Greenpeace: „România trebuie să ceară oprirea negocierilor TTIP în cadrul Consiliului UE!”

by Greenpeace România solicită D-lui Costin Borc, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri să susțină oprirea negocierilor actuale pentru TTIP. Greenpeace România solicită D-lui Costin Borc, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri să susțină oprirea negocierilor actuale pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Greenpeace România solicită D-lui Costin Borc, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri să susțină oprirea negocierilor actuale pentru TTIP.

Greenpeace România solicită D-lui Costin Borc, Ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri să susțină oprirea negocierilor actuale pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, publicarea întregii documentații aferente și stabilirea unui proces transparent de consultare publică la nivelul fiecărui stat membru.

În data de 13 mai 2016, Consiliul UE pentru Afaceri Externe se reunește  pentru a discuta, printre altele, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții UE – SUA (TTIP), precum și acordul economic comercial cuprinzător UE – Canada (CETA). Greenpeace trage puternice semnale de alarmă în privința celor două acorduri comerciale discutate și solicită ministrului să ceară oprirea negocierilor în aceste procese.

La începutul săptămânii în curs, Greenpeace Olanda a oferit publicului larg posibilitatea consultării a 13 capitole ([1]) din textul negocierilor pentru TTIP ([2]). Până atunci aceste informații au fost ținute secrete. Acestea confirmă motivele de îngrijorare ale societății civile, expunând poziții de negociere ale ambelor părți, până acum complet ascunse publicului.

Conform documentelor, deși negocierile se desfășoară cu ușile închise pentru parlamentele naționale și cel european, cât și pentru societatea civilă, de fapt au avut loc mai multe consultări cu lobby-ul companiilor interesate de semnarea TTIP, amprenta acestora regăsindu-se în capitolele publicate. Acest aspect pune sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces de negociere. În multe cazuri documentele arată cum implicarea industriei a avut un rol determinant în decizii importante, punctând existența unor discuții repetate despre necesitatea consultării industriei și instanțe în care au fost preluate îndrumările din partea acesteia ([3]).

Din punct de vedere al protecției mediului, textele dezvăluie mai multe motive de îngrijorare: de exemplu, în toate cele 248 de pagini nu există nicio referire la prevenirea sau diminuarea impactului comerțului asupra climei, regula Excepțiilor Generale din acordul GATT[4] lipsește de asemenea, iar principiul precauției instaurat prin Tratatul UE nu este menționat în nicio instanță[5].

Documentele publicate săptămâna aceasta vin să întărească îngrijorările existente față de TTIP precum mecanismul de rezolvare a disputelor între state și investitori străini, care ar instituționaliza practica curților de arbitraj în afara controlului judiciar național, care privilegiază investitorul în detrimentul normelor democratice. România resimte deja extrem de puternic astfel de arbitraje (exemplul  recent al cazului fraților Micula, precum și arbitrajul în derulare cu Gabriel Resources în cazul Roșia Montană), iar TTIP și CETA ar deschide mult mai mult ușa către astfel de practici.

Date fiind importanța și magnitudinea implicațiilor acestui subiect, considerăm că negocierile nu mai pot continua în forma actuală, în secret, ci este necesară transparentizarea întregului proces. Pentru a putea afla în cunoștință de cauză dacă acest acord este benefic economiei și cetățenilor României și ai UE, publicarea în întregime a capitolelor negociate consolidate este absolut necesară, precum și stabilirea unui proces transparent de consultare publică la nivelul fiecărui stat membru.,” declară Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Referitor la CETA, unde negocierile au fost deja încheiate, impactul acestui acord asupra economiei naționale și asupra dezvoltării durabile rămân necunoscute. O analiză în acest sens trebuie luată în considerare înaintea unui vot asupra acordului. Mai mult, acordul economic comercial cu Canada nu pune România pe picior de egalitate, Canada (ca și Statele Unite, de altfel) refuzând ridicarea vizelorpentru cetățenii români.  Acest lucru a fost subliniat deja de Ministerul Afacerilor Externe din România[6], dar problema nu a fost soluționată. În acest sens, susținem că semnarea acordului CETA de către România nu poate să aibă loc înainte de rezolvarea problemelor legate de regimul vizelor între cele două țări, întrucât comerțul liber nu poate fi mai presus de libera circulație a cetățenilor români, adaugă Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România

O analiză a capitolelor și documentelor TTIP este disponibilă aici: http://goo.gl/d0eGv3

Scrisoarea către ministru este disponibilă aici: https://goo.gl/oHnaE6

Documentele făcute publice de Greenpeace Olanda sunt disponibile aici: https://www.ttip-leaks.org/

SURSE

  1. http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climatice-energie/activitati/romania-sa-ceara-oprirea-ttip/#.Vy7eLo1k2jg.facebook

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro