Piramidele de la Șona

by Piramidele de la Sona, din judetul Brasov, desi ignorate de istorici si arheologi, din motive pe care le putem intelege (pot zgudui istoria oficiala), nu sunt ignorate de catre hotii de comori, care, profitand de lipsa totala de interes din partea asa-ziselor „autoritati”, care ar trebui sa vegheze la […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Piramidele de la Sona, din judetul Brasov, desi ignorate de istorici si arheologi, din motive pe care le putem intelege (pot zgudui istoria oficiala), nu sunt ignorate de catre hotii de comori, care, profitand de lipsa totala de interes din partea asa-ziselor „autoritati”, care ar trebui sa vegheze la pastrarea acestui patrimoniu, au patruns in interiorul lor. Culmea, ce ar fi trebuit sa faca arheologii, au facut hotii. Asta nu-i deloc bine.

3_2011121608 627x0 29396998_2011121608 36448436_2011121608 DSC_8805_2011121608 PC253047_intrarea_ma_2011121608 Piramide Sona 1 Piramide Sona 2 Piramide Sona 3 Piramide Sona 4 Piramide Sona 5 Piramide Sona 6

De pe site-ul Realitatea TV, aflam mai multe dintr-un articol mai vechi, din 19 aprilie 2009:

„În timp ce localnicii sunt convinşi că au fost ridicate de uriaşi, istoricii cred că sunt morminte ale barbarilor celţi. Până ce lucrurile se vor lămuri, piramidele de la Şona rămân o relaxantă destinaţie de weekend.

Drumul până la Şona nu este deloc greu. Porniţi din Braşov către Sibiu pe Drumul Naţional 1 şi după aproape 60 de kilometri, înainte de Făgăraş, faceţi dreapta. Dar dacă vreţi să evitaţi aglomeraţia de pe şosea, puteţi opta pentru un alt mijloc de transport.

La Şona se poate ajunge şi cu trenul din Braşov, luaţi personalul spre Făgăraş până la Mândra, apoi mergeţi trei kilometri prin şantier şi ajungeţi pe malul Oltului. Traversaţi podul şi în cinci minute sunteţi în sat, pe malul Oltului sunt locuri excelente de campare cu cortul.

Satul Şona a fost întemeiat acum 700 de ani de saşii transilvăneni. Aceştia au fost atraşi de pământurile roditoare şi de dealurile orientate către soare, de pe malul drept a Oltului. Au construit aici case, au cultivat meri, pruni şi viţă de vie. Pentru că nu s-au mai înţeles cu stăpânii din Ţara Făgăraşului, acum cinci veacuri, saşii au lăsat totul în urmă şi au plecat spre vest. Şi au întemeiat alt sat, pe care l-au numit tot Şona, în judeţul Alba.

Lângă Olt au rămas doar românii, vreo 200 de suflete, casele vechi de piatră şi piramidele misterioase care se înalţă pe un platou în mijlocul câmpului. Sunt opt movile uriaşe de pământ, a căror origine rămâne un mister.

Legenda spune că în urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraş. Uriaşii au trecut prin apa Oltului, iar ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.

Cele opt movile de pământ, înalte de 30 de metri se văd de deaprte. Însă abia când te apropii îţi dai sema de dimensiunea lor impresionantă. Aşezarea movilelor pe două linii perfect paralele a dat naştere la speculaţii. Unii istorici susţin că sub ele ar fi îngropate căpetenii ale celţilor, ajunşi în Transilvania mult înainte de a se vorbi despre daci.

Populaţiile acelor vremuri obişnuiau să-şi îngroape conducătorii sub movile mari de pământ împreună cu podoabe valoroase, barbarii ridicau însă mai multe movile pentru a-i descuraja pe jefuitorii de comori care ar fi încercat să sape după aceste bogăţii. Nea Gheorghe, ca şi ceilalţi localnicii din sat, ar vrea să afle ce se ascunde sub muşuroaiele de pământ, se teme însă de ce-ar putea descoperi.

Acolo în câmp lângă movile se aude doar ciripitul păsărelelor şi din când în când glasul mioarelor aflate pe celălalt mal al Oltului. Când vremea este frumoasă puteţi să întindeţi cortul chiar între movile. Oltul este doar la 500 de metri şi pe maluri se poate face plajă. Iar dacă aveţi noroc îl puteţi întâlni pe Nea Gheorghe care vă poate servi cu un pahar de vin roşu din viţa de lângă movile. Şi cine ştie poate vă mai spune şi alte poveşti ale piramidelor de pământ.”[1]

Nu trebuie sa tinem cont de ceea ce spun  diversi „istorici experti”, avand in vedere ca n-au avut macar deontologia sa le studieze. De pe Adevarul.ro aflam si alte informatii:

„Din păcate, cu toate că s-ar putea scoate bani frumoşi din exploatare acestui mit, locul nu este aproape deloc promovat de către autorităţi, ci mai degrabă de cei care ajung din întâmplare în zonă şi îşi invită şi prietenii să încerce aventura. Sunt opt movile, care ating aproape câte 30 de metri înălţime, dispuse pe două şiruri, aşezate în ordinea mărimii. Una dintre legende spune că piramidele au fost ridicate pe vremea dacilor, iar în măruntaiele movilelor s-ar găsi chiar şi nişte comori.

Piramidele domină satul, iar localnicii îi numesc guruieţi, adică ridicătură de pământ. Cercetătorii au comparat deluleţele de la Şona cu tumulii în care erau îngropate căpeteniile celte sau scite, mai ales că aceste popoare au traversat şi teritoriul României. În plus, arheologii au găsit în jurul piramidelor ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat. Există însa şi teorii, apărute de-a lungul timpului, care încearcă să demonstreze că piramidele nu se află întâmplător la Şona.

Vestigii dacice !

O ipoteză interesantă a fost lansată de un cercetător basarabean, care crede că guruieţii sunt nişte vestigii dacice. Mulţi au încercat chiar să le afle secretele, stârniţi de poveştile spectaculoase ce se aud din bătrâni. Prin sat se zice că, apa aşezată lângă movile capătă proprietăţi curative. Curioşi sa afle ce ascund înăuntru, localnicii au încercat să sape în movile, dar n-au fost lăsaţi de autorităţi. Nici arheologii n-au reuşit încă sa dezlege misterele piramidelor, astfel că Şona rămâne un loc ideal de vizitat, mai ales pentru cei care iubesc miturile.

Legenda uriaşilor !

Bătrânii satului spun că, de-a lungul timpului, au venit tot felul de specialişti în satul lor, cu diverse aparate, în căutarea adevărului despre „ridicături”, dar n-a aflat nimeni nimic. O altă legendă, pe care oamenii locului o povestesc puţinilor turişti ce poposesc în satul lor, spune că de fapt movilele ar fi nişte morminte de uriaşi sau oricum construite de către aceştia.

„Cică a fost o fetiţă de uriaşi care a făcut movilele, demult, înaintea dacilor. O altă poveste din bătrâni spune că a fost un uriaş care şi-a curăţat opincile şi în urma lui au rămas movilele astea. Totuşi e ceva că pământul din movile e galben, iar cel de jos e negru”, a povestit Ioan Buzeche, localnic din Şona, despre o altă legendă care circulă prin sat. Acesta mai spune că uriaşii ar sta şi acum în movile şi poate că s-ar supăra dacă cineva le-ar strica somnul, scormonind în deluleţe.

Triunghiurile magice !

E posibil ca piramidele să facă parte din „triunghiurile magice” rămase de pe vremea dacilor, ca un fel de linii invizibile care străbat Carpaţii, între sanctuarele şi cetăţile strămoşilor noştri. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei – Sarmisegetusa, cetatea Piatra Roşie, sanctuarul de la Racoş, templul de la Şinca Veche, vârful Omu şi piramidele de la Şona.”[2]

Hotii de comori au patruns in cateva dintre ele, iar autoritatile tac !

INTRARE_piramida_dff_2011121608 intrare-piramida sona PC253051final_tunel_2011121608 PC253052_devierea__2011121608 PC253053_iesirea_2011121608 PC253055_iesirea_din_2011121608

IMG_0600 IMG_0602

Monitorul Expres vă prezintă singurele imagini captate în interiorul uneia dintre piramide. Fotografiile au fost realizate de braşoveanul Radu Tănase:

„Sătenii din Şona spun că, în decembrie 2009, nişte hoţi au intrat în piramidele de la Şona. Au săpat cu aparatură sofisticată nopţi la rînd, în căutarea comorilor antice despre care se spune că s-ar afla îngropate în movilele de pămînt. Dar braconierii de vestigii arheologice n-au reuşit nici ei să desluşească misterul piramidelor, aşa cum nu au reuşit nici istoricii. Iar localnicii nici atîta nu ştiu ce să spună despre ele, cine le-a făcut, cu ce scop şi de ce tocmai la Şona. De ani buni, oamenii de ştiinţă se întreabă oare ce o fi înăuntrul acestor ridicături de pămînt cu formă geometrică perfectă? Investigaţiile sumare s-au încheiat fără răspunsuri. Hoţii, însă, ne-au oferit primele indicii. Un alpinist a reuşit să meargă pe urmele lor şi să facă fotografii, înainte ca autorităţile să astupe intrările. Monitorul Expres vă prezintă în premieră imagini din interiorul piramidelor de la Şona.

„Moviliţe posibil antropogene“ !

Sînt opt, iţite din senin în şesul neted ca-n palmă şi aliniate pe două rînduri perfect paralele, la marginea satului Şona. E greu de crezut că piramidele de pămînt sînt jocuri întîmplătoare ale naturii. Misterul lor i-a fascinat dintotdeauna pe localnici, care au ţesut în jurul lor legende cu tîlc. Oamenii de ştiinţă au făcut săpături pe lîngă piramide, dar n-au pătruns în ele. Pentru că sînt acoperite cu vegetaţie, piramidele au fost comparate cu tumulii sub care celţii şi sciţii îşi îngropau căpăteniile, alături de podoabe de preţ şi arme. Cum aceste popoare au trecut şi pe plaiurile noastre, arheologii cred că piramidele sînt morminte. Conform Repertoriului Descoperirilor Arheologice din România, aici s-au găsit: o brăţară de aur presupus celtă, un inel de bronz, un topor de fier, un vas de ceramică şi nişte săgeţi presupus scitice, un mormînt de incineraţie, o rotiţă de bronz, două brăţări de bronz, mărgele de sticlă şi o urnă cu cenuşă, din epoca migraţiilor. Toate vestigiile sînt împrăştiate pe la muzeele din Sibiu sau Mediaş, niciuna nu a rămas în Braşov. În acelaşi document, se arată că vestigiile de la Şona sînt de tip Wietenberg (epoca bronzului). „Se observă cîteva moviliţe posibil antropogene, numite guruieţi“. Cam atît se ştie despre Şona. Nimic concret, doar presupuneri. Piramidele există şi rezistă timpului, întocmai ca surorile lor celebre din Valea Regilor. Şi tot ca ele ne uimesc prin precizia unor date astronomice. Valea dintre cele două şiruri de movile piramidale este orientată pe direcţia Est-Vest. La momentul echinocţiului de primăvară, soarele răsare dintre movile exact în dreptul acestui culoar. Şi cum venirea primăverii astronomice este celebrată de toate seminţiile pămîntului, e uşor să ne imaginăm că la Şona, pe malul Oltului, acum 5.000 de ani, se ţineau ritualuri dedicate morţii şi învierii.

Simple alunecări de teren?

Geologii au încercat să explice formarea lor, în cazul în care piramidele ar fi formaţiuni naturale. Ei au ajuns la concluzia că movilele au rezultat în urma alunecării în trepte a unui versant, proces combinat cu acţiunea torentelor care au individualizat aceste dîmburi. Totul s-a petrecut acum 12.000 de ani, între Pleistocenul Tîrziu şi Holocenul Timpuriu. Forma piramidelor e creaţia agenţilor externi, eroziunea de suprafaţă şi microalunecările. Rocile au durităţi diferite. La suprafaţă e argilă, care nu permite infiltrarea apei în straturile interioare, despre care se presupune că ar fi un amestec mai dur de argile, marne, nisipuri cimentate. Ipoteza geologilor nu-i poate linişti însă pe curioşi, care cred în misterul absolut al piramidelor de la Şona. Pentru că, dacă formarea lor poate fi explicată geologic, mai greu poate fi explicată unicitatea complexului de piramide. De ce nu e presărată întreaga Transilvanie cu astfel de formaţiuni? În toponimia locală există o denumire ciudată şi aparent ilogică, dar care face trimitere tot la piramidele înălţate în mijlocul cîmpiei: Dealul Şesului. Sătenii le spun guruiete sau guruieţi, termeni care se folosesc numai la Şona, nefiind prezenţi în niciun dicţionar. Tot referitor la toponimia locală, mai merită amintit şi că la 6 kilometri de piramide se află vîrful La Comoara (637 m), denumire care face trimitere la legendarul tezaur pe care l-ar ascunde piramidele în pîntecele lor.

Morminte de căpetenii scite !

Sătenii au explicaţii mai simple, nu-şi bat capul cu teorii ştiinţifice, preferă legendele. Se povesteşte că din terenul mlăştinos de pe malul Oltului s-a ridicat un balaur care a scuipat pămînt, creînd astfel ridicăturile de astăzi. O altă legendă vorbeşte de o frumoasă prinţesă pe nume Şona care stăpînea peste acest ţinut. Într-o zi, nişte uriaşi au venit de peste Munţii Făgăraş, trecînd prin apa Oltului, şi au atacat regatul. Cînd au ajuns, şi-au scuturat noroiul de pe picioare şi astfel au apărut movilele. Se mai spune că guruieţii ar fi fost făcuţi de turci, care şi-au lăsat aici pămîntul cărat de acasă în turbane. Oricum, localnicii sînt convinşi că nu-s făcute de Dumnezeu, ci de mîna omului. Şi, în absolut toate variantele, în adîncurile piramidelor trebuie să fie ascunse comori. Istoricii amintesc de faptul că sciţii obişnuiau să-şi îngroape sub movile mari de pămînt conducătorii şi averile lor. Iar ca tezaurul să nu fie descoperit şi somnul căpeteniilor să rămînă netulburat, ridicau mai multe movile, ca să-i deruteze pe jefuitori. Poate că din acest motiv căutătorii de comori din decembrie 2009 n-au găsit niciun gram de aur. În schimb, au lăsat în urma lor un guruiete perforat de tuneluri. Interiorul piramidelor de la Şona a fost dintotdeauna un vis la care au sperat şi oamenii simpli, şi cercetătorii. Cu toţii şi-au imaginat acest spaţiu, dar nimeni nu a ajuns înăuntru. Hoţii de obiecte arheologice au reuşit. N-au dat peste morminte scite, nici peste comori. Dar, din tunelurile săpate în toate direcţiile, se vede că le-au căutat cu îndîrjire.

Nu există jefuitori de comori, doar urmele lor !

Fotografiile din interiorul piramidei au fost făcute de Radu Tănase, speolog, alpinist şi salvamontist braşovean. În decembrie 2009, sătenii din Şona i-au povestit că, în urmă cu cîteva zile, hoţii ar fi dat iama la piramide. Veneau seara şi plecau la prima geană de lumină. Oamenii au vrut să afle ce fac străinii la guruieţii lor. Au văzut vreo cinci maşini de teren, 15-20 de persoane, două generatoare de curent şi nişte utilaje. Imediat au anunţat autorităţile. Au venit jandarmi şi poliţişti, care i-au prins pe infractori. Aceasta este versiunea lui Radu Tănase, aşa cum a auzit-o de la localnici. Dar Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov nu confirmă că ar fi fost vreun jaf la Şona în decembrie 2009. „A existat o reclamaţie, dar conflictul a fost aplanat. Nu s-a întocmit niciun dosar penal pentru niciun fel de hoţi de comori“, spune comisarul-şef Liviu Naghi, purtător de cuvînt al Poliţiei Braşov. Orice s-ar fi petrecut, atunci cînd braşoveanul a ajuns cu familia să facă poze la piramide, intrările fuseseră acoperite. Un ciobănel s-a oferit să-i fie ghid. „Mi-a arătat exact pe unde s-a dat spargerea în urmă cu o săptămînă. Greutatea lutului prăbuşise intrarea, eram gata să renunţ. Am riscat mult, dar am intrat. La început, pe burtă, apoi spaţiul s-a lărgit. Mi-a fost foarte greu să respir, aerul era închis. Pe bîjbîite, doar cu o lanternă, am înaintat pînă la capătul tunelului şi am făcut pozele pe care le vedeţi“, povesteşte Tănase. Cînd a ieşit, înţelegînd că interiorul piramidelor e un pericol pentru oricine ar intra nepregătit, alpinistul a astupat intrarea. Peste doi ani, revenind la Şona, a văzut că „natura sau altcineva a astupat-o şi mai bine“.

Din piramidă ies gaze şi sunete !

Galeriile par făcute de mîna omului, ceea ce confirmă spusele sătenilor despre tehnologia avansată a celor ce au explorat piramida. Iar faptul că sînt scurte şi au direcţii diferite demonstrează că s-au făcut măsurători şi direcţia a fost corectată din mers. Aceasta este părerea speologului care e convins că „au fost foarte aproape să găsească acea cameră de care se tot vorbeşte, dar n-au avut noroc“. El crede că piramida nu e un joc al naturii, ci o construcţie făcută cu un scop. Este treaba arheologilor să desluşească enigma piramidelor de la Şona, dar pînă acum, nu au publicat nimic. „Încă de pe vremea colectivului, s-a încercat pătrunderea în movilă. După primele săpături, au ieşit nişte gaze urît mirositoare care au împînzit tot satul. Şi a început să se audă un vuiet. După ce au astupat, s-a terminat cu vuietul. Asta mi-au povestit sătenii“, mărturiseşte Tănase. Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie Judeţean Braşov, apreciază că în fotografiile lui Tănase se vede o grotă săpată de mîna omului în gresie. Ceea ce ar contrazice ipoteza geologilor care afirmă că piramidele sînt din argilă. Cercetări nu s-au făcut. În schimb, arheologul confirmă că „unii autori consideră aceste formaţiuni de la Şona ca fiind de natură antropică şi le leagă de religia şi astronomia dacilor. În acest caz, ar data din secolele V î.H.- I d.H. Certe sînt doar aşezările din epoca bronzului, de pe malul Oltului“.

Şi totuşi, piramidele sînt cunoscute pe dinăuntru !

Umblă o vorbă prin Şona că, în preajma piramidelor, trebuie să mergi cu grijă, ca nu cumva să-i trezeşti pe uriaşi. Iar dacă încerci să sapi mai adînc te apucă o frică de moarte şi o rupi la fugă. Vulpile care găsesc intrările în piramide nu mai ies niciodată. Şi încă multe alte poveşti deapănă localnicii despre Complexul de la Şona. Unii, însă, au păreri mai serioase. Că piramidele lor au legătură cu sanctuarul de la Sarmizegetusa şi cu cetatea Rîşnovului. Cercetătorul Andrei Vartic a unit punctul unde se află piramidele cu punctul sanctuarului dacic de la Racoş şi cu vîrful Omu. A obţinut un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 şi 60 de grade.

Pe linia Şona-Omu se află templul dacic de la Şinca Veche. Se pare că zona este încărcată de istorie antică, dar încă nedescoperită. Cum este cazul comorii lui Decebal, pe care toată lumea o caută de cîteva decenii încoace fără rezultat. Braşoveanul Valentin Thrcaar, pasionat de paleoastronautică, conspiraţii şi tot ce e încă nedescoperit, a spus că la Şona este îngropat însuşi Decebal. Este convins că acei căutători de comori au fost stimulaţi de afirmaţia lui, publicată în august 2009 în Monitorul Expres, iar în decembrie au încercat să dea lovitura.

Din moment ce nu există hoţi, nu putem găsi nici răspunsuri. Dar dovezi există. Fotografiile lui Radu Tănase, primul şi singurul care a imortalizat interiorul unei piramide de la Şona, demonstrează că misterioasele construcţii nu sînt chiar atît de neexplorate pe cît se susţine oficial. Dacă oamenii de ştiinţă au aflat ce este aici, de ce rezultatele cercetărilor rămîn secrete?”[3]

De pe site-ul Financiarul aflam si alte lucruri inedite despre energia acestor piramide pe care o emana:

„Localnici mai spun că vulpile care găsesc intrările în piramide nu mai ies niciodată de acolo. Sătenii au încercat şi ei de-a lungul vremii să desluşească misterul din deal, să afle secretele uriaşilor, stârniţi fiind de cele câteva evenimente ciudate şi spectaculoase care se întâmplă din când în când în apropierea satului. Printre localnici merge vestea că, dacă o lamă de ras se pune la o treime distanţă de baza unuia dintre guruieţi, lama se ascute singură.

Tot aici, în apropierea bazei ridicăturilor impresionante, dacă se aşează un bol cu apă, aceasta capătă proprietăţi curative, iar carnea nu intră niciodată în putrefacţie. Localnicii sunt convinşi că e ceva cu locul acesta, spun ei, deoarece pământul din vârf are culoare gălbuie, iar cel de la bază este negru.

Din păcate, acest loc de basm din frumoasa noastră ţară nu este promovat de cei în măsură să facă asta. Informațiile despre piramidele din satul Şona au fost răspândite mai degrabă de cei care ajung din întâmplare în zonă. În ultimii ani, a fost montat în oraşul Făgăraş un indicator spre Piramidele din Şona.”[4]

SURSE

1. http://www.realitatea.net/piramidele-de-la-sona-judetul-brasov_499362.html

2. http://adevarul.ro/locale/brasov/misterelebrasovuluipiramidele-Sona-fagaras-1_513d93d300f5182b85f2b696/index.html

3. http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=107452

4. http://www.financiarul.ro/2013/07/22/piramidele-de-la-sona-un-mister-nedeslusit/

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro