Populatiile Dropa si Ham din Muntii Bayan Kara-Ula din Tibet au origini extraterestre

by „Una dintre cele mai elocvente dovezi ale unui înalt nivel tehnologic ce a existat cândva pe Pământ o reprezintă existenţa triburilor Dropa şi Ham. În anul 1938, un profesor universitar de arheologie din Beijing, pe nume Chi Pu Tei, a realizat împreună cu studenţii săi o expediţie într-una dintre […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

„Una dintre cele mai elocvente dovezi ale unui înalt nivel tehnologic ce a existat cândva pe Pământ o reprezintă existenţa triburilor Dropa şi Ham. În anul 1938, un profesor universitar de arheologie din Beijing, pe nume Chi Pu Tei, a realizat împreună cu studenţii săi o expediţie într-una dintre cele mai neospitaliere zone din lume, situată la aproape 650 km de cea mai apropiată aşezare umană, în Munţii Bayan Kara-Ula, la frontiera dintre China şi Tibet.

Scopul expediţiei era acela de a studia un sistem de peşteri interconectate despre care existau informaţii că ar fi fost sculptate artificial. În apropierea acelor peşteri locuia o stranie populaţie compusă din două triburi, numite Dropa şi respectiv Ham, având împreună aproximativ 3.000 de membri, dar care nu aveau caracteristicile niciunei alte populaţii din China sau Tibet.

Populatiile extraterestre Dropa si Ham

În interiorul peşterilor a fost descoperit un şir ordonat de sute de morminte, ce conţineau schelete complet neobişnuite, ale unor fiinţe umanoide de aproximativ 1,30 metri înălţime, cu oase fragile, dar cu o capacitate craniană foarte mare, de cca 2.500 cm3. Utilizându-se metoda datării cu C14, vechimea acestor schelete a fost estimată la minim 12.000 de ani.

Pe pereţii peşterilor, având aceeaşi vechime, au fost descoperite anumite desene care indică Soarele, Luna, dar şi câteva zeci de stele, între care erau trasate anumite linii punctiforme. Cea mai uimitoare descoperire a fost însă aceea a peste 700 de discuri de granit, având aproximativ 25 cm diametru şi 6 cm grosime. Pe suprafaţa lor, discurile aveau gravate anumite şanţuri foarte fine, care descriau o spirala ce mergea de la centru către periferie.

La o analiză mai atentă, folosind o lupă puternică, se putea constata că de fapt respectivele şanţuri erau şiruri de hieroglife ale unui limbaj complet necunoscut. O parte dintre discuri au fost date Uniunii Sovietice, iar restul au fost duse la Beijing pentru a fi analizate. În urma analizelor efectuate s-a constatat că discurile au o vechime de 11-12.000 de ani, iar materialul din care sunt făcute nu este o simplă piatră, ci un fel de material electromagnetic, având în compoziţie 40% cobalt şi 8% aluminiu.

pietrele-dropa

Puse în contact cu o sursă de energie electrică, ele intrau într-un ritm oscilatoriu surprinzător de mare. Chiar dacă lucrurile erau deja cu totul ieşite din comun, surpriza cea mai mare a venit abia după efortul laborios pe care un alt cercetător din Beijing, dr. Ţum Um Nui, l-a depus pentru a traduce inscripţiile microscopice de pe discuri.

După o muncă de ani de zile, acea scriere misterioasă a fost descifrată şi ea indica faptul că în urmă cu 12.000 de ani, o navă spaţială de pe o planetă îndepărtată s-a prăbuşit în acea zonă şi nu a mai fost posibilă repararea ei. Ca urmare, fiinţele din spaţiu au ajuns să convieţuiască cu oamenii locului.

Aceasta este o ipoteză foarte plauzibilă, ce vine să explice caracteristicile stranii ale triburilor Dropa şi Ham, care nu pot fi încadrate – după cum au remarcat investigaţiile unor prestigioase reviste ştiinţifice (Life, Science and Mechanics, Science et Vie, Arheologia) – în nici o rasă umană terestră. Statura lor nu depăşeşte 1,30 metri, sunt fiinţe fragile, cu orbitele foarte mari şi o capacitate a cutiei craniene cu 100 cm3 mai mare decât media rasei Homo sapiens. Analizele sanguine au revelat faptul că sângele lor nu poate fi nici el încadrat în vreo grupă sanguină cunoscută.

Deşi rezultatele acestor cercetări erau foarte clare, Academia de Preistorie din Beijing a interzis publicarea lor sub pretextul de a nu provoca un şoc în societate. Totul a fost trecut sub tăcere de către guvernul chinez, orice referiri sau probe materiale au dispărut pentru accesul public, iar astăzi nici măcar identităţile celor implicaţi direct în această descoperire nu mai pot fi verificate.

În aceste condiţii, acum – din punct de vedere oficial – se consideră că toate acestea nu au fost de fapt decât o simplă ficţiune. În anul 1995 a mai apărut totuşi o ştire semnificativă şi anume aceea că autorităţile chineze au confirmat descoperirea unui trib necunoscut din care făceau parte circa 120 de indivizi, în regiunea Sichuan la câteva sute de kilometri distanţă de masivul Bayan Kara-Ula. Niciunul dintre membrii tribului nu depăşea înălţimea de 1,15 metri. Accesul străinilor în zonă a fost însă complet interzis.

Chiar dacă rădăcinile concrete ale acestei descoperiri extraordinare au fost şterse, au rămas totuşi mai multe fotografii ale discurilor, precum şi mărturiile unor persoane care au avut contact cu aceste evenimente, totul fiind suficient de semnificativ atât pentru a indica autenticitatea faptelor descrise, cât şi pentru a indica maniera în care în unele cazuri – din nefericire – autorităţile doresc să ascundă adevărul.”[1]

SURSE

  1. Marin White – „Istoria interzisa a omenirii”.
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro