Cum a pus mafia sârbă mâna pe cele mai valoroase comori dacice: traficul cu brăţări de aur comandat de Ilic Ljubisa

by Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.

Cel puţin şase dintre brăţările dacice din aur traficate pe piaţa neagră a antichităţilor au ajuns pe mâna unui cămătar sârb, Ilic Ljubisa. În anii 2000, interlopul le-a colectat de la căutătorii de comori din Munţii Orăştiei, prin intermediul unor apropiaţi, membri ai „Cartelului sârb”, şi le-a revândut pe piaţa antichităţilor din vestul Europei şi unor colecţionari din SUA. Ilic Ljubisa a fost condamnat de Judecătoria Deva, pe fond, la cinci ani de închisoare pentru complicitate la furt calificat şi la plata unor despăgubiri de peste 300.000 de euro, în dosarul traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei.

Sentinţa nu este definitivă, iar instanţa nu a stabilit încă valoarea altor tezaure antice traficate, pentru care Ilic Ljubisa riscă să plătească despăgubiri. În prezent, procesul traficanţilor de comori pe filiera sârbă s-a mutat la Curtea de Apel Alba Iulia, unde este judecat apelul, după ce zece inculpaţi au fost condamnaţi, pe fond, la pedepse de până la şase ani de închisoare şi la plata unor despăgubiri de 1,5 milioane de euro, fără a pune la socoteală valoarea altor patru brăţări vândute unui colecţionar american.

Curtea de Apel Alba Iulia a solicitat audierea lui Ilic Ljubisa şi a unor martori din Serbia, prin video-conferinţă, însă miercuri, magistraţii au fost nevoiţi să amâne cauza pentru data de 27 mai 2016. Rechizitoriul dosarului comorilor dacice arată încrengăturile dintre traficanţii tezaurelor furate din Munţii Orăştiei şi membri ai cartelurilor infracţionale sârbe, care intermediau tranzacţii de artefacte în vestul Europei.

De la trafic cu motorină la trafic cu tezaure

Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, şi Duşan Djuric, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi fîceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”.

În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

A cumpărat şase brăţări

În perioada 2000 – 2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brăţări spiralice pe care le-a scos ilegal din ţară, transportându-le la Belgrad. Două perechi le-a vândut unui colecţionar cu galerie de antichităţi în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu suma de 265.000 dolari SUA. „În luna iunie 2006, colecţionarul american a sesizat prin avocatul său organele judiciare române, exprimându-şi disponibilitatea de a restitui piesele în condiţiile acordării compensaţiei echitabile prevăzute de articolul 4 din Convenţia de la Roma, din 1970, privind recuperarea bunurilor culturale furate, ratificată de România prin Legea nr.149/1997.

Brăţările au fost trimise pentru examinare la Cabinetul expertului Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main, iar după confirmarea originii au fost repatriate prin cerere de comisie rogatorie internaţională. La 8 ianuarie 2007 au fost predate în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României”, se arată în rechizitoriul dosarului. Conform concluziilor rapoartelor de expertiză muzeografică efectuate în cauză „piesele (brăţările nr. 1-4) prezentate sunt brăţări spiralice din aur, piese originale aparţinând orfevrăriei geto-dacice, descoperite împreună, ca părţi ale aceluiaşi tezaur îngropat cândva în a doua jumătate a secolului I a. Hr.”. Statul Român a acordat colecţionarului american, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 270.000 de euro.

A treia pereche a ajuns în Elveţia

În anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colecţionar elveţian căruia i-a vândut a treia pereche de brăţări dacice. După ce a aflat adevărata provenienţă a pieselor, colecţionarul elveţian a sesizat autorităţile române pentru restituirea acestora în condiţiile acordării compensaţiei echitabile prevăzute în art. 4 din Convenţia de la Roma. Piesele au fost trimise pentru examinare la Cabinetul expertului Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main şi repatriate prin cerere de comisie rogatorie internaţională.

În 2 august 2007, a treia pereche de brăţări a fost predată în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Statul Român reprezentat prin Ministerul Culturii şi Cultelor a acordat colecţionarului elveţian, cu titlu de compensaţie echitabilă, suma de 140.000 euro. Din concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, rezultă că „piesele (brăţările nr. 7 – 8) reprezintă creaţii originale ale artizanilor daci şi au, în consecinţă, o valoare excepţională nu doar prin conţinutul impresionant în aur de bună calitate, ci şi prin contribuţia unică pe care studierea lor o va aduce la împlinirea cunoştinţelor noastre în domeniul artei, al religiei şi al civilizaţiei dacice în ansamblul său. Ele aparţin patrimoniului cultural naţional şi trebuie incluse în categoria tezaur”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Interlopii sârbi, colecţionari de brăţări

Activitatea infracţională a lui Ilic Ljubisa şi a cartelului sârb a continuat până în anul 2006, în strânsă legătură cu ceilalţi învinuiţi din asociaţia infracţională a braconierilor de la Orăştie şi Deva, informau anchetatorii. În perioada 2001 – 2005, Duşan Djuric, membru al „Cartelului Sârb”, se deplasa frecvent din Viena în România, iar printr-un intermediar din satul Bucova, judeţul Caraş Severin, localitate aflată în apropierea sitului arheologic Sarmizegetusa Ulpia Traiana, contacta grupurile de braconieri din judeţul Hunedoara pentru a colecta piesele arheologice sustrase.

În anul 2003, Duşan s-a deplasat în România şi a cumpărat de la Zerkula Mihai, cu suma de 40.000 de euro, o pereche de brăţări dacice care i-au revenit acestuia din împărţirea tezaurului sustras, în 26 – 28 mai 2001, din punctul arheologic „Căprăreaţa”. Învinuitul a scos ilegal piesele din ţară şi le-a valorificat pe piaţa neagră, astfel încât au ajuns la un posesor dispus să le restituie Statului Român. O altă brăţară din acelaşi tezaur a fost vândută de Duşan Djuric, prin dealeri germani, unui colecţionar din SUA care a contactat autorităţile române pentru a o restitui în condiţiile Convenţiei internaţionale de la Roma din 1995.

A rămas în Serbia

Ilic Ljubisa, colecţionar regional de antichităţi în Europa Centrală şi de Sud-Est, a fost unul din liderii grupării sârbe de traficanţi cunoscută sub denumirea de „cartelul sârb”, cu centrul la Zürich, informau anchetatorii. În Serbia era cunoscut cămătar, având conexiuni strânse cu grupările interne şi internaţionale de traficanţi cu antichităţi, potrivit PCA Alba. Fiind audiat prin comisie rogatorie internaţională de autorităţile sârbe, a declarat că nu ştie nimic cu privire la vânzarea brăţărilor sau a altor artefacte provenind din România, că nu-i cunoaşte pe învinuiţii şi inculpaţii din acest dosar şi nici pe făptuitorii sârbi implicaţi în traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural al României.

După ce a aflat care este învinuirea, Ilic Ljubisa a comunicat autorităţilor judiciare române că este ocupat şi călătoreşte mult, recomandându-le contactarea avocatului sau din Zürich. „În finalul urmăririi penale Ilic Ljubisa a transmis prin fax un act medical eliberat pro causa invocând o afecţiune la genunchiul drept care l-ar împiedica să călătorească în România pentru a lua cunoştinţă de materialul de urmărire penală (acte medicale similare au trimis Duşan Djuric şi Andjelkovic Goran)”, se arată în rechizitoriu.

Complicitate la furt

În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia se arăta că fapta lui Ilic Ljubisa, colector regional de antichităţi, de a adera, în perioada 1998 – 2007 împreună cu cetăţenii sârbi Andjelkovic Goran, Duşan Djuric şi alţii, cunoscuţi ca membri ai „Cartelului sârb” specializat în traficul de antichităţi – la asociaţia infracţională în vederea organizării reţelei de efectuare a unor detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, clasate monument istoric, localizării, sustragerii şi însuşirii pe nedrept a unor tezaure arheologice, valorificării acestora pe piaţa neagră internaţională a antichităţilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Fapta învinuitului Ilic Ljubisa de a primi în mod repetat în perioada 1998 – 2007 şi de a tăinui în vederea valorificării, bunurile arheologice sustrase:  patru brăţări dacice din aur, de 982,20 grame (392.400 Є), 1076,72 grame (430.400 Є), 1115,31 grame (446.000 Є), 927,98 grame (370.800 Є), în valoare totală de 1.639.600 euro, primite de la Nedelcu Mugur Miu şi vândute unui colecţionar american; două brăţări dacice din aur, de 1200 grame (478.400 Є) şi 1139 grame (454.400 Є) în valoare de 932.800 Є primite de la Nedelcu Mugur Miu şi Nedelcu Ion, vândute unui colecţionar elveţian, constituie complicitate la infracţiunea de furt calificat, se arată în rechizitoriu.

Zece oameni condamnaţi, pe fond

În anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român pagube de mai multe milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.

Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cei zece inculpaţi au fost acuzaţi că în perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată.

Zece spirale de aur

În dimineaţa zilei de 6 mai 2000 echipa compusă din Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Florin Ioan (transportator), care opera din 1999 în Munţii Orăştiei, dotată cu un detector marca „Spectrum Wait”, furnizat din Belgia de către Nistor Adrian Marcel şi dispunând de forţa de muncă a martorilor Râmbetea Florin şi tatăl său, a localizat în punctul „Căprăreaţa” al sitului arheologic „Sarmizegetusa Regia”, o groapă de cult din care şi-au însuşit 10 brăţări spiralice din aur masiv, având greutatea cuprinsă între 930 -1200 grame, se arată în rechizitoriu.

În aceeaşi noapte, la domiciliul lui Nistor Florin Ioan, tezaurul a fost împărţit astfel: trei brăţări i-au revenit lui Nedelcu Ion, trei lui Hidişan Ciprian State, iar patru lui Nistor Florin Ioan. „ În noaptea următoare, în apartamentul lui Ioan Florin Nistor, din Deva, brăţările au fost împărţite: trei i-au revenit lui Ion Nedelcu, trei lui Ciprian Hidişan, iar patru au rămas la Florin Nistor. „În aceeaşi noapte, eu am fost nevoit să fug din calea lui Nedelcu Mugur Miu, un cunoscut interlop din Deva, care aflase de comori şi se pusese pe urmele mele. Câteva zile am stat într-o casă din Tâmpa, apoi am fugit la Sibiu, unde am rămas din nou ascuns, mai mult de o lună”, a declarat Râmbetea, la proces. Simţind că pericolul a trecut, fostul cioban s-a întors la Deva, pentru a-şi lua partea din tezaur. A primit 15.000 de mărci pentru ajutorul acordat braconierilor.

Alte cinci brăţări din aur

În perioada 26 – 29 mai 2001, echipa de braconaj arheologic compusă din Nedelcu Mugur Niu, Zerkula Mihai, Magda David şi Florin Râmbetea, s-a deplasat cu autoturismul de teren condus de Zerkula în punctul arheologic „Căprăreaţa” unde au efectuat detecţii şi săpături. În 26 şi 27 mai 2001, braconierii au localizat o groapă de cult amenajată din lespezi de piatră, deteriorată în timp, în care au descoperit trei brăţări spiralice din aur, iar în ziua următoare încă două brăţări similare pe care şi le-au însuşit, apoi le-au valorificat ilegal, piesele fiind pierdute pentru patrimoniul cultural naţional.

Brăţările au fost împărţite astfel: câte două piese au revenit lui Nedelcu Mugur Niu şi Zerkula Mihai, iar o piesă, deteriorată prin lovire cu sapa, i-a revenit lui Magda David. Valorificarea celor două tezaure de brăţări dacice a reprezentat principala preocupare a liderilor în perioada care a urmat, se arată în rechizitoriu. Prima pereche de brăţări a fost scoasă din ţară ilegal, de unul dintre învinuiţi, Nistor Adrian Marcel, în noaptea de 9/10 mai 2000, cu autoturismul său marca Opel Vectra, prin Punctul de Control Trecere Frontieră Nădlac şi transportată pentru valorificare în Germania şi Belgia.

Din datele precizate ulterior, conform notei de examinare, vizita a avut loc la 22 august 2000, iar la cântărire a rezultat că piesele aveau greutatea de 1.075 grame respectiv 1103 grame. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini. Peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”, informa, recent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

SURSE

  1. www.vatra-daciei.ro/cum-a-pus-mafia-sarba-mana-pe-cele-mai-valoroase-comori-dacice-traficul-cu-bratari-de-aur-comandat-de-ilic-ljubisa
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro