Misterioasa comoară scordisca ascunsă la Dunăre

by „Descoperiri arheologice putin mediatizate au facut valva in anii 1960-1970 printre specialistii romani. Este vorba despre un urias tezaur de piese celtice, gasite la Dunare, pe Ostrovul Simian si la Schela Cladovei. Arheologii romani au stabilit la vremea respectiva ca produsele celtice au fost importate sau fabricate de mesteri […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

„Descoperiri arheologice putin mediatizate au facut valva in anii 1960-1970 printre specialistii romani. Este vorba despre un urias tezaur de piese celtice, gasite la Dunare, pe Ostrovul Simian si la Schela Cladovei.

Arheologii romani au stabilit la vremea respectiva ca produsele celtice au fost importate sau fabricate de mesteri locali sau celti. Artefactele ceramice sunt de culoare cenusie, confectionate dintr-o pasta buna cu un slip subtire si vitros.

„Ele sunt lucrate la roata si au o ardere uniforma. Exista si o ceramica de imitatie celtica ce este in general lucrata cu mana. Se intrebuinteaza si roata, insa exemplarele nu sunt atat de reusite ca cele celtice. La vasele originale suprafata este lustruita, iar ornamentele se redau prin lustruire puternica sau prin pictura cu grafit. Printre materialele ceramice descoperite in groapa bordeiului dacic nr. 1 de la Schela Cladovei ceramica este reprezentata de mai multe forme de vase lucrate la roata sau cu mana”, spune Misu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, in lucrarea sa „Drobeta”.

Intre acestea se remarca tipul de oala pantecoasa lucrata la roata, cu buza groasa despartita de corpul vasului printr-o santuire larga. Un alt tip de vas este acela de castron sau strachina. Pasta acestor forme este mai ingrijita, mai compacta, chiar atunci cand vasele sunt de uz comun. Din inventarul acestui bordei facea parte si un vas grafitat celtic de tip „situla”, ornamentat pe intreaga suprafata cu striuri paralele, conform lui Misu Davidescu.

Ceramica celtica, alaturi de cea dacica

Si in cel de-al doilea bordei dacic de la Schela Cladovei s-a gasit ceramica celtica alaturi de cea dacica. Aici s-a descoperit un vas de forma bitronconica, cu buza evazata in afara, fara ornament. Tot in acest bordei s-au gasit si cateva fragmente de ceramica neagra, grafitata. Asemenea vase se cunosc din mai multe asezari dacice intracarpatice, cum sunt cele de la Sebes, Moresti, Medias, Noslac, dupa cum arata I.H. Crisan in lucrarea „Precizari in legatura cu cronologia cestii dacice”.

In groapa bordeiului dacic nr. 1 de la Schela Cladovei s-a mai descoperit un cutit celtic.

„Trei asemenea cutite au fost gasite si in sapaturile noastre din 1966 in Ostrovul Simian, unde a mai fost descoperita o zabala de cal. Zabala de fier era dubla. O bara de fier se introducea in gura calului, iar alta trece pe dedesubt, apucand falca de jos a animalului. Bara de jos avea, spre extremitati, montate din turnare cate doua rotite. Atunci cand se tragea de frau, acestea apasau puternic buza calului. Aceasta zabala este asemanatoare cu cele descoperite la Telesti – Gorj sau cea de la Koszeg din Ungaria”, mai spune Misu Davidescu, potrivit adevarul.ro.

Tezaurul din Ostrovul Simian

In timpul lucrarilor de stramutare a cetatii Ada-Kaleh in Ostrovul Simian, in anul 1970, a fost descoperit intamplator un tezaur format din 68 monede de argint. Dintre acestea, 66 exemplare fac parte din randul imitatiilor monetare de tip Filip II, iar celelalte doua piese sunt drahme ale orasului grecesc Dyrrachium, potrivit arheologilor Constantin Preda si Misu Davidescu.

s604x0_delta-dunarii

Tipul principal si predominant (54 piese) face parte din Sirmium, iar ca datare, acest tip se incadreaza in a doua jumatate a secolului al II-lea i.e.n., cu precadere in al treilea sfert al secolului respectiv. Se presupune ca tezaurul a fost ascuns fie in jurul anului 100, fie la inceputul secolului I i.e.n. Cei doi arheologi considera ca emisiunile sunt fara indoiala de origine celtica, apartinand ramurii celtice a scordiscilor.

Nu este exclus ca acest tezaur sa fi ajuns in Ostrovul Simian dupa ce scordiscii au fost nimiciti de romani in anul 88 i.e.n., si s-au refugiat in insulele Dunarii din dreptul Banatului si Olteniei. O alta ipoteza ar fi ca scordiscii, dupa aceasta infrangere, sa mai fi dispus in regiunea amintita de un centru tribal puternic, eventual o uniune de triburi bine inchegata, si aparitia tezaurului in Ostrovul Simian ar trebui inteleasa ca o consecinta a raporturilor de ordin economic sau chiar politic dintre scordisci si geto-daci.”[1]

SURSE

  1. http://cultural.bzi.ro/misterioasa-comoara-scordisca-ascunsa-la-dunare-33963
  2. Foto: cultural.bzi.ro
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro