Numărul de aur – Şirul Fibonacci – Proporţii de aur în trupul uman

by Proporții de aur în trupul uman * Molecula de ADN, în care sunt înmagazinate toate caracteristicile vieții, este formată din două catene elicoidale care se împletesc și măsoară în lungime 34 de ångströmi și 21 de ångströmi în lățime, raportul lungime-lățime fiind foarte apropiat de φ (numărul de aur). […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Proporții de aur în trupul uman

* Molecula de ADN, în care sunt înmagazinate toate caracteristicile vieții, este formată din două catene elicoidale care se împletesc și măsoară în lungime 34 de ångströmi și 21 de ångströmi în lățime, raportul lungime-lățime fiind foarte apropiat de φ (numărul de aur).

* Dacă împărțim intervalul 0°C – 100°C – corespunzător punctului de solidificare, respectiv punctului de fierbere a apei – în secțiunea de aur, obținem valoarea de aproximativ 38,1°C, aceasta fiind temperatura organelor interne din trup, cu alte cuvinte temperatura la care se află apa în interiorul unui organism uman viu.

* În multe dintre amprentele umane apar curbe asemănătoare spiralei logaritmice, de unde și metafora deseori vehiculată referitoare la secțiunea de aur ca fiind „semnătura lui Dumnezeu în creație”.

* Secțiunea de aur se regăsește în activitatea inimii, în raportul dintre presiunea sistolică și cea diastolică a sângelui, care este apropiat de 1,61 (valoarea numărului de aur).

* Ciclurile undelor înregistrate electrocardiografic ascund, se pare, şi ele numărul de aur. Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a activității electrice a inimii, diferențele de potențial generate de miocard ajungând la suprafața trupului, unde pot fi măsurate cu ajutorul unor electrozi plasaţi la suprafaţa pielii. În starea de repaus, membrana celulelor miocardului este polarizată electric pozitiv la exterior și negativ în interiorul celulelor. Prin depolarizare se înțelege inversarea încărcării electrice a membranei (datorată unor schimburi ionice), însoțită de apariția așa-numitelor potențiale de acțiune (mușchiul se contractă). Revenirea din starea de depolarizare în starea polarizată electric din repaus se numește repolarizare. Fiecare ciclu cardiac produce trei unde electrice distincte, numite P, QRS și T. Unda P corespunde activării atriale (propagarea depolarizării prin miocardul atrial), undele Q, R, S formează complexul de activare ventriculară (propagarea depolarizării prin miocardul ventricular), iar unda T reprezintă repolarizarea ventriculelor. Repolarizarea atriilor are loc simultan cu QRS, dar este mascată de amplitudinea depolarizării ventriculare. Aspectul electrocardiogramei variază considerabil, în funcție de o gamă de factori. Unii cardiologi susțin că poziționarea undei T în secțiunea de aur a ciclului cardiac denotă o stare de sănătate și armonie.

* Secțiunea divină este omniprezentă în proporțiile trupului uman. Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci – care îl are ca model pe arhitectul Vitruviu, el însuși autorul unui amplu tratat despre proporție – este ilustrativ în această privință. Astfel, ombilicul împarte trupul în secțiunea de aur, care se regăsește, de asemenea, și în rapoartele dintre: distanța de la ombilic la genunchi și distanța de la genunchi la sol, distanța de la ombilic la sol și distanța de la ombilic la genunchi, înălțimea trupului și distanța de la umăr la degetul mijlociu (măsurată cu brațul paralel cu solul), distanța de la linia umerilor la vârful capului și lungimea capului.

De asemenea, segmentele brațului și ale palmei sunt proporționate în secțiunea de aur, care apare în rapoartele dintre: distanța de la vârful degetului mijlociu la umăr și distanța de la vârful degetului mijlociu la cot, distanța de la vârful degetului mijlociu la cot și distanța de la încheietură la cot, lungimea falangelor.

* Numărul de aur este considerat ca o adevărată „mască” a frumuseții, aplicată pentru chipuri din toate timpurile, de la Nefertiti, la actrițele de succes ale zilelor noastre. Câteva exemple în care se regăsește secțiunea de aur sunt raporturile dintre: lungimea și lățimea feței; distanța dintre buze și linia unde sprâncenele se întâlnesc, și lungimea nasului; lungimea gurii și lățimea nasului; distanța dintre pupile și distanța dintre sprâncene.

Dentiția respectă și ea proporţia de aur, care, în general, se regăsește în raportul dintre lăţimea incisivului central și lățimea incisivului lateral. De asemenea, dreptunghiul care încadrează cei doi incisivi centrali este un dreptunghi de aur.

Şirul Fibonacci şi Phi, numărul de aur

Fibonacci (1170-1240) este considerat ca unul dintre cei mai mari matematicieni europeni ai Evului Mediu. S-a născut în Pisa, oraş italian faimos pentru turnul său înclinat, care parcă stă să cadă. Tatăl său a fost ofiţer vamal în oraşul din Africa de Nord numit Bougie, aşa încât Fibonacci a crescut în mijlocul civilizaţiei nord-africane, făcând, însă, multe călătorii pe coastele Mediteranei.

Şirul lui Fibonacci este o secvenţă de numere în care fiecare număr se obţine din suma precedentelor două din şir. Astfel, primele zece numere ale şirului lui Fibonacci sunt: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. Şirul Fibonacci se referă la explicaţiile metafizice ale codurilor din universul nostru. Numerele lui Fibonacci sunt considerate a fi, de fapt, sistemul de numărare al naturii, un mod de măsurare al Dinivității. Aceste numere apar peste tot în natură, pornind de la aranjamentul frunzelor, de la patternul petalelor unei flori şi ajungând la falangele mâinii umane şi la proporțiile faimoaselor piramide din Egipt. Există o legătură între creşterea naturală a plantelor şi numărul de aur. Proporţia tainică a acestui număr este reprezentată în triunghiul de aur (isoscel) al lui Pitagora, în elipsa de aur din tradiţia hindusă sau în spirala de aur care, prin şirul lui Fibonacci, păstrează proporţia de 1,618.

Fibonacci

Mai găsim şi alte lucruri în natură care respectă această proporţie perfectă, cum ar fi: spirala generată de apă (vârtejurile), mişcarea curenţilor de aer în spirală, cochilia melcilor, dispunerea petalelor de trandafir sau a frunzelor şi seminţelor din regnul vegetal etc., arătând că în întreaga creaţie se păstrează această proporţie. Probabil de aceea a fost numită și „formula fericirii”. Prezența acestui raport de aur pretutindeni demonstrează existenţa unei sfere de conştiinţă a armoniei şi a frumuseţii ce se află în întregul univers, şi care îl ghidează.

În cercurile ezoterice se spune că împreună, cele zece cifre se adună, pentru a forma acest mesaj: „În secolul al XXI-lea, în aceste vremuri de evoluţie, omenirea va cunoaşte Iluminarea”, deci Codul prevede că, în această eră, omenirea îşi va transforma percepţia. Tot ceea ce a încercat omul de-a lungul vremurilor îşi va găsi, în sfârşit, o rezolvare. Această rezolvare ar cuprinde toate principiile vieţii, inclusiv modul în care relaţionăm unii cu alţii. Se spune că aceste zece numere, „șir dezordonat, simplu până la absurd”, ar reprezenta o anagramă numerică. Dând şirului de numere semnificaţia lor numerologică, în total sunt zece numere, ni se dezvăluie că lucrul acesta este semnificativ, numărul 10 fiind un sfârşit în sine, este o revenire la centru, la unitate, la un nou început şi la împlinire de sine. Zece reprezintă un rezultat, o realizare, acest număr cuprinde şi conţine toate numerele precedente, reprezentând un ciclu, formând, la rândul său, începutul unui nou ciclu, fiind principiul măreţ al tuturor ciclurilor naturale, ne putem gândi la cele zece degete, la copacul vieţii şi la izvorul tinereţii.

În spiritualitate, fiind considerat un ciclu fără sfârşit, se spune, de asemenea, că şirul lui Fibonacci ar fi o cheie care-ar fi asemănată cu un trandafir cu cinci petale. Pentagrama trandafirului cu cinci petale este un simbol sacru extraordinar, ce a fost generat prin punerea laolaltă a celor cinci elemente de bază: pământ, apă, foc, aer şi eterul ceresc. Cifra cinci simbolizează centrul, armonia, echilibrul.

Numărul de aur, ɸ, este strâns legat de şirul lui Fibonacci, în care fiecare termen este suma celor două anterioare (1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55…). Pe măsură ce înaintăm, raportul dintre doi termeni succesivi ai şirului lui Fibonacci tinde spre ɸ (1,618). Numărul de aur, secţiunea divină, este un număr foarte cunoscut în artă, avându-şi originile fundamentale în natură. Dacă înlocuim literele PHI cu numerele corespunzătoare în numerologie, obţinem 781, care se reduce la 7 (suma cifrelor). Adunând şi cifrele 1618 pbținem tot 7, care este considerat a fi cel mai frumos număr din univers, desemnând numărul perfecţiunii, numărul lui Dumnezeu. Sunt şapte zile în săptămână, şapte note muzicale, şapte centri energetici fundamentali ai ființei umane (CHAKRA-e), şapte culori ale curcubeului, Noe a luat în arca sa şapte perechi din păsările de pe pământ; numărul 7 apare de 77 de ori în Vechiul Testament şi este cheia către Noul Testament, care se referă la cele şapte peceţi, şapte îngeri, şapte biserici, şapte trâmbiţe, şapte semne, şapte chivoturi.

Despre secretul piramidelor s-a scris enorm, observându-se că axul culoarului este centrat cu mare exactitate pe poziția Stelei Polare din epoca respectivă: unghiul făcut în raport cu steaua Alfa a Dragonului, reprezentând nordul geografic, este de 4 minute, iar cele patru fețe sunt îndreptate spre nord, est, sud şi vest cu aceeaşi precizie. Înălţimea piramidei înmulţită cu un miliard reprezintă distanţa Pământ-Soare (150 milioane km). Perimetrul bazei împărţit la înălţime dă 2 π (Pi), dublul lui 3,14, ceea ce s-a putut verifica abia după 1670 de către Leibnitz. Raportul între apotema şi baza triunghiurilor este 1,618 – numărul de aur.

Aşa cum secţiunea de aur este regăsită în ansamblul şi frumuseţea naturii, poate fi de asemenea folosită pentru a atinge frumuseţea şi echilibrul în artă. Secţiunea de aur a fost folosită intensiv de Leonardo da Vinci. Observaţi cum toate dimensiunile cheie ale camerei şi ale mesei în tabloul „Cina cea de Taină” al lui da Vinci, se bazau pe Secţiunea de Aur, care era cunoscută în perioada renascentistă ca „Proporţia Divină”.

În „Sacramentul Cinei cea de Taină”, Salvador Dali şi-a înrămat pictura într-un dreptunghi de aur. Urmând tehnica lui da Vinci, Dali a poziţionat masa exact la secţiunea de aur a înălţimii picturii sale. A poziţionat cei doi discipoli lângă partea lui Iisus, la secţiunile de aur a lăţimii compoziţiei. În plus, ferestrele din fundal sunt formate din 12 pentagoane, care exprimă relaţiile ɸ în proporţiile lor.

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=8467
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro