărți. După ce aceștia parcurg patru, cinci pagini ei obosesc, capacitatea lor de concentrare dispare, devin neliniștiți. Aceasta nu se petrece din cauză că îmbătrânesc sau a faptului că au un program împovărător. Aceasta se petrece din cauza faptului că structura fizică a creierului lor s-a modificat.

Știrile ne fac să ne irosim timpul

Dacă citești ziarul timp de 15 minute în fiecare dimineață, apoi verifici știrile 15 minute în timpul prânzului și 15 minute înainte de a merge la culcare, apoi adaugi cinci minute ici-colo în timp ce ești la muncă, apoi numeri momentele de distragere a atenției și a intervalului de reconcentrare, pierzi cel puțin jumătate de zi în fiecare săptămână. Informația nu mai este o marfă rară. Dar atenția este. Nu sunteți iresponsabili când vine vorba de banii voștri, de reputația sau sănătatea voastră. Și atunci de ce să renunțați la mintea voastră?

Știrile ne fac să fim pasivi

Știrile prezintă într-un mod copleșitor situații asupra cărora nu putem avea nicio influență. Repetarea zilnică a unor știri despre lucruri asupra cărora nu putem acționa ne face să fim pasivi. Ne macină până când adoptăm o perspectivă pesimistă, desensibilizată, sarcastică și fatalistă asupra vieții. Termenul științific consacrat este de „neputință învățată”. Este puțin exagerat, dar nu m-ar uimi ca, cel puțin parțial, consumul de știri să contribuie la răspândirea depresiei.

Știrile distrug creativitatea

În sfârșit, lucrurile pe care deja le știm ne limitează creativitatea. Acesta este unul dintre motivele pentru care matematicienii, romancierii, compozitorii și antreprenorii produc cele mai creative lucruri în tinerețe. Creierele lor se bucură de un spațiu larg, neinhibat care îi determină să aibă idei noi și să le urmeze. Nu cunosc nicio minte cu adevărat creativă care să fie un devorator de știri – niciun scriitor, niciun compozitor, matematician, fizician, om de știință, muzician, designer, arhitect sau pictor. Pe de altă parte, cunosc o mulțime de minți lipsite de creativitate și vicioase care consumă știrile asemeni unor droguri. Dacă vrei să găsești soluții vechi, citește știrile. Dacă ești în căutarea unora noi, nu citi știrile.

Societatea are nevoie de jurnalism – dar într-un mod diferit. Jurnalismul de investigație este mereu relevant. Avem nevoie de reportaje care să monitorizeze instituțiile și să dezvăluie adevărul. Dar descoperirile importante nu trebuie musai să fie prezentate sub formă de știri. Articolele lungi de ziar și cărțile sunt bune și ele.

Sunt deja patru ani de când am renunțat la știri, așa că pot să-mi dau seama, pot să simt și să relatez care sunt efectele acestei libertăți de primă mână: mai puțină întrerupere, mai puțină anxietate, o gândire mai profundă, mai mult timp, mai multe înțelegeri. Nu este ușor, dar merită.

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=8815
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro