Din 16 octombrie turistii care vor intra in Parcul Natural Bucegi vor plati 5 lei taxa ! Horia Iuncu, calugarul care conduce Parcul Natural Bucegi are nevoie de bani pentru noua biserica !

by Dumitru Horia Iuncu, personajul care conduce Parcul Natural Bucegi, este si calugar la Manastirea Sinaia. Acesta a fost principalul personaj care a acordat toate avizele de construire a unei sandramale mistice (n.r. Biserica), pe platoul Bucegi, la vreo 100 m de Sfinx, provocand un scandal enorm, in urma caruia […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Dumitru Horia Iuncu, personajul care conduce Parcul Natural Bucegi, este si calugar la Manastirea Sinaia. Acesta a fost principalul personaj care a acordat toate avizele de construire a unei sandramale mistice (n.r. Biserica), pe platoul Bucegi, la vreo 100 m de Sfinx, provocand un scandal enorm, in urma caruia a rezultat o petitie ce aduna semnaturi, cat mai multe, pentru a opri aceasta constructie, intr-o zona protejata de lege. Petitia, in prezent, are 24.216 de semnaturi ale oamenilor nemultumiti.

bucegi platou

Pentru cei interesati, petitia o puteti vedea, comenta si semna aici -> http://www.petitieonline.com/spune_nu_construirii_de_biserici_in_parcul_natural_bucegi.

Mai multe despre taxa de 5 lei citez de pe site-ul Gandul.info:

„Turiştii care vor dori să se plimbe prin Parcul Natural Bucegi vor trebui să plătească, de joi, 16 octombrie, o taxă de 5 lei. Biletul trebuie achiziţionat de toate persoanele cu vârsta de peste 15 ani şi este valabil un an.

Începând de joi, 16 octombrie, turiştii care vor dori să facă trasee sau să se plimbe prin Parcul Natural Bucegi vor trebui să plătească o taxă de 5 lei. Biletele vor putea fi achiziţionate de la intrările principale în rezervaţie, dar şi prin SMS sau online. Acestea vor fi valabile timp de un an, relatează Ştirile ProTV.

Reprezentanţii rezervaţiei susţin că banii adunaţi în urma vânzării de tichetele vor fi investiţi în întreţinerea parcului.

„Această taxă de vizitare e necesară pentru a întreţine traseele, pentru a ecologiza zona, pentru a reface marcaje”, a explicat Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi.

Pe de altă parte, chiar dacă zona nu este îngrădită, conducerea parcului face apel la bunul simţ al turiştilor, avertizându-i totodată că vor exista şi patrule care vor circula pe trasee şi vor verifica dacă oamenii au tichete.

Potrivit sursei citate, copiii sub 15 ani vor fi scutiţi de plata acestei taxe.

La intrarea principală în Parcul Buşteni a fost inaugurat deja şi un centru modern de informaţii. Cei care îi vor trece pragul vor putea vizita o expoziţie specială, dar vor putea accesa şi câteva hărţi interactive 3D.

Parcul Natural Bucegi se întinde pe o suprafaţă de aproape 32.500 de hectare, desfăşurată pe teritoriul administrativ al judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Braşov. Anual, parcul este vizitat de circa un milion de turişti.”[1]

Ecologistii nu doresc asta !

„Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, ne spune că aşezământul pe care vrea Biserica Ortodoxă să-l facă în Bucegi are avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi, care este administratorul parcului. „Domnul Dumitru Horia Iuncu este directorul Parcului Natural Bucegi şi, în acelaşi timp, călugăr la Mănăstirea Sinaia. Are paşaport de la patriarhie că poate să treacă în lumea laică şi dânsul a administrat pădurile patriarhiei, a fost şef de ocol şi a fost şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare.

Dânsul s-a abţinut de la vot, cu toate că, iniţial, nu ar fi fost de acord cu investiţia în Consiliul Ştiinţific. Este clar că au fost influenţe nefaste dacă s-a votat în Consiliul Ştiinţific, pentru că foarte multe persoane din Consiliul Ştiinţific nu sunt de acord. Au avut montat cortul şi l-au demontat, dar urmează să facă un schit, dar noi vom contesta construcţia. Mai ales că ea intră în mare conflict cu turismul, acolo este o potecă turistică, este un aflux de turişti care vin îmbrăcaţi sumar.

Plus că, dacă se ţin slujbele şi mai montează şi amplificare, încep să pună probleme faunei din zonă. Acţiunile Bisericii sunt contrare Bibliei şi celor 10 porunci”, ne-a declarat Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica. „Am discutat în Adunarea Generală a Coaliţiei pentru Mediu şi nimeni nu doreşte aşa ceva acolo, ar fi un precedent periculos.”, Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica „Ne-am mai judecat cu Biserica şi la Durău, voiau să construiască chilii, mănăstiri, ne-au nenorocit şi pe acolo, dar până la urmă am câştigat în instanţă pentru că era arie protejată.”, Dan Trifu.”[2]

Consider ca acest bir, pus pe seama turistilor, chiar daca este unul infim, de 5 lei, iar biletul are o valabilitate de un an, daca ne raportam la numarul imens de turisti, de aproximativ un milion, de unde rezulta o suma uriasa. In Bucegi mai exista si o alta problema si anume aceea a calugarilor afaceristi.

Calugarii afaceristi de la Pestera Ialomitei din Masivul Dambovitean Bucegi!

„Arhiepiscopia Târgoviştei a pus-o de-o afacere turistică la Peştera Ialomiţei, în Parcul Natural Munţii Bucegi. Călugării percep taxă de vizitare a Peşterii Ialomiţa şi închiriază turiştilor camere cu 100 lei pe noapte, într-un hotel cu două corpuri de clădire, construit în rezervaţie.
În timp ce reprezentanţii Arhiepiscopiei susţin că la Peştera Ialomiţei nu este hotel ci… Centru Cultural Misionar, Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Dâmboviţa recunoaşte că mănăstirea nu deţine acord de mediu pentru această construcţie. În plus, călugării exploatează peştera invocând dreptul primului venit, fără a avea vreun document care să îi permită acest lucru.

Afacerea călugărească face concurenţă Hotelului Peştera, cumpărat de unul dintre cei mai bogaţi parlamentari, senatorul de Dâmboviţa, Valentin Gigel Calcan“Plătim curentul, mai schimbăm un bec…”

Intrarea în Peştera Ialomiţei se deschide sub o stâncă impresionantă, pe valea râului omonim. Schitul de sub stâncă se integrează foarte bine în peisaj, dar faţada de beton construită în urmă cu câţiva ani diminuează farmecul locului. La intrare, un carton sprijinit de tocul unei ferestre, pe care călugării au scris neglijent cu un marker “Taxa intrare 6 lei”. Cerem explicaţii, un călugăr încearcă să ne convingă că peştera le aparţine: “Schitul e aici de sute de ani. Practic peştera e la noi în curte.

Noi încasăm bani pentru intrare pentru a plăti factura la energie, pentru iluminatul peşterii. Mai schimbăm un bec…”. Inutil să îi explicăm faptul că pentru a administra o rezervaţie naturală e nevoie de cunoştinţe mai serioase decât acelea care îţi permit să schimbi un bec. Înăuntru, instalaţia de iluminat e veche şi degradată, cu componentele metalice pline de rugină. La câtă umezeală e în peşteră te temi că în orice moment se poate produce un scurt-circuit.Cazare la mănăstire: 100 lei cameraLa ieşire, o altă surpiză. Sub două icoane prinse sub un geam găsim o ofertă de cazare la mănăstire, cu “camere moderne, cu două paturi, grup sanitar, apă caldă, încălzire centrală”, la 100 de lei pe noapte.

Urcăm prin Cheile Peşterii, pe lângă firul de apă, în poeniţa de deasupra văii. Lângă două bisericuţe vechi din lemn au apărut mai multe construcţii moderne. Sunt spaţiile de cazare pentru turişti. În faţa lor, călugării au făcut şi o păstrăvărie pentru oaspeţii de seamă. Vrem să intrăm să aprindem o lumânare şi ni se spune că e închis! Dacă însă dorim să ne cazăm… .
Contrariaţi, încercăm să găsim explicaţii la instituţiile statului.
Mai întâi aflăm de la APM Dâmboviţa că mănăstirea nu are acord de mediu, deşi a construit într-o rezervaţie. “Nu au solicitat niciodată acord de mediu de la noi”, ne-a declarat Mariana Mihai, şefa departamentul Autorizări.

Ne adresăm Administraţiei Parcului Natural Munţii Bucegi. Directorul Horia Iuncu se dovedeşte a fi mai mult un apărător al mănăstirii decât al mediului şi consideră că hotelul nu are un impact prea mare asupra mediului. Asta nu ţine însă loc de acord de mediu.
Iuncu nu ştie să ne spună ce instituţie administrează de drept Rezervaţia Peştera Ialomiţei, însă recunoaşte că nici mănăstirea nu deţine vreun document care să îi ateste proprietatea sau dreptul de administrare asupra grotei. Garda de Mediu nu a făcut niciodată control la peşteră sau la mănăstire

Prim comisarul Gărzii de Mediu Dâmboviţa (instituţia cu drept de control), Mihail Drugă, recunoaşte cu nonşalanţă că nu a verificat niciodată modul în care călugării administrează peştera: ”Să fiu sincer… la mănăstire nu am făcut niciodată control. Şi nici la peşteră. Acum, că ne-aţi spus, ne vom autosesiza. Oricum am văzut că la peşteră călugării au etichetat greşit nişte flori de mină”.
Întrebăm şi la primărie. Viceprimarul comunei Moroeni, Vasile Olâc, pare să nu ştie exact legislaţia şi drumul hârtiilor: “Eu ştiu că la mănăstiri şi biserici nu prea se dau autorizaţii de construire. Ştiu că nu prea au nevoie”.

Fiind convinşi că şi Biserica trebuie să respecte legile, aflăm până la urmă că Primăria Moroeni nu emite autorizaţii de constuire decât pentru locuinţe. „Pentru hoteluri şi pensiuni întrebaţi la Consiliu!” (Consiliul Judeţean, n.red), ne sfătuieşte o secretară din primărie.
La Consiliul Judeţean Dâmboviţa nu reuşim să aflăm mare lucru: pentru a ni se spune dacă mănăstirea are sau nu autorizaţie de construire trebuie să completăm un formular de acreditare, să facem o solicitare scrisă şi… mai durează.“Nu este hotel, ci Centru Cultural Misionar”

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgoviştei, preot Marian Puescu, avea să ne dea cele mai surprinzătoare răspunsuri. Ca un adevărat profesionist în comunicare, ne-a cerut să înregistrăm interviul. Redăm mai jos fragmentele semnificative.

Reporter: Deţine Arhiepiscopia vreun act de proprietate sau vreun contract de administrare ori custodie a peşterii?

Preot Puescu: Încă de la început, mănăstirea are în proprietatea ei peştera. De când se ştie, mănăstirea are în proprietatea ei peştera.

Reporter: Dar există vreun document în acest sens?

Preot Puescu: Aşa cum v-am spus, de când se ştie mănăstirea aceea, are în proprietatea ei peştera.Reporter: Ştiţi că la hotel se percepe taxă de cazare?

Preot Puescu: Aş vrea să fac următoarea precizare: În cadrul Mănăstirii Peştera funcţionează un Centru Cultural Misionar care are posibilitatea să pună la dispoziţia turiştilor ori a oaspeţilor, contra cost, camere de cazare, în foarte bune condiţii, cu eliberarea chitanţei de rigoare, ceea ce se înscrie în normalitate, respectând normele canonice şi legale.

Reporter: Acest centru are autoritate juridică? Este un ONG?

Preot Puescu: Este o instituţie a Bisericii, iar chitanţa o primiţi din partea mănăstirii, pentru Centrul Cultural Misionar.

Reporter: Viceprimarul din Moroeni spune că hotelul nu are autorizaţie de construire.

Preot Puescu: Dar nu este un hotel, trebuie să vă redocumentaţi la primărie, pentru a nu crea confuzie. Nu este hotel, ci un Centru Cultural Misionar şi are un alt regim.Reporter: Bun, nu îi mai spunem hotel, îi spunem Centru Cultural Misionar, dar este acelaşi lucru, căci vorbim despre o construcţie, pentru care e nevoie de autorizaţie… .

Preot Puescu: Deci nu este vorba de un hotel, ci despre un Centru Cultural Misionar, deci mănăstirea are pentru acest centru toate actele necesare.

Reporter: Am aflat de la Agenţia de Protecţia Mediului că acea construcţie nu are acord de mediu.

Preot Puescu: Dumneavoastră aţi întrebat la Agenţia de Protecţia Mediului despre hotel, dar acolo este un Centru Cultural Misionar, prin urmare trebuie să vă redocumentaţi.

Baronul PD-L de Dâmboviţa, concurat de călugăriMănăstirea face concurenţă directă Hotelului Peştera, cu o veche tradiţie în zonă, în prezent afacerea senatorului PD-L de Dâmboviţa, Valentin Gigel Calcan.

În 1923 se construia în această zonă Casa Peştera, o cabană de lemn. În 1974 a început construcţia actualului hotel.
În anul 1998 hotelul este cumpărat de către Romcif SA Fieni care, după o reparaţie capitală îl clasifică la trei stele.

În octombrie 2003, hotelul este cumpărat de Grupul Industrial Alca SRL.
Conform informaţiilor de la registrul Comerţului, grupul Alca SRL, ce are ca obiect principal de activitate “fabricarea prin tricotare sau croşetare a altor articole de îmbrăcăminte” îi are ca acţionari pe Calcan Valentin Gigel, cu 10% din acţiuni şi Calcan Dana Ioana (soţia), cu 90% din acţiuni.
Deşi nu s-a evidenţiat în activitatea parlamentară (zero moţiuni, zero interpelări, zero interpelări adresate primului ministru), Calcan impresionează la capitolul avere.

Declaraţiile de avere şi de interese arată că Gigel Calcan este asociat sau acţionar în patru firme, deţine nu mai puţin de 14 de terenuri în zone precum: Buşteni, Bucureşti, Pipera, Otopeni, are opt case şi apartamente în Bucureşti, Buşteni, Târgovişte şi într-o staţiune din Bulgaria, conturi bancare, cinci ceasuri de 28.000 euro, bijuterii în valoare de 32.500 euro.Toate aceste proprietăţi şi funcţia de prim-vicepreşedinte al PD-L Dâmboviţa fac din Calcan un veritabil baron local, care nu a ezitat să schimbe partidul atunci când interesele sale i-au cerut-o. „[3]

SURSE

1. http://www.gandul.info/stiri/taxa-de-acces-in-parcul-natural-bucegi-intra-in-vigoare-cat-costa-biletele-si-cat-timp-vor-fi-valabile-13391230

2. http://www.ziarulring.ro/stiri/bucuresti/245219/2014/Vicepresedinte-Eco-Civica-Actiunile-Bisericii-sunt-contrare-Bibliei-si-celor-10-porunci-

3. http://www.dezvaluiri.ro/investigatii/investigatii/475659-calugarii-s-au-facut-stapani-peste-pestera-ialomitei

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro