SRI incearca sa ne convinga ca legile Big Brother vor respecta intimitatea noastra ! Dovada ca acestia mint este tocmai dorinta SRI de a inmatricula computerele !

by In contextul dezvoltarii si trezirii maselor de oameni la realitate care nu mai inghit gogosile acestor neosecuristi, SRI, isi schimba pozitia, la 180 de grade, renegandu-si chiar aspectele revoltatoare ale legilor Big Brother, avand tupeul de a spune ca „nu am inteles noi bine”. Baietii „blonzi cu ochii albastri”, […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

In contextul dezvoltarii si trezirii maselor de oameni la realitate care nu mai inghit gogosile acestor neosecuristi, SRI, isi schimba pozitia, la 180 de grade, renegandu-si chiar aspectele revoltatoare ale legilor Big Brother, avand tupeul de a spune ca „nu am inteles noi bine”. Baietii „blonzi cu ochii albastri”, sunt atat de prosti, incat daca ar tacea, ar fi mai bine. De ce ? Pentru ca de doua ori Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale aberatiile lor „juridice”, prin care incercau un control de masa, un spionaj in toata regula asupra tuturor romanilor, evident, pentru a ne „proteja de teroristii invizibili”.

Un general SRI i-a contrazis pe cei din SRI si le-a dat si cateva lectii -> http://www.dragosanunnaki.ro/un-general-sri-recunoaste-ca-legea-big-brother-deschide-drumul-catre-viitoare-abuzuri.

protest-bucuresti-e1421290449804-620x400

Gandul.info prezinta metoda de inselare a cetatenilor romani, prin care SRI, incearca sa-i „linisteasca”, cu privire la aceasta lege, dupa motto-ul „lasa ca stim noi ce-i mai bine pentru tine”:

„Serviciul Român de Informaţii (SRI) susţine că legea securităţii cibernetice, poreclită în public Big Brother 2, prin care persoanele juridice deţinătoare de sisteme informatice (inclusiv furnizorii de internet şi telefonie mobilă) trebuie să permită accesul serviciilor secrete, al MAI şi MApN la datele de pe serverele lor, a fost prost înţeleasă şi că „temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real”.

Accesul ar avea loc de fapt cu mandat de la judecător, susţine SRI într-un comunicat de presă, iar faptul că acest lucru nu este specificat în lege este pus pe seama redundanţei, care contravine normelor juridice – obligaţia rezultând din Codul de Procedură Penală şi din legea siguranţei naţionale. SRI îşi detaliază modul de lucru în baza legii securităţii cibernetice, însă procedurile şi obţinerea mandatului de la judecător nu sunt specificate nicăieri în lege.

Legea securităţii cibernetice, adoptată de Parlament şi trimisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, însă contestată la Curtea Constituţională de PNL, prevede ca în cazul unui atac cibernetic asupra unor sisteme informatice care ţin de siguranţa naţională, orice persoană juridică, inclusiv furnizorii de internet şi telefonie mobilă, care deţine sisteme informatice este obligată să ofere acces serviciilor secrete, dar şi MAI sau MApN, la respectivele sisteme, fără un mandat judecătoresc, doar în baza unei „solicitări motivate”.

Duminică, SRI a comunicat un punct de vedere în care susţine că prevederile acestei legi, poreclită Big Brother 2 (prima lege Big Brother fiind cea care prevedea obligaţia furnizorilor de telefonie mobilă şi internet de a stoca timp de 6 luni datele de identificare ale utilizatorilor – locaţii, ip-uri, date despre comunicaţii, însă nu conţinutul), au fost prost înţelese în spaţiul public.

De fapt, susţine SRI, accesul la aceste sisteme informatice ar urma să se facă tot cu mandatul unei autorităţi judecătoreşti, chiar dacă acest lucru nu este specificat în legea securităţii cibernetice. Această lipsă este justificată de SRI prin faptul că obligaţia de a obţine un mandat judecătoresc înainte de a accesa astfel de sisteme este prevăzută în Codul de Procedură Penală şi în Legea siguranţei naţionale.

„Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora. În acest sens, reiterăm faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător. Din această perspectivă, considerăm că temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real”, susţine SRI.

„Până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, SRI, alături de alte instituţii responsabile în domeniu, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi al noilor ameninţări asociate acesteia, a consolidat permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă”, arată SRI, care aminteşte de angajamentele asumate de România la nivelul NATO şi UE, în domeniul cyberintelligence, precum şi de faptul că, în urma summitului NATO din Ţara Galilor, România a devenit, prin SRI, responsabilă de proiectul Fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice.

Modul de lucru al SRI: mai întâi cerem date tehnice, apoi cu mandat cerem acces la echipamente

SRI îşi detaliază, în comunicatul de presă, modul în care ar urma să lucreze în baza noii legi a securităţii cibernetice.

Sursa: SRI.

Astfel, potrivit articolului 17 al acestei legi, doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării, explică SRI.

„Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător”, mai adaugă SRI.

Aceste lucruri şi proceduri de lucru nu sunt însă specificate în legea securităţii cibernetice.

„În raport cu criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, menţionăm faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în codul de procedură penală, cât şi în legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă”, susţine însă SRI.

„Aşadar, subliniem în mod responsabil că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător”, mai arată SRI, care îşi exprimă în concluzie speranţa că va putea asigura securitatea spaţiului cibernetic al României şi al aliaţilor săi „beneficiind de instrumente legislative adecvate”.

Ce prevede legea Big Brother 2

Noua lege a securităţii cibernetice, adoptată de Parlament pe 19 decembrie 2014, prevede că serviciile secrete (SRI, SIE, STS, SPP), dar şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, ORNISS, CERT-RO şi ANCOM pot avea acces la datele deţinute de furnizorii de servicii de internet şi telefonie, doar în baza unei „solicitări motivate”, conform Legii securităţii cibernetice a României, adoptate vineri de Senat, care este cameră decizională. Legea a fost iniţiată de Guvern şi adoptată tacit de Camera Deputaţilor, în urmă cu trei luni.

Cel mai controversat articol din legea respectivă, numărul 17, stabileşte că printre atribuţiile deţinătorilor de infrastructuri cibernetice (termen definit vag în lege drept infrastructuri din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţii, constând în sisteme informatice, aplicaţii aferente, reţele şi servicii de comunicaţii electronice) se numără şi: „să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a SRI, MApN, MAI, Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, SIE, STS, SPP, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării”.

Legea elimină astfel necesitatea unui mandat judecătoresc pe care aceste instituţii trebuie să îl obţină în prezent pentru a avea acces la datele oricărui sistem informatic susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală. De asemenea, legea nu specifică ce formă legală trebuie să aibă această solicitare şi ce elemente trebuie să conţină şi nici situaţiile în care poate fi făcută.

Legea se aplică doar persoanelor juridice publice şi private, nu şi simplilor cetăţeni care deţin un calculator sau o reţea.

Parlamentarii au adoptat această lege în contextul în care judecătorii Curţii Constituţionale au desfiinţat prevederile altor două legi din domeniu. Astfel, articolul aşa-numitei legi „Big Brother”, prin care furnizorii de comunicaţii electronice şi telefonice erau obligaţi să stocheze datele de identificare şi de localizare în spaţiu şi timp ale utilizatorilor săi, timp de 6 luni, a fost declarat neconstituţional în luna iulie. În aceste condiţii, prevederile noii legi adoptate astăzi rămân parţial fără obiect, pentru că autorităţile primesc acces la nişte date care, legal, nu mai pot fi stocate de furnizorii de comunicaţii electronice.

Ulterior, în luna septembrie, CCR a declarat neconstituţionale şi prevederile unei alte legi, prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay erau obligaţi să prezinte un act de identitate la achiziţionarea unei astfel de cartele, iar furnizorii de internet prin reţele wi-fi publice erau obligaţi să solicite utilizatorilor datele de identificare.

Curtea a constatat atunci că dispoziţiile legii criticate nu au un caracter precis şi previzibil, iar modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans, respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.”[1]

Dovada ca SRI minte !

Ageamii din SRI, vin acum sa spuna ca „ne respecta drepturile si libertatile fundamentale”. Dar atunci cand generalul de carton, Dumitru Dumbrava, cerea in mod imperios ca toti romanii sa aiba computerele inmatriculate, iar accesul asupra lor sa fie facut fara judecator, cum mai este ? Pentru a intari afirmatiile mele va ofer si un articol publicat pe site-ul ActiveNews.ro:

„Generalul SRI Dumitru Dumbravă a explicat la Comisia pentru Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor, cum vede Serviciul Român de Informaţii reglementarea Internetului în România. Potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică, percheziția informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală/infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător.

„În fiecare secundă sunt 8 noi utilizatori ai Internetului și 18 victime ale diverselor fraude pe Internet. În 24 de ore se scriu 250.000 de coduri malițioase. Un troian poate să infecteze în zilele noastre 1,2 miliarde de PC-uri. Noi putem să avem răbdare, dar realitatea obiectivă și virtuală nu are răbdare cu noi. Câte victime au fost în cele două săptămâni de secunde de când discutăm noi această lege?”, a spus generalul.

Dumitru Dumbravă a mai declarat că este normal ca serviciile să poată avea acces oricând la datele de logare dintr-un computer infectat, care poate e folosit în criminalitatea cibernetică fără ca utilizatorul lui să știe (din cauza unui virus). Dumbravă consideră că, dimpotrivă, apelul la decizia unui judecător nu este esențital, câtă vreme „dacă mergi cu computerul la depanat nu treci mai întâi pe la judecător ca să-i ceri avizul ca depanatorul să se uite în computerul tău”. Replica a venit de la deputatul PP-DD Vasile Oajdea care a spus că acesta este ”un fel de viol”. ”Când omul merge la depanator o face pe riscul său. E dreptul fiecăruia să facă ce vrea cu computerul personal, e altceva când îţi intră cineva cu forţa în el. Ce propuneţi dumneavoastră este un fel de viol. De ce nu mergeţi acum pe stradă ca să întrebaţi o domnişoară dacă e de acord să-i faceţi un control?”, a replicat Oajdea.

În încercarea de a-i convinge pe membrii Comisiei, generalul Dumbravă i-a comparat pe internauţi cu şoferii, iar computerele cu maşinile şi Internetul cu autostrăzile. „Să ne imaginăm că Internetul e ca un sistem de drumuri pe care circulă şi maşini ale statului – pompieri, armată, poliţie – dar şi maşini ale privaţilor. Ce ar însemna ca codul rutier să fie opozabil doar instituţiilor statului, pentru că privatul şi-a cumpărat maşina din banii lui şi poate oricând intra în maşina pompierilor sau ambulanţei? Sigur că privaţii nu au aceleaşi obligaţii ca instituţiile statului, dar intrând pe drumurile publice, pe Internet, ai o minimă obligaţie. Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român. Nu văd nimic rău în a pune puţină regulă într-un domeniu care acum e oarecum anarhic, adică circulăm ca la începutul secolului cu trăsuri cu cai. Acum circulăm sigur, dar repet, pentru că maşinile noastre au obligaţia la doi ani să-şi facă ITP-ul, să facem revizia, mă deranjează, că mă costă bani, dar atâta timp cât asta înseamnă siguranţă… îmi înmatriculez maşina, că aşa e frumos, să se ştie cine e în spatele volanului…”, a declarat acesta.

Deputatul Daniel Iane (PNL) i-a atras atenţia generalului că „Internetul a fost o invenţie a civililor. Nu e ARPANET (n.a. reţeaua militară creată de DARPA, predecesoarea Internetului), drumurile nu sunt ale armatei, sunt ale civililor. Armata a intrat pe drumurile noastre, asta e diferenţa. Eu vă înţeleg unde bateţi şi v-am spus că sunt un adept al acestor reglementări în ceea ce priveşte, nu Internetul, atât cât modul cum este el folosit, atât de către noi civilii cât şi de instituţiile statului”, a încheiat acesta.”[2]

Asadar, ceea ce face SRI aici, se numeste psihologia persuasiunii, insa pentru a o aplica este nevoie de niste oameni zombi, care nu au habar de ce se intampla in jurul nostru. Nu e cazul nostru, SRI ! Prin citatul de mai sus, am demonstrat, inca o data, care este planul de baza al SRI in raport cu SUA si UE de unde primesc aceste marionete ordine.

Chiar Victoria Nuland, cand a venit la Bucuresti, a facut lobby mizer acestei legi NECONSTITUTIONALE. Acestor ticalosi trebuie sa le prezentam asa, ca la retarzi: Big Brother = NECONSTITUTIONAL ! Nici asa nu consider ca vor intelege !

SURSE

1. http://www.gandul.info/stiri/sri-ii-contrazice-pe-criticii-legii-big-brother-2-accesul-la-echipamente-se-va-realiza-numai-in-baza-unei-autorizari-eliberate-de-judecator-graficul-unei-actiuni-sri-13772404

2. http://activenews.ro/video-sri-vrea-controlul-total-pe-internet-generalul-dumitru-dumbrava-vrea-sa-inmatriculeze-toate-calculatoarele-din-romania_1845227.html

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro