Istoria secreta a piticilor de pe aceasta Planeta ! Schelete ale piticilor umanoizi hobbiti socheaza lumea stiintifica ! Dimensiunile acestor fiinte sint intre 25-90 cm !

by Pe acest site am vorbit despre scheletele de uriasi de pe aceasta Planeta, schelete care bulverseaza oamenii de stiinta, deoarece zeci de ani la rand ni s-au pus bazele unei doctrine istorice false si contrafacute in modul cel mai grosolan posibil. Tot aici am vorbit si de scheletele de […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Pe acest site am vorbit despre scheletele de uriasi de pe aceasta Planeta, schelete care bulverseaza oamenii de stiinta, deoarece zeci de ani la rand ni s-au pus bazele unei doctrine istorice false si contrafacute in modul cel mai grosolan posibil. Tot aici am vorbit si de scheletele de sirene, dar si cele de inorogi, care la fel au socat o parte importanta a istoricilor si arheologilor. Continuam, asadar, in acest articol cu dezvaluiri despre istoria secreta a piticilor, care, dupa cum o sa vedeti au populat planeta acum mii de ani si se pare ca o mai populeaza si in prezent.

La data de 11 martie 2008, cercetatorii au anuntat descoperirea a sute de schelete de pitici in Micronezia, dupa cum scrie si site-ul descopera.ro:

„Cercetatorii au anuntat descoperirea a sute de schelete, apartinand unor oameni de mici dimensiuni, pe insula Palau din Oceanul Pacific. Stirea survine la numai sase ani dupa descoperirea fosilelor unor hominizi asemanatori in insula Flores din Indonezia.

Ramasitele au o vechime cuprinsa intre 900 si 2.900 de ani, fiind considerate in aceeasi linie evolutionala cu cele ale “Homo Sapiens”. Cele mai vechi oase sunt si cele mai reduse ca dimensiuni si arata cateva trasaturi considerate primitive, pentru rasa umana.
“Acestea nu sunt reprezentative, fiind foarte mici in realitate”, a declarat Lee Berger, paleontolog la Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud.
Au fost descoperite doua tipuri de schelete in pesterile din Palau. Cele mai recente au fost gasite in apropierea gurii de intrare in grota si par normale din punct de vedere al marimii. Cele mai vechi au fost gasite la mare adancime, fiind mai stranii si mult mai mici.

Acestea din urma reprezinta oameni avand o inaltime cuprinsa intre 94 si 120 de centimetri si cu o greutate intre 32 si 41 de kilograme.
Oasele au fost descoperite in interiorul unor pesteri, unele dintre ele fiind aduse de valuri catre gura acesteia, precum o gramada de lemne plutitoare. Altele au ramas ingropate in solul nisipos, iar cele mai multe, inclusiv cateva cranii, au fost cimentate pe peretii grotelor.”[1]

Intr-un articol publicat pe site-ul descopera.ro, in data de 7 mai 2009, aflam un verdicat dat de oamenii de stiinta cu privire la piticii hobbiti:

„Noi indicii par sa sugereze ca ramasitele descoperite pe insula indoneziana Flores au apartinut unei specii umane diferite.

O specie umanoida pitica, disparuta in prezent, cunoscuta mai degraba sub denumirea de “hobbiti”, poseda trasaturi anatomice neobisnuite, explicate de catre cercetatori prin faptul ca au trait intr-o izolare completa de restul lumii timp de mii de ani.

Oamenii pitici, care nu atingeau o inaltime mai mare de 90 de centimetri la maturitate, au uimit lumea stiintifica in 2004, cand un craniu si alte schelete partiale au fost descoperite in pesterile insulei Flores. Datarile cu radiocarbon indicau ca specia, denumita oficial Homo florensiensis, a trait in acea zona cateva mii de ani, inainte de a disparea complet in urma cu 17.000 de ani.

Dupa descoperirea initiala, cercetatorii au inclinat mai degraba sa creada ca au de-a face cu o comunitate umana lovita de microcefalie, in loc de a o considera o noua specie. Insa studiile urmatoare au demonstrat contrariul.
Ultimele cercetari asupra lui Homo florensiensis arata ca acestia aveau talpi plate si degete foarte lungi, se puteau deplasa destul de usor in doua picioare, insa nu puteau alerga cu viteza. Craniile erau foarte mici, ceea ce facea ca si dimensiunea creierului sa fie redusa.. Initial, s-a considerat ca aceasta trasatura nu putea favoriza descoperirea si fabricarea uneltelor. Cu toate acestea, in jurul pesterii s-au gasit astfel de instrumente.
Departe de a fi un semn al retardarii mentale, craniul mic reprezinta in opinia cercetatorilor, o adaptare la un mediu cu circuit inchis, care beneficiaza de prea putine resurse.
“Oricare ar fi explicatia faptului ca Homo florensiensis avea un craniu mic, faptul ca aceasta specie a trait pe o insula a jucat un rol crucial in evolutia sa”, declara Eleanor Weston, unul dintre autorii studiului.”[2]

Craniu de hobbit investigat de oamenii de stiinta !

Craniul de “hobbit” descoperit in Indonezia nu este uman

„Cercetatorii responsabili cu analizarea unui craniu cu aspect omenesc, dar de dimesiuni foarte reduse, descoperit in urma cu cinci ani in Indonezia, au conchis ca fosila nu este de origine umana, anunta Daily Mail

Atunci cand a fost identificat in Indonezia, craniul a fost atribuit de arheologi familiei Homo floresiensis, desi specia din care acesta provenea nu era cunoscuta. Acum, cercetatorii Departamentului de Anatomie al Universitatii Stony Brook sustin ca forma craniului se aseamana cu cea pe care o aveau capetele unui stramos indepartat al omului, insa nu are legatura cu omul modern. Pentru a se studia dimensiunea, forma si asimetria, in analizarea craniului s-a folosit tehnologia de masurare tridimensionala. Apoi, osul a fost comparat atat cu specii umanoide disparute, cat si cu maimutele si omul modern. Karen Baab, membra a echipei de cercetare, a declarat in urma studiilor:

“In mare parte, mai ales in zona care inconjoara creierul, craniul pare similar cu cel al fosilelor mai vechi de 1.5 milioane de ani din Africa si Eurasia. Totusi, Homo floresiensis a trait pe Pamant cu 95.000 pana la 17.000 de ani in urma. Acest lucru ne ridica serioase probleme de identificare.”

Pentru a gasi o explicatie controversei, oamenii de stiinta au inaintat chiar teoria conform careia creatura posesoare a craniului era un umanoid miniatural ce suferea de microcefalie, afectiune care impiedica dezvoltarea osului cranian. Studiile au inlaturat insa aceasa premisa, deoarece diferentele dintre lateralele craniului nu sunt suficient de mari pentru a confirma boala. Doctorul Baab recunoaste ca misterul originilor “hobbit”-ului va mai continua ceva timp.”[3]

Piticii de 25 cm au trait in orasul Makhunik din desertul Iranului acum 5.000 de ani !

„Makhunik este un un oraş antic iranian descoperit în Shahdad, provincia Kerman, acolo unde piticii au trăit acum 5.000 de ani. El mai este cunoscut sub numele de Shahr-e-Kotouleha (Oraşul piticilor). De fapt, nimeni nu a crezut existenţa unei civilizații antice care ar fi putut să existe în acest deșert. Cu toate acestea, în urma unor cercetări efectuate de Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii din Teheran (1946), a fost descoperită o cantitate mare de ceramică în Shahdad, ca dovadă a unei civilizații care a înflorit în deşertul Lut. Având în vedere importanța problemei, un grup de arheologi a vizitat zona și a efectuat studii care au condus la descoperirea unor civilizații ce a existat din timpuri preistorice (sfârșitul mileniului 4 î.Hr. și începutul mileniului 3 î.Hr.)

Săpăturile științifice și arheologice au fost efectuate în această regiune în perioada 1948-1956. Cimitire aparţinând mileniilor 2 şi 3 î.Hr., precum şi mai multe cuptoare de cupru au fost descoperite în timpul a opt etape de excavare. Regiunea vechiului Shahdad se întinde pe 60 km în inima de deşertului Lut. Oraşul cuprinde ateliere, cartiere rezidențiale și cimitire. Studiile arheologice din cartierul rezidențial cunoscut sub numele de “Oraşul piticilor” au relevat prezența unor cartiere în care au trăit breasla bijutierilor, meșteșugarilor și agricultorilor. Săpăturile arheologice din orașul de pitici indică faptul că locuitorii au abandonat zona acum 5.000 de ani din cauza secetei şi nu s-au mai întors.

Makhunik1

Makhunik2

Un aspect important o reprezintă arhitectura ciudată a caselor şi a căilor de acces descoperite. Pereții, tavanul, cuptoarele, rafturile și toate echipamentele pot fi utilizate numai de pitici. După descoperirea orașului piticilor în Shahdad, au existat povești despre descoperirea unor schelete de pitici. Cel mai recent caz se referea la descoperirea unei mumii de pitici, cu o înălțime de doar 25 cm (vezi imaginea de mai jos). Contrabandiștii au vrut să-l vândă în Germania; ulterior, contrabandiştii au fost arestaţi, dar zvonul s-a răspândit în întreaga mass-medie.

mumia 25 de centimetri

Unii arheologi sunt precauți și chiar neagă că orașul Makhunik ar fi fost vreoodată locuit de pitici. De exemplu, se spune că tehnologia nu a fost atât de dezvoltată la acea vreme, astfel încât oamenii să fie capabili să construiască ziduri înalte pentru casele lor.

Cu toate acestea, poveștile despre existenţa oamenilor mici fac parte din folclorul mai multor culturi.”[4]

SURSE

1. http://www.descopera.ro/dnews/2444788-descoperire-soc-hobbitii-au-existat-si-in-micronezia

2. http://www.descopera.ro/dnews/4308937-verdictul-cercetatorilor-hobbitii-au-existat

3. http://www.descopera.ro/dnews/3784269-craniul-de-hobbit-descoperit-in-indonezia-nu-este-uman

4. http://www.lovendal.ro/wp52/misteriosul-oras-makhunik-din-desertul-iranului-acolo-acum-5-000-de-ani-au-trait-pitici-de-25-de-centimetri-inaltime-cum-de-au-existat-asemenea-fiinte-umane-atat-de-mici/

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro