Numărul de irakieni morţi în urma ocupaţiei americane rivalizează cu cele mai mari genocide din ultimul secol

by Minciunile propagate de mass-media corporatistă în ceea ce priveşte situaţia din Irak par că şi-au atins scopul. Într-un sondaj realizat de Associated Press în februarie 2007, americanii sunt întrebaţi câte persoane au murit în Irak. Majoritatea răspund că este vorba de mai puţin de 10.000 de irakeni. Studii independente […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Minciunile propagate de mass-media corporatistă în ceea ce priveşte situaţia din Irak par că şi-au atins scopul. Într-un sondaj realizat de Associated Press în februarie 2007, americanii sunt întrebaţi câte persoane au murit în Irak. Majoritatea răspund că este vorba de mai puţin de 10.000 de irakeni. Studii independente realizate la faţa locului şi în rândul numeroşilor refugiaţi irakieni arată însă că numărul victimelor se ridică la peste un milion.

O cercetare realizată de organizaţia britanică Opinion Research Business (ORB) arată că 1,2 milioane de irakieni au murit în condiţii violente în urma invadării Irakului de către SUA. Această cifră face ca ocuparea Irakului să rivalizeze ca număr de victime, cu cele mai mari genocide din ultimul secol. Ea depăşeşte cele 900.000 de persoane omorâte în Ruanda în 1994 şi este comparabilă doar cu cele 1.700.000 de persoane care au murit în lăgarele kmerilor roşii din Cambodgia în anii ‘70.

Cercetătorii Joshua Holland şi Michael Schwartz de la ORB au intervievat mii de cetăţeni irakieni. Toţi au povestit că au în familie sau cunosc persoane care au murit din cauza conflictelor. Un alt studiu realizat în octombrie 2006 de Lancet arată că 80% din decesele care au avut loc în Irak în această perioadă au fost cauzate de intervenţia forţelor americane şi aliate, şi nu de cauze naturale. Acest studiu estimează numărul de morţi la 5.000 pe săptămână.

Michael Schwartz citează şi o statistică oficială a armatei americane, publicată de Institutul  Brookings. Aceasta arată că în primii patru ani de ocupaţie, armata americană a trimis peste 1.000 de patrule pe zi în zonele civile, iar din februarie 2007 numărul acestora a crescut la 5.000 pe zi. Rolul acestor patrule era să intre cu forţa în locuinţele civile pentru „a identifica şi captura insurgenţi şi potenţiali terorişti”. Soldaţilor americani li se atrăgea atenţia că orice bărbat irakian care avea vârsta necesară pentru a putea lupta trebuia să fie considerat de ei un potenţial adversar periculos. Intrând în aceste locuinţe, soldaţii forţelor de ocupaţie aveau libertatea de a interoga, aresta sau chiar omorî pe cei care păreau suspecţi.

Populaţia irakiană a încercat să scape de aceste abuzuri fugind din calea forţelor de ocupaţie. Conform Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Migraţie aproape 5 milioane de irakieni au fugit din calea năvălitorilor, din 2003 până în 2007. Peste 2,5 milioane şi-au părăsit locuinţele pentru a se refugia în zone mai liniştite din Irak, 1,5 milioane au fugit în Siria şi 1 milion în Iordania, Iran, Egipt, Liban, Turcia şi statele Golfului.

Cu toate acestea administraţia Bush a pretins mereu că situaţia în Irak s-a îmbunătăţit în urma intervenţiei armatei americane.  Sute de mii de oameni au continuat să fugă din Irak, în ciuda celor relatate de presă. Declaraţiile lor sunt cutremurătoare, dar apar doar în presa independentă.

„Armata SUA spune că Fallujah este o zonă sigură acum. Astăzi au fost însă patru explozii acolo. La ce să ne întoarcem? La raiduri aeriene, la bombardamente şi la maşini capcană? Acolo sunt 800 de bărbaţi ţinuţi prizionieri în condiţii îngrozitoare. 750 dintre ei nu sunt luptători, ci oameni paşnici, dar cei care refuză să colaboreze cu forţele de ocupaţie sunt consideraţi inamici şi trataţi ca atare.”, povesteşte Salam Adel, care a lucrat ca translator pentru forţele amerciane în Fallujah în 2005 şi acum este refugiat.

Un refugiat din Bagdad povesteşte: „În luna ianuarie m-am întors acasă îmrepună cu soţia şi copiii mei. Însă în prima noapte, americanii au intrat peste noi în casă, ne-au închis pe toţi într-o cameră, au scotocit prin toată casa şi apoi i-au auzit toată noaptea cum au tras în stradă de pe acoperişul nostru.  Când a venit dimineaţa am hotărât să ne întoarcem la Damasc. N-am să uit niciodată această noapte înfiorătoare.”

Un alt refugiat face o declaraţie încă şi mai cutremurătoare : „M-aţi întrebat dacă m-aş întoarce în Irak. Irakul însă nu mai există, nu am unde să mă întorc. Irakul există doar în amintirile şi în visele noastre.”

SURSE

  1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5537

Citiți și...

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro