Donald Trump, omul împotriva Noii Ordini Mondiale, a devenit noul Președinte al SUA! Iluminații (George Soros, Rothschild, Rockefeller etc.) au pierdut! Donald Trump: „Nu vom mai preda această țară și poporul ei cântecului fals, insidios și manipulator al Globalismului”

by Donald Trump este noul Presedinte al SUA. Putini ar fi crezut ca se va intampla asta, dat fiind faptul ca era atacat de aproape toata mass-media din SUA si din lume, si mai ales de ONG-urile lui George Soros, care nu suporta oameni ce se opun globalizarii (Noii Ordini […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Donald Trump este noul Presedinte al SUA. Putini ar fi crezut ca se va intampla asta, dat fiind faptul ca era atacat de aproape toata mass-media din SUA si din lume, si mai ales de ONG-urile lui George Soros, care nu suporta oameni ce se opun globalizarii (Noii Ordini Mondiale).

Iluminatii (George Soros, Rothschild, Rockefeller etc.) au pierdut alegerile. Nationalistii din Europa il felicita pe Donald Trump. Donald Trump a atras mania proletara a mass-media globaliste, dupa ce a criticat haosul si finantarea teroristilor din Orientul Mijlociu, si mai ales dupa ce a declarat ca doreste sa aiba relatii normale cu Rusia condusa de Vladimir Putin.

trump

Putem spune ca, acum, sunt doi colosi impotriva Iluminatilor: Donald Trump (SUA) si Vladimir Putin (Rusia). In mod amuzant, slugile americanilor din Romania, care fac parte din mass-media, politica si „societatea civila” sunt pur si simplu bulversati de aceasta victorie.

Este timpul ca oamenii pozitivi sa ajunga in functiile mari de conducere si numai asa pot fi oprite razboaiele, finantarea terorismului mondial si toate mizeriile ce distrus viata pe Pamant. Putem spune ca Iluminatii nu vor putea instaura niciodata Noua Ordine Mondiala pe Pamant.

Donald Trump: „Nu vom mai preda această țară și poporul ei cântecului fals, insidios și manipulator al Globalismului”

„„Statul-națiune rămâne adevăratul fundament al fericirii. Nicio țară nu a prosperat vreodată dacă nu a reușit să pună pe primul plan interesele benefice proprii.”

Donald Trump se pronunță în mod repetat pentru statul naţiune şi împotriva „cântecului fals al globalismului”. Alegerea lui în funcția de președinte al Statelor Unite ar mai tăia din avântul progresismului internaţionalist mondial care nu este altceva decât un neo bolşevism.

Pentru unii progresişti internaţionalişti de la noi – ca HotNews, Digi24, Adevărul, Revista 22, Pippidi, ONG-urile lui Soros – astfel de declarații trec mai nou în mod fals ca „extremiste”, „naționaliste” și „xenofobe”. Asta deși în Constituție scrie negru pe alb că „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. După ei o fi și Constituția extremistă, naționalistă și xenofobă, nu?

Donald Trump a fost prea multă vreme privit din prisma presei progresiste cu agendă globalistă, o presă internaționalistă și anti-națională, o presă plătită să linșeze adversarii politici, nu să poarte discuții pe idei. Sunt puține voci care au susținut deschis de la bun început politicile anti-globaliste ale lui Donald Trump, alegând să susțină ideile, nu persoana. Dar dacă Trump, odată ales, își va ține promisiunile, rămâne de văzut.

Cert este însă că Hillary Clinton este vârful de lance al rețelei progresiste mondiale, rețea în care ONG-urile și politicile lui Soros joacă un rol principal.

Pe măsură ce „tiranul” începe să se apropie de „Casa Albă”, ca și în cazul lui Napoleon, presa plătită de alții a început să schimbe tonul și să devină mult mai mieroasă la adresa lui Donald Trump. Ca „să cadă în picioare” indiferent ce s-ar petrece, nu? Astfel de schimbări de ton au fost adoptate și de posturile TV și ziarele progresiste din România care la început îl zugrăveau în cele mai sumbre culori.

Favoritul alegerilor primare republicane pentru președinția Statelor Unite, Donald Trump a rostit în luna aprilie un discurs major asupra politicii externe, promițând să pună întotdeauna America pe primul plan.

Agenția Reuters a prezentat principalele teme abordate de Donald Trump în acest discurs:
„Nu vom mai preda această țară și poporul ei cântecului fals, insidios și manipulator al Globalismului.”
„Sunt sceptic cu privire la organizațiile internaționale ce țin America legată și care ne trag în jos.”
„Sub administrația mea, nu vom băga America în nicio organizație și în niciun tratat care ar reduce abilitatea noastră de a decide noi înșine asupra propriilor noastre interese.”
„Statul-națiune rămâne adevăratul fundament al fericirii și al armoniei.”
„Sub administrația Trump niciun cetățean american nu va mai simți vreodată că nevoile sale vin pe locul doi în comparație cu cetățenii altor țări.”

Despre minciuna încălzirii globale

„Și ce facem cu toate astea? Președintele Obama a propus în 2007 o reducere a bugetului militar, în cifre reale, cu aproape 25%. Armata noastră este secătuită și noi le cerem generalilor și militarilor noștri să se îngrijoreze cu privire la încălzirea globală.”

Despre desfăşurarea de forţe militare americane

„Nu voi ezita să trimit forțe militare atunci când nu va mai fi nicio altă alternativă.”
„Dar dacă America va lupta, atunci ea va lupta doar ca să câștige.”
„Nu voi trimite niciodată trupele noastre în bătălie decât atunci și numai atunci când e absolut necesar.”

Despre tratatul de liber schimb NAFTA

Trump a spus despre tratatul de liber schimb din America de Nord încheiat de SUA, Mexic și Canada: „NAFTA a fost un dezastru total pentru Statele Unite. El a golit statele noastre de întreprinderi și de locuri de muncă”.

America pe primul plan

„Nicio țară nu a prosperat vreodată dacă nu a reușit să pună pe primul plan interesele benefice proprii. Atât prietenii noștri cât și dușmanii noștri și-au pus țările lor pe primul plan, iar noi… trebuie să începem să facem același lucru. Nu vom mai preda această țară sau pe oamenii ei în fața cântecului fals, insidios și manipulator al globalismului. Statul-națiune rămâne adevărata temelie pentru fericire și armonie. Sunt sceptic față de uniunile internaționale care ne leagă și aduc America în jos”, a declarat Trump.

Cheltuielile de apărare

„Rușii și chinezii și-au extins rapid capacitatea militară, dar uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat cu noi. Arsenalul nostru de arme nucleare a fost lăsat să se atrofieze și este nevoie disperată de modernizare și reînnoire… Forțele noastre armate active s-au redus de la 2 milioane în 1991 la aproximativ 1,3 milioane astăzi. Marina s-a micșorat de la peste 500 de nave la 272 de nave în aceeași perioadă de timp. Forța aeriană este cu aproximativ o treime mai mică decât în 1991. Piloții încă zboară pe B-52 în misiuni de luptă astăzi – aceste avioane sunt mai în vârstă decât aproape toată lumea din această încăpere.”

Coreea de Nord şi China

„Președintele Obama privește neputincios cum Coreea de Nord își mărește agresivitatea și își extinde în continuare politicile ei nucleare. Președintele nostru a permis Chinei să-și continue asaltul economic asupra locurilor de muncă americane și bogăției, refuzând să consolideze acorduri comerciale și să aplice un mijloc de constrângere asupra Chinei pentru a ține în frâu Coreea de Nord. Avem această putere. Avem dominaţia asupra puterii economice a Chinei, iar oamenii nu înțeleg acest lucru. Și cu această putere economică îi putem ține în frâu și îi putem face să facă ceea ce au de făcut cu Coreea de Nord, care este în totalitate în afara oricărui control.”

Relaţiile cu Rusia

„Rusia, de exemplu, a văzut şi ea groaza terorismului islamic. Cred că o relaxare a tensiunilor și îmbunătățirea relațiilor cu Rusia dintr-o poziție de forță nu mai este posibilă. Bunul simț spune că acest ciclu, acest ciclu oribil de ostilitate, trebuie să se termine. Și în mod ideal, se va încheia curând.”

Relaţiile cu China

„Avem un deficit comercial masiv cu China, un deficit pentru care trebuie să găsim o cale rapidă pentru a-l echilibra. O Americă puternică și inteligentă este o Americă ce va găsi un prieten mai bun în China, mai bun decât avem chiar acum. Uitați-vă la ceea ce face China în Marea Chinei de Sud. Nu ar trebui să facă acest lucru. Niciun respect pentru această țară sau acest președinte. Putem beneficia împreună sau putem merge pe căi separate. Dacă va fi nevoie, asta se va întâmpla.”

Statul islamic

„Și apoi există și ISIS. Am un mesaj simplu pentru ei. Zilele lor sunt numărate. Nu le voi spune unde și nu voi spune cum… ISIS va dispărea dacă sunt ales președinte. Și va dispărea rapid.”

Acordul cu Iranul

„El (Obama) a negociat un acord dezastruos cu Iranul și apoi am urmărit cum îi ignoră termenii, chiar înainte ca cerneala să se fi uscat. Iranul nu poate fi lăsat să aibă armă nucleară.”

Israelul

„El (Obama) a sprijinit alungarea unui regim cu care eram prieteni în Egipt, care avea un tratat de pace de lungă durată cu Israelul, și apoi a ajutat să vină Frăția Musulmană la putere în locul său… Israelul, marele nostru prieten și singura democrație adevărată din Orientul Mijlociu a fost umilit și criticat de o administrație care este lipsită de claritate morală… Președintele Obama nu a fost un prieten pentru Israel. El a tratat Iranul cu mare atenție și grijă și l-a făcut o mare putere.”

Aliaţii SUA şi NATO

„După ce eu voi fi ales președinte, voi convoca de asemenea un summit cu aliații noștri din NATO și un summit separat cu aliații noștri asiatici. La aceste summituri, nu vom discuta numai o reechilibrare a angajamentelor financiare, ci o nouă abordare a modului în care putem să adoptăm noi strategii în fața provocărilor comune… De exemplu, vom discuta despre modul în care putem actualiza misiunea învechită a NATO, structură rezultată în urma crizei Războiului Rece, în confruntarea cu problemele noastre comune, inclusiv migrația și terorismul islamic.”

Vă oferim în continuare transcrierea integrală a discursului referitor la relaţiile politice externe, susţinut de Donald Trump la data de 27 aprilie 2016.

„Vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi dat-o de a vă vorbi şi mulţumesc Centrului pentru Interes Naţional (Center for National Interest) pentru onoarea pe care mi-a acordat-o prin prezenta invitaţie. Este într-adevăr o mare onoare pentru mine să fiu aici. Aş dori să vă vorbesc astăzi despre dezvoltarea unei noi direcţii a politicii externe pentru ţara noastră, una care să înlocuiască acţiunile făcute la întâmplare cu cele care au un scop precis, să înlocuiască ideologia cu strategia şi haosul cu pacea.

A venit vremea să îndepărtăm rugina care s-a aşternut asupra politicii externe americane. A venit vremea să ascultăm noi păreri şi puncte de vedere în acest proces. Este foarte necesar să facem aceasta. Direcţia pe care o voi sublinia astăzi ne va readuce către un principiu care rămâne mereu valabil în timp. Politica mea externă va pune mereu interesele poporului american şi siguranţa naţională mai presus decât orice altceva. Acestea trebuie să treacă pe primul loc. Aceasta va fi baza fiecărei decizii pe care o voi lua. America pe primul loc va fi principala temă a administraţiei mele care va guverna asupra tuturor celorlalte. Înainte să ne focalizăm asupra căii viitorului este necesar să aruncăm o scurtă privire înapoi. Avem foarte multe succese pentru care putem fi mândri.

În anul 1940 am salvat lumea. Cele mai bune generaţii ale noastre i-au învins pe nazişti şi pe imperialiştii japonezi. Apoi am salvat din nou lumea. De această dată a fost împotriva totalitarismului şi comunismului. Războiul Rece a durat zeci de ani dar ghiciţi ce… noi în cele din urmă am învins iar victoria noastră a fost foarte importantă. Democraţi şi republicani unindu-şi forţele l-au făcut pe dl. Gorbaciov să îl asculte pe marele nostru preşedinte Ronald Reagan atunci când a spus că zidul (Zidul Berlinului, n.n.) trebuie distrus.

Istoria nu va uita ceea ce el a realizat. Un om foarte deosebit şi în funcţia de preşedinte. Din păcate, după Războiul Rece politica noastră externă a deviat în sens negativ. Am ratat să ne dezvoltăm o viziune diferită pentru timpurile noi care începeau. De fapt, pe măsură cu trecerea timpului politica noastră externă a început să aibă din ce în ce mai puţină logică. Logica a fost înlocuită cu repezeală şi aroganţă, care au dus de la un dezastru politic la altul şi eșecurile s-au tot înmulţit. Am trecut de la greşeli în Irak, Egipt, Libia până la limita trasă de preşedintele Obama în nisipul Siriei. Toate aceste acţiuni au aruncat regiunea în haos şi astfel a oferit grupării ISIS spaţiul necesar să se dezvolte şi să prospere. Totul a început cu ideea periculoasă că putem face democraţii vestice în ţări care nu aveau niciun fel de experienţă şi nici măcar interesul de a deveni democraţii vestice.

Am distrus instituţiile pe care le aveau şi apoi am rămas uimiţi de ceea ce am dezlănţuit. Război civil, fanatism religios, mii de americani ucişi şi multe, multe, multe vieţi pierdute. Pierdute într-un mod cumplit. De asemenea, ca rezultat au fost risipite în van multe trilioane de dolari. Astfel a fost creat vidul pe care urma să îl umple ISIS. Şi Iranul a profitat rapid de acel vid şi s-a îmbogăţit prin intermediul său într-un mod nedrept. Toţi aceştia, din nefericire pentru noi, au profitat din plin. Politica noastră externă este un dezastru total. Nu există viziune, nu există scop, nu există direcţie, nu există strategie. Astăzi aş vrea să atrag atenţia asupra a cinci mari slăbiciuni care caracterizează politica noastră externă.

În primul rând, resursele noastre sunt risipite. Preşedintele Obama a slăbit armata americană prin subminarea economiei. El ne-a făcut neputincioşi prin intermediul cheltuielilor nesăbuite, risipei, datoriilor uriaşe, încetinirii creşterilor economice, deficitului uriaş comercial şi a graniţelor deschise. Deficitul nostru manufacturier (de întreprinderi) în comparaţie cu restul lumii se apropie acum de 1 trilion de dolari pe an.

Construim alte ţări în timp ce o slăbim pe a noastră. Stoparea furtului slujbelor americane ne va oferi resursele de care avem nevoie pentru refacerea necesară a armatei şi recâştigarea independenţei şi forţei noastre financiare. Sunt singura persoană care candidează la preşedinţie şi care înţelege ceea ce se petrece şi că situaţia este gravă. Sunt singurul, credeţi-mă, îi cunosc pe toţi şi ştiu că sunt singurul care poate redresa situaţia.

În al doilea rând, aliaţii noştri nu contribuie alături de noi în mod echitabil şi am vorbit mult despre asta de curând. Aliaţii noştri trebuie să își achite contribuțiile financiare, politice şi umane şi să nu lase imensa povară a siguranţei doar pe umerii noştri. Dar mulţi dintre ei pur şi simplu nu fac asta. Ei consideră că Statele Unite sunt slabe şi permisive şi nu simt nicio obligaţie de a-şi onora acordurile. În cadrul NATO, de exemplu, doar patru din 28 de state membre înafară de America îşi plătesc cele minim două procente din PIB (Produs Intern Brut) necesare pentru apărare. Am cheltuit trilioane de dolari de-a lungul timpului pe avioane, rachete, nave maritime, echipamente, întărindu-ne armata pentru a putea apăra cu toate forţele Europa şi Asia. Ţările pe care le apărăm trebuie să plătească preţul acestei protecţii şi dacă nu fac aceasta SUA trebuie să fie pregătită să le lase pe aceste ţări să se apere singure. Nu avem o altă soluţie.

Întreaga lume ar fi un loc mai sigur dacă aliaţii noştri şi-ar îndeplini rolul de a contribui la apărarea noastră comună. Administraţia Trump va conduce o lume liberă care este în mod înţelept armată şi susţinută financiar, finanțată armonios.

În al treilea rând prietenii noştri încep să creadă că ei pot depinde de noi. Am avut un preşedinte care a întors spatele prietenilor noştri şi s-a aplecat în faţa duşmanilor noştri, ceva care nu s-a mai petrecut până acum în istoria Americii. A negociat o înţelegere dezastruoasă cu Iran iar apoi am putut constata cum aceştia au ignorat termenii acordului chiar înainte ca cerneala să se usuce. Iranului nu îi poate fi permis să deţină o armă atomică, aşa ceva nu se poate petrece. Reţineţi, nu i se poate permite aşa ceva. Iar în timpul administraţiei Trump aşa ceva nu se va putea petrece niciodată.

Şi toate acestea fără să mai menţionăm umilirea SUA de către Iran cu ocazia capturării celor zece marinari americani – îmi amintesc foarte clar acea zi. În timpul negocierilor trebuie să poţi să te ridici şi să pleci. Acordul cu Iranul, la fel ca multe dintre cele mai proaste acorduri ale SUA, a fost rezultatul neputinţei de a părăsi masa tratativelor. Atunci când cealaltă tabără ştie că nu vei pleca, devine absolut imposibil să câştigi – efectiv nu ai cum să obţii o victorie. Pe de altă parte, prietenii tăi trebuie să ştie că vei rămâne loial acordului încheiat cu ei. Dacă ai semnat o înţelegere trebuie să o respecţi şi atunci lumea va fi un loc mai bun. Preşedintele Obama a fost dezamăgit de programul de apărare cu rachete şi apoi a abandonat planurile pe care SUA le avea împreună cu Polonia şi Cehia în ceea ce priveşte tipul acesta de securitate. A sprijinit expulzarea unui regim prietenos în Egipt, care avea un tratat de pace de durată cu Israel, şi apoi a contribuit la aducerea Frăţiei Musulmane în locul său.

Israel, prietenul nostru bun şi singura democraţie adevărată din Orientul Mijlociu a fost ignorat şi criticat de către o administraţie căreia îi lipseşte claritatea morală. Cu doar câteva zile în urmă vicepreşedintele Biden a criticat Israelul, o forţă a justiţiei şi a păcii, pentru că a acţionat cu intoleranță într-o zonă de pace din regiune.

Preşedintele Obama nu a fost un prieten al Israelului. El a tratat Iranul cu atenţie, grijă şi iubire şi a făcut din el o mare putere. Astfel, Iranul a devenit într-adevăr o mare putere într-o perioadă relativ scurtă de timp datorită suportului american. Totul a fost făcut pe seama statului Israel, aliaţilor noştri din regiune şi a Statelor Unite. Ne-am luat la ceartă cu cei mai vechi prieteni ai noştri iar acum ei au început să caute ajutor în altă parte. Ţineţi minte aceasta, este un pas negativ.

În al patrulea rând, rivalii noştri nu ne mai respectă. De fapt şi ei sunt la fel de confuzi ca şi aliaţii noştri, dar problema cea mare este că nu ne mai iau deloc în serios. Adevărul este că nu mai au niciun respect pentru noi. Atunci când preşedintele Obama a aterizat în Cuba cu Air Force One, acolo nu îl aştepta nimeni, niciun lider care să-l întâmpine. Probabil un incident fără precedent în lunga şi prestigioasa istorie a Air Force One. Apoi, în mod şocant, acelaşi lucru s-a petrecut în Arabia Saudită. Asta se numeşte lipsă de respect. Lipsa totală a respectului.

Vă mai amintiţi când preşedintele a realizat o călătorie lungă şi costisitoare în Copenhaga, Danemarca, pentru olimpicii ţării noastre şi după acest efort fără precedent s-a anunţat că SUA ieşit pe locul patru? Locul al patrulea! Preşedintele Americii face această călătorie fără precedent şi SUA iese pe locul patru. El ar fi trebui să prevadă rezultatul înainte să facă un angajament atât de umilitor. Am ajuns atunci de râsul întregului mapamond, aşa cum s-a mai petrecut de multe, multe ori. Lista momentelor penibile este foarte lungă.

Preşedintele Obama priveşte neputincios cum Coreea de Nord îşi amplifică agresivitatea şi se expansionează din ce în ce mai mult în direcţia armelor nucleare. Preşedintele nostru a permis Chinei să își continue asaltul asupra avuției şi locurilor de muncă americane refuzând să stabilească acorduri comerciale care să îi permită să profite la maxim de necesitatea ca China să domine Coreea de Nord. Noi putem să ne impunem. Avem putere asupra Chinei, putere economică, dar oamenii nu înţeleg asta. Iar cu această dominaţie economică putem prelua controlul şi îi putem convinge să facă ceea ce este necesar cu Coreea de Nord, ţară total înafara controlului. El a mers până acolo încât i-a permis Chinei să fure secrete guvernamentale prin atacuri cibernetice şi să se implice în spionaj industrial împotriva Americii şi companiilor sale. Le-am permis rivalilor noştri şi provocatorilor noştri să creadă că pot scăpa, orice ar face, şi chiar asta se petrece. Aceştia fac ce vor ei, mereu e la fel. Dacă scopul preşedintelui Obama ar fi fost acela de a slăbi America, nu cred că putea face o treabă mai bună decât asta.

În cele din urmă, SUA nu mai are o înţelegere clară cu privire la scopurile politicii sale externe. Într-o zi privim cum cum Libia este bombardată şi un dictator este înlăturat pentru a permite instaurarea democraţiei în slujba civililor. A doua zi observăm cum aceiaşi civili suferă în timp ce ţara lor pur şi simplu este cuprinsă de distrugere. Se înregistrează astfel pierderi de vieţi, pierderi masive de capital, lumea se schimbă complet. SUA este o naţiune umanitară dar moştenirea intervenţiilor Obama – Clinton vor fi: neputinţă, confuzie, dezorganizare, un haos total. Noi am făcut Orientul Mijlociu mai instabil şi mai haotic decât a fost vreodată. Am părăsit creştinii care sunt supuşi persecuţiilor şi chiar genocidului. Nu am făcut nimic pentru a ajuta creştinii, absolut nimic, şi ar trebui să ne fie mereu ruşine pentru această neimplicare. Acţiunile noastre din Irak, Libia şi Siria au susţinut dezvoltarea ISIS şi astfel suntem în război împotriva islamului radical. Dar preşedintele Obama nici măcar nu ar zice cine este inamicul, iar atunci când se ajunge la o asemenea situație, nu se poate găsi niciodată vreo rezolvare, la nicio problemă. Hillary Clinton, de asemenea, refuză să menţioneze orice despre islamul radical, chiar dacă în acelaşi timp insistă pentru primirea unui număr masiv de refugiaţi care se îndreaptă către ţara noastră. După intervenţia ratată în Libia a secretarului Clinton, teroriştii islamici din Benghazi au pătruns cu forţa în interiorul consulatului nostru şi au omorât ambasadorul împreuna cu alţi trei americani curajoşi. În urma acestei tragedii, în loc să preia responsabilitatea imediat, în acea noapte, Hillary Clinton a decis să meargă acasă să se culce. Este de necrezut.

Clinton dă toată vina pe o filmare video, o scuză care de fapt a fost o mare minciună şi acest fapt a fost dovedit deja. Ambasadorul SUA a fost ucis iar secretarul american a indus în eroare naţiunea americană. Şi apropo, nici măcar nu era trează să răspundă acelui apel telefonic la ora trei dimineaţa. Iar acum ISIS câştigă milioane şi milioane de dolari pe săptămână din vânzarea petrolului libian. Şi ştiţi ce? Nu îi împiedicăm, nu îi bombardăm, nu facem absolut nimic în legătură cu ceea ce se petrece. E aproape ca şi când SUA nici măcar nu ştie ceea ce se petrece. Toate acestea se vor schimba atunci când eu voi deveni preşedinte.

Pentru prietenii şi aliaţii noştri, le spun că America va fi puternică din nou. America va fi de încredere din nou, ca aliat. Ea va fi din nou un prieten de nădejde. Vom avea în sfârşit o politică externă coerentă bazată pe interesele americane şi interesele unite ale aliaţilor noştri. Vom ieşi din afacerea construirii de naţiuni, iar în schimb ne vom focaliza pentru a crea stabilitate în lume. Momentele noastre în care am avut cea mai mare putere au survenit atunci când politicile duse de noi au atins, cum s-ar spune, „pragul de sus”. Avem nevoie de o nouă şi raţională politică externă americană la care să contribuie cele mai bune minţi şi care să fie susţinută de ambele partide, democraţi, republicani, precum şi de independenţi şi de toţi aliaţii noştri apropiaţi. Astfel am câştigat Războiul Rece şi astfel vom câştiga viitoarele noastre provocări care ar putea fi mari, complexe, dar pe care le vom câştiga dacă eu voi deveni preşedinte.

În primul rând avem nevoie de un plan pe termen lung pentru a opri răspândirea islamului radical. A pune limite islamului radical trebuie să fie un ţel principal al politicii externe a SUA şi a lumii întregi. Unele evenimente este posibil să necesite intervenţie armată, dar este de asemenea şi o luptă filozofică aşa cum a fost şi lupta noastră în timpul Războiului Rece. În legătură cu aceasta vom lucra împreună cu aliaţii noştri din lumea musulmană care sunt toţi supuşi riscului violenţelor islamice radicale, atacurilor lor şi tuturor consecinţelor care vor rezulta din ele. Este o lume periculoasă, mult mai periculoasă decât a fost vreodată. Ar trebui să muncim la acest program.

Ar trebui să muncim împreună cu orice naţiune din regiune care se află sub ameninţarea islamului radical. Dar aceasta trebuie să fie un ajutor reciproc. E necesar ca ei să fie de asemenea binevoitori cu noi, ţineţi minte asta. Şi ei trebuie să fie implicaţi cu noi; SUA nu va mai lupta pe sens unic. De acum lupta va deveni cot la cot. Şi ţineţi minte că noi, şi tot ceea ce noi facem, trebuie să fie apreciat şi aliaţii din zonă trebuie să ne fie recunoscători pentru ceea ce am făcut pentru ei. Noi îi vom ajuta cu siguranţă, dar trebuie să aprecieze eforturile noastre. Lupta împotriva islamului radical are loc de asemenea pe teritoriul patriei noastre. Sunt unii imigranţi aflaţi în interiorul graniţelor noastre acuzaţi de terorism. Pentru fiecare caz făcut public există zeci şi zeci de alte cazuri neştiute care se alătură. Trebuie să stopăm importul de terorism prin politici de imigraţie lipsite de sens. Nu avem nicio idee despre locurile de unde vin aceşti oameni. Nu există documente, nu există acte. Nu există nimic. Trebuie să fim inteligenţi, trebuie să fim vigilenţi.

O pauză pentru ca să reevaluăm situaţia ne va ajuta să prevenim următorul San Bernadino sau, ca să fiu sincer, am putea preveni o tragedie chiar mult mai mare. Tot ce trebuie să facem este să studiem cazul World Trade Center şi data de 11 septembrie, care a fost, după părerea mea, una dintre cele mai mari catastrofe, chiar singura catastrofă militară majoră din istoria SUA. A fost mai gravă decât Pearl Harbour deoarece aici atacul a fost asupra cetăţenilor americani şi nu asupra soldaţilor SUA.

Pentru ISIS am un mesaj simplu. Zilele lor sunt numărate. Nu voi spune când sau cum le vom da lovitura de grație. Noi ca naţiune trebuie să fim mai spontani. Deocamdată suntem în totalitate previzibili. Spunem tot ce facem. Trimitem trupe, facem asta public. Trimitem altceva, ţinem conferinţe de presă. Este necesar să nu mai facem asta. Începând chiar de acum. Ei vor dispărea. ISIS va dispărea complet dacă eu voi fi ales preşedinte. Iar dispariţia lor va fi foarte, foarte rapidă.

În al doilea rând, trebuie să ne refacem armata şi economia. Ruşii şi chinezii şi-au extins rapid capacităţile militare dar priviţi ceea ce s-a petrecut cu noi. Arsenalul nostru nuclear a fost lăsat să se atrofieze şi are o nevoie disperată de modernizare şi reînnoire. Iar asta trebuie să se petreacă cât mai curând. Forţele noastre armate active s-au subţiat de la două milioane în 1991 la 1,3 milioane în prezent. Marina s-a redus de la peste 500 de nave la 272 în aceeaşi perioadă de timp. Forţele aeriene sunt cu aproximativ o treime mai mici decât în 1991. Piloţii zboară cu aeronave B-52 în prezent. Aceste aparate de zbor sunt mai „în vârstă” decât toată lumea prezentă azi aici. Şi ce măsuri se iau în legătură cu această situaţie? Preşedintele Obama a propus un buget de apărare pe anul 2017 care în dolari adevăraţi taie aproape 25% din ceea ce cheltuiam în 2011. Armata noastră este sărăcită şi noi le cerem generalilor noştri şi liderilor noştri militari să se preocupe de încălzirea globală. Vom cheltui atât cât va fi necesar pentru a ne reface armata. Este singura şi cea mai ieftină investiţie pe care o putem face. Vom dezvolta, construi şi achiziţiona cel mai bun echipament cunoscut omenirii în prezent. Dominaţia noastră militară trebuie să nu fie pusă la îndoială de către nimeni. Dar vom face economii şi vom cheltui banii noştri în mod înţelept.

În aceste vremuri în care datoriile escaladează, am ajuns să avem atât de multe datorii că nimeni nu ştie nici măcar cum să înceapă să abordeze problema. Dar eu ştiu. Nici măcar un dolar nu trebuie să fie risipit. De asemenea va trebui să schimbăm legislaţia comercială, cea de imigraţie şi cea economică pentru a putea să redevenim o forţă economică. Şi pentru a putea să punem americanii pe primul loc din nou. Toate acestea includ printarea 3D, inteligenţa artificială şi războiul cibernetic. O naţiune măreaţă are de asemenea grijă de eroii săi. Angajamentele noastre faţă de ei sunt absolute. Administraţia Trump va oferi soldaţilor noştri, bărbaţi şi femei, cel mai bun echipament şi cea mai bună susţinere care poate exista atunci când îşi vor servi ţara, în locul în care o vor face. Le vom oferi cea mai bună îngrijire posibilă atunci când se vor reîntoarce ca veterani înapoi la viaţa civilă. Veteranii noştri nu au fost trataţi în mod just sau echitabil. Aceştia sunt marii noştri oameni şi trebuie să îi tratăm ca atare. Chiar ar trebui să avem o grijă extraordinară faţă de ei iar aceasta se va petrece sub administraţia Trump. În cele din urmă este necesar să dezvoltăm o politică externă bazată pe interese americane. Afacerile nu pot fi profitabile atunci când pierd din vedere interesele lor esenţiale şi aceasta se aplică şi pentru naţiuni.

Priviţi la ceea ce s-a petrecut în anii ’90. Ambasadele noastre din Kenya şi Tanzania – acelea au fost nişte vremuri cumplite pentru noi – au fost atacate. Au fost ucişi 17 curajoşi marinari americani la bordul lui U.S.S. Cole. Şi ce măsură am luat în legătură cu toate acestea? Pare că am depus mai mult efort în a introduce China în cadrul Organizaţiei Comerţului Mondial, manevră care s-a dovedit a fi un dezastru total pentru SUA. Vă spun sincer că am cheltuit mai mult timp cu acea ocazie decât pentru a stopa Al Qaeda. Am avut chiar şi o oportunitate de a-l elimina pe Osama bin Laden şi nu am profitat de ea. Iar apoi am fost loviţi asupra turnurilor gemene World Trade Center şi asupra Pentagonului. Din nou vă spun că acesta a fost cel mai grav atac asupra Americii din istoria ei. Scopurile politicilor noastre externe este vital să fie bazate pe interesele majore ale siguranţei naţionale americane. Şi acestea vor constitui o prioritate pentru mine.

În Orientul Mijlociu scopurile noastre trebuie să fie, şi insist încă o dată, trebuie să fie acelea de a învinge teroriştii şi de a promova stabilitatea în regiune şi nu schimbarea radicală. Este necesar să avem foarte clar în vedere grupările care niciodată nu ne vor fi decât duşmani. Şi credeţi-mă, sunt grupări care orice am face ne vor fi duşmani. Trebuie să fim suficient de inteligenţi să le recunoaştem, să le recunoaştem membrii şi să nu îi ajutăm niciodată. Este necesar să fim generoşi doar cu cei care într-adevăr au dovedit că ne sunt prieteni.

Dorim să trăim în pace cu Rusia şi China. Există diferenţe majore între noi şi aceste două ţări, trebuie să fim vigilenţi cu ele, dar nu este obligatoriu să fim duşmani. Ar trebui să căutăm terenul comun pe care să ne întâlnim, bazat pe interese comune. De exemplu, Rusia a experimentat şi ea groaza terorismului islamic. Consider că relaxarea tensiunilor şi relaţionarea îmbunătăţită cu Rusia dintr-o postură de forţă este posibilă. Bunul simţ spune că acest ciclu oribil al ostilităţii este necesar să se încheie şi în mod ideal el se va încheia în curând. Pentru binele ambelor naţiuni.

Unii spun că ruşii nu vor fi rezonabili, dar eu intenţionez să aflu. Dacă nu putem face un acord pe timpul administraţiei mele, mă refer la unul extraordinar de bun, în favoarea Americii şi a Rusiei, atunci ne vom retrage rapid de la masa tratativelor. Situaţia este simplă. Vom vedea şi ne vom lămuri. O înţelegere cu China este un alt pas important şi va fi de asemenea începutul unei noi perioade de prosperitate. China respectă puterea, iar prin faptul că îi lăsăm să profite economic de pe urma noastră ca niciodată până acum, am pierdut toată stima lor. Avem un deficit comercial masiv cu China căruia trebuie să îi găsim cât mai repede o soluţie pentru contrabalansare. O Americă puternică şi inteligentă este cea care va descoperi un prieten mult mai bun în China, în comparaţie cu ceea ce este acum.

Priviţi ceea ce face China în Marea de Sud a Chinei, nu ar trebui să se comporte aşa. Nu am respect pentru această ţară sau pentru acest preşedinte. Ambele naţiuni pot beneficia împreună sau, dimpotrivă, putem parcurge căi separate. Dacă aşa va fi necesar, aceasta se va petrece.

După ce voi fi ales preşedinte voi convoca o întrunire cu aliaţii noştrii NATO şi o alta cu aliaţii noştri asiatici. În cadrul acestora nu vom discuta doar o rebalansare a echilibrului financiar dar vom privi cu forţe noi şi cum putem adopta strategii îmbunătăţite pentru a face faţă provocărilor comune. De exemplu, vom discuta despre cum putem îmbogăţi misiunea expirată a NATO şi de asemenea structura acestei organizaţii care a rezultat din criza Războiului Rece şi ne vom confrunta cu crizele actuale incluzând migraţia şi terorismul islamic.

Nu voi ezita să degajez forţe militare atunci când nu voi mai avea nicio altă alternativă. Dar dacă va fi să luptăm, vom face aceasta doar obţinând victoria. Nu voi trimite ceea ce avem mai bun în război decât doar dacă va fi absolut necesar şi doar dacă vom şti de la început că avem un plan victorios cu majuscule.

Scopul nostru este pace şi prosperitate, nu război şi distrugere. Cea mai bună cale de a atinge aceste ţeluri este printr-o politică externă disciplinată, consistentă şi bine plănuită. Cu preşedintele Obama şi secretarul Clinton, am experimentat exact pe dos – o politică externă neglijentă, fără direcţie şi fără scop, una care a aşternut calea distrugerii în faţa sa.

După ce am pierdut mii de vieţi şi am risipit trilioane de dolari suntem de departe în cea mai proastă stare în care am fost vreodată în Orientul Mijlociu. Provoc pe oricine să încerce să explice strategia politicii externe a lui Obama/Clinton. A fost un dezastru total.

Voi fi de asemenea pregătit să utilizez resursele economice ale Americii. Influenţa financiară şi sancţiunile pot fi foarte persuasive, dar este necesar să le utilizăm în mod selectiv şi cu o determinare totală. Nu vom ezita să folosim puterea pe care o avem dacă ceilalţi nu vor juca după reguli. Cu alte cuvinte, dacă nu ne vor trata în mod just. Prietenii şi duşmanii noştri trebuie să ştie că dacă vom trasa o limită, eu o voi accentua cu siguranţă. Vă rog să mă credeţi.

Totuşi, în comparaţie cu alţi candidaţi la preşedinţie, războiul şi agresiunea nu vor fi primele mele reacţii. Nu este posibil să avem o politică externă fără diplomaţie. O super putere înţelege că grija şi cumpătarea sunt cu adevărat semne ale forţei ei. Chiar dacă nu în cadrul serviciilor guvernamentale, am fost cu totul împotriva războiului din Irak şi am repetat mai mulţi ani la rând că acesta va destabiliza Orientul Mijlociu. Din păcate am avut dreptate şi cel mai mare beneficiar a fost Iranul, care preia sistematic controlul asupra Irakului şi obţine controlul asupra bogatelor lor rezerve petroliere, ceva ce şi-a dorit timp de zeci de ani să reuşească. Iar acum, peste toate acestea se adaugă ISIS. Scopul meu este să stabilesc o politică externă care va continua să existe pentru generaţii de acum înainte. De aceea caut şi trebuie să găsesc experţi talentaţi cu idei şi abordări practice, decât să mă înconjor de persoane care au CV-uri perfecte dar nu se pot mândri aproape deloc, cu nimic, înafara responsabilităţii care le revine pentru o lungă perioadă de politici ratate şi pierderi continue în război. Este necesar să căutăm oameni noi.
Trebuie să căutăm oameni noi deoarece mulţi dintre cei în vârstă nu ştiu cu adevărat consecinţele a ceea ca fac chiar dacă îşi formează o imagine foarte bună scriind pentru New York Times sau apărând la televizor.

În cele din urmă voi lucra împreună cu aliaţii noştri pentru a însufleţi valorile şi instituţiile vestice. În loc să încercăm să implementăm valori universale pe care nu toată lumea le împărtăşeşte sau le doreşte, ar trebui să ne fie clar că susţinerea şi promovarea civilizaţiei vestice precum şi succesele ei vor ajuta şi vor inspira reforme mondiale pozitive cu mult mai mult decât intervenţiile militare.

Acestea sunt ţelurile mele ca preşedinte. Voi urmări să pun bazele unei politici externe pe care să o poată susţine toţi americanii, indiferent din ce partid fac parte şi pe care prietenii şi aliaţii noştri o vor respecta şi o vor primi cu braţele deschise. Lumea trebuie să afle că nu mergem înafara ţării în căutare de duşmani, că vom fi mereu bucuroşi când foşti rivali ne devin prieteni şi când prieteni vechi ne devin aliaţi. Aceasta ne dorim, ca ei să ni se alăture. Ne dorim ca lumea să fie – ne dorim să aducem pace în lume. În prezent există prea multă distrugere, prea multe arme distrugătoare. Puterea armelor de distrugere este singura şi cea mai mare problemă care o are lumea în care trăim. Pentru a ne atinge aceste ţeluri, americanii trebui să aibă încredere în naţiunea noastră şi în cei care o conduc. Din nou, este necesar ca mulţi americani să se întrebe de ce politicienii noştri par a fi mai interesaţi de definirea graniţelor statelor străine decât de a face aceasta cu ale Americii.

Americanii trebuie să ştie că punem naţiunea americană din nou pe primul plan din punct de vedere al sectorului comercial. La fel se va petrece şi cu legile imigraţiei şi cu politica externă. Locurile de muncă, veniturile şi securitatea muncitorilor americani vor fi mereu prioritatea mea.

Nicio naţiune nu a prosperat vreodată dacă nu şi-a pus propriile interese benefice pe primul loc. Atât prietenii cât şi duşmanii noştri pun ţările lor înaintea naţiunii noastre şi noi, în timp ce suntem corecţi cu ei, trebuie să începem să le urmăm exemplul. Nu vom mai preda această ţară cântecului fals, insidios și manipulator al globalismului. Statul-naţiune rămâne adevărata fundaţie pentru fericire şi armonie. Sunt foarte sceptic în ceea ce priveşte uniunile internaţionale care ne împiedică să acţionăm şi înjosesc America şi le vom evita. Pe timpul administraţiei mele nu vom pune SUA în niciun acord care va reduce abilitatea noastră de a ne controla propriile afaceri.

De exemplu, NAFTA a sfârşit prin a fi un dezastru total pentru SUA şi efectiv a golit statele Americii de întreprinderile şi locurile noastre de muncă. Tocmai am ajuns să constat acestea. Am realizat tururi electorale în Pennsylvania, New York şi multe alte state, iar întreprinderile lor au dispărut cu desăvârşire. Aşa ceva nu se va mai petrece niciodată de acum înainte ci doar opusul său, şi vreau să insist asupra acestui aspect. Ne vom păstra locurile de muncă şi vom crea unele noi. Vor exista consecinţe pentru companiile care părăsesc SUA doar pentru a reveni mai târziu ca să o exploateze. Ei concediază angajaţii şi profită de pe urma Americii. Vor exista pedepse pentru acest gen de firme, nu se va mai petrece niciodată aşa cum vor ele.

trump_v_nwo

Sub administraţia Trump niciun cetăţean american nu va mai simţi vreodată că nevoile sale vin după cele ale cetăţenilor unei naţiuni străine. Voi privi, ca preşedinte, lumea prin lentilele clare ale intereselor americane. Voi fi cel mai mare apărător al Americii şi cel mai loial campion al ei. Nu ne vom cere scuze pentru că am devenit din nou plini de succes ci vom îmbrăţişa moştenirea unică, care ne face să fim noi înşine. Lumea este mult mai plină de pace şi de prosperitate atunci când America îşi joacă rolul său de mediator fără încetare. Mereu vom ajuta la salvarea de vieţi şi a umanităţii însăşi dar pentru a putea juca acest rol, este necesar să facem ca America să redevină puternică.

Şi mereu, mereu, mereu, privind din orice punct de vedere, trebuie, fără nicio excepţie, să facem astfel încât America să fie din nou respectată. Trebuie să facem din nou ca SUA să redevină cu adevărat bogată. Trebuie şi vom face totul pentru ca SUA să fie din nou o naţiune măreaţă. Dacă reuşim să facem aceasta, poate că secolul acesta va putea fi cel mai plin de pace şi prosperitate pe care l-a cunoscut vreodată lumea. Vă mulţumesc mult tuturor, apreciez că m-aţi ascultat, vă mulţumesc.””[1]

SURSE

  1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=10394
  2. Foto: illuminati.wikia.com
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro