COP21/CMP11 – Conferința ONU referitoare la schimbările climaterice: minciuna „încălzirii globale”, taxarea și reducerea populației planetei

by La sfârșitul lunii noiembrie 2015, la Paris s-a dat startul Conferinței ONU asupra schimbărilor climatice (COP21/CMP11). Lideri politici și participanți din peste 150 țări au dezbătut, până pe 11 decembrie, diverse aspecte ale schimbărilor climatice actuale – aka încălzirea globală – cu un accent special pe angajamentele fiecărei țări […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

La sfârșitul lunii noiembrie 2015, la Paris s-a dat startul Conferinței ONU asupra schimbărilor climatice (COP21/CMP11). Lideri politici și participanți din peste 150 țări au dezbătut, până pe 11 decembrie, diverse aspecte ale schimbărilor climatice actuale – aka încălzirea globală – cu un accent special pe angajamentele fiecărei țări de a-și reduce emisiile de dioxid de carbon.

Obiectivul major al conferinței a fost obținerea unui document legal și a unui acord universal asupra climei, cu contribuții individuale ale tuturor țărilor de pe mapamond. De asemenea, au avut loc negocieri în scopul edificării unui program prin care încălzirea globală să nu depășească 2°C față de valorile pre-industriale (pre-1850).

Când sunt analizate aspecte controversate ale schimbărilor climatice, este însă necesar ca, așa cum spuneau strămoșii noștri, audiatur et altera pars. Deocamdată, doar trei mituri și demistificarea lor.

MIT #1 – Dioxidul de carbon în zece imagini

 

REALITATE: Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz incolor, inodor, vital pentru viața pe Pământ. Toate imaginile de mai sus (plus multe, multe altele de același tip) manipulează un adevăr științific elementar folosind o tehnică de tip trompe l’œil: dioxidul de carbon nu poate fi văzut de ochiul uman sau camera de fotografiat.

Concentrația actuală de CO2 în atmosfera terestră este de circa 0,04% (400 ppm), reprezentând o creștere de 0,012% față de începutul revoluției industriale (în anul 1850 s-a estimat o valoare, folosită astăzi ca referință, de 0,028% CO2). În trecutul geologic (de exemplu, acum 65 milioane de ani, pe vremea dinozaurilor), această concentrație a atins și valori absolut naturale de 0,12% (1.200 ppm). Începând din 1850 până în prezent, temperatura medie globală a crescut cu circa 0,8°C. Dacă atribuim această creștere de temperatură numai creșterii concentrației atmosferice de CO2 post-1850, pe care unii o consideră numai o contribuție antropogenică, rezultă că omenirea este responsabilă pentru o variație a temperaturii de aprox. +0,004°C/an (sub limita de detecție a termometrelor obișnuite).

MIT #2 Urșii polari și încălzirea globală

Iată doar câteva afirmații intens vehiculate de mijloacele media.
Urșii polari și încălzirea globală: Nu vă lăsați păcăliți, se întâmplă chiar acum, îi pierdem.”
Urșii polari, care depind de gheață pentru a vâna, se luptă cu efectele încălzirii globale.”
Nu există nicio îndoială că urșii polari sunt într-o situație dificilă. Deja aflați sub amenințarea umană, numărul lor scade mai rapid ca niciodată datorită retragerii gheții provocate de încălzirea globală.”
Numărul urșilor polari a devenit tot mai mic în ultima vreme, astfel încât au ajuns să fie clasificați drept specie VULNERABILĂ. Cea mai mare problemă pentru urșii polari este încălzirea globală, deoarece, când temperaturile cresc, gheața oceanică se topește mai repede în decursul anului.”

Pentru prima dată, urșii polari s-au înecat în număr semnificativ.” (Sursa: Gore, A. & Melcher Media (2006). An Inconvenient Truth: The Planetary Emergency of Global Warming and What Can We Do about It. Emmaus, PA, Rodale Press, p. 146. Al. Gore Jr., fost Vice-Președinte al SUA și Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, 2007.)

REALITATE: Grupul de specialiști în urși polari din cadrul World Conservation Union au declarat în 2001 că, din cele 20 de subpopulaţii distincte de urși polari, una, sau posibil două, erau în declin în zona Baffin Bay; mai mult de jumătate erau stabile; și două subpopulaţii au crescut de fapt în jurul Mării Beaufort.

Mai mult, s-a raportat că populația globală de urși polari a crescut dramatic în ultimele decenii, de la circa 5.000 membri în anii 1960 la 25.000 astăzi, datorită unor reglementări mai stricte de vânătoare.

Contrar așteptărilor – și despre asta nu s-a scris deloc în articolele recente – cele două populații în declin provin din zonele unde a fost mai frig în ultimii cincizeci de ani, pe când cele două populații în creștere viețuiesc în zonele unde este mai cald.

Cea mai bine studiată populație de urși polari trăieşte pe coasta de vest a golfului Hudson (Canada). Faptul că acea populație a scăzut cu 17%, de la 1.200 în 1987 la sub 950 în 2004, a fost foarte mult discutat în mass-media. Dar nu s-a menționat, totuși, că din 1981 populația a crescut de la sub 500, eradicând astfel orice pretenție de declin. Mai mult, nicăieri în știrile mass-media nu este menționat că între 300 și 500 urși sunt împușcați anual, dintre care 49 sunt împușcați în medie pe coasta vestică a golfului Hudson.

Chiar dacă luăm de bună povestea cu declinul, asta înseamnă că am pierdut circa 15 urși anual datorită încălzirii globale, în timp ce am pierdut 40 în fiecare an datorită vânătorii.[i]

Profesoara Susan J. Crockford, Universitatea din Toronto: Urșii polari – Supraviețuitori remarcabili ai schimbărilor climatice [ii]

Tindem să n-auzim nimic altceva decât mesaje alarmante despre statutul curent și viitoarea prosperitate a urșilor polari din partea avocaților animalelor de toate tipurile, inclusiv din partea grupurilor de lobby și a cercetătorilor activiști. Multe dintre aceste povești despre dispariția iminentă a urșilor polari sunt, totuși, deficitare pentru că au lăsat deoparte date importante, le-au «coafat» sau le-au reprezentat greșit, iar cea mai mare parte a incertitudinilor prezente în cercetările actuale a fost minimalizată. Încă nu știm cu precizie când au evoluat urșii polari, dar nu încape îndoială că, de-a lungul mileniilor în care au evoluat ca specie separată, ei au supraviețuit schimbărilor climatice foarte semnificative. Urșii polari s-au adaptat cu succes în perioadele când gheața arctică era mult mai multă sau mult mai puțină decât este astăzi. Urșii polari au, evident, strategii pentru supraviețuire în condițiile schimbărilor dramatice ale stării gheții – noi încă nu le cunoaștem pe toate.”

Povestea urșilor polari ne învață trei lucruri:

Primul, există știri alarmiste, create de o isterie asistată de mass-media, care nu sunt altceva decât exagerări emoționale, fără suportul datelor.

Al doilea, urșii polari nu sunt singura poveste. În timp ce auzim numai despre speciile amenințate, există și certitudinea că multe specii o vor duce mai bine într-un climat mai cald. În general, Arctic Climate Impact Assessment (ACIA) prevede că zona arctică va experimenta o creștere a bogăției speciilor și o mai mare productivitate a ecosistemului. Va fi mai puțin deșert polar și mai multă pădure. Documentul ACIA arată că temperaturile mai ridicate înseamnă mai multe păsări și mai mulți fluturi. Asta nu înseamnă o compensare pentru urșii polari, dar noi trebuie să auzim ambele părți ale poveștii.

Al treilea lucru este că îngrijorările noastre ne fac să ne focalizăm pe soluții greșite. Ni se spune mereu că situația precară a urșilor polari înseamnă necesitatea unor scăderi mai drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, legate de încălzirea globală. Chiar dacă acceptăm ideea greșită de a folosi populația de urși polari din 1987 din jurul golfului Hudson ca o valoare de referință, adică pierdem 15 urși anual, ce putem face? La limită, dacă eliminăm instantaneu încălzirea globală (cu cheltuieli imense), vom salva de la înec 15 urși pe an. Dar ce vom face cu ceilalți 49 de urși, din aceeași populație, care sunt împușcați în fiecare an? Simplu, interzicem vânătoarea lor, vor zice unii. Dar cu populația locală, care depinde aproape 100% de carnea și blănurile urșilor, ce vom face? Îi facem cumva vegetarieni?!? Părerea mea este să începem întâi cu salvarea celor 49 de urși împușcați, și apoi să ne îngrijorăm de ceilalți 15. Oricum, 49 este de peste 3 ori mai mare decât 15.

MIT # 3: Încălzirea globală este nu numai reală, dar ne va și conduce la catastrofe inimaginabile. A acționa împotriva încălzirii globale nu este doar ieftin, ci și corect din punct de vedere moral.

REALITATE: Încălzirea globală nu este singura problemă care ar fi trebuit discutată de COP21/CMP11, în special pentru lumea a treia. Multe alte aspecte sunt mult mai importante. World Health Organization (WHO) estimează că schimbările climatice omoară circa 150,000 oameni anual în lumea a treia. Dar, în aceeași parte a lumii, aproape 4 milioane de oameni mor din cauza malnutriției, 3 milioane datorită infecțiilor cu HIV/SIDA, 2,5 milioane din cauza poluării aerului din interiorul și din afara locuințelor, peste 2 milioane mor din cauza lipsei de micronutrienţi (fier, zinc și vitamina A) și aproape 2 milioane mor din cauza lipsei de apă potabilă curată.

Chiar dacă încălzirea globală intensifică probabil unele dintre aceste probleme, este important de menționat că magnitudinea totală a problemelor menționate va depăși cu mult problemele legate de încălzirea globală. Cu alte cuvinte, aș dori – ca simplu cetățean plătitor de taxe – ca liderii mondiali adunați la Paris să se fi gândit la o listă viabilă, eficientă, a priorităților de cheltuire a banului public. Ce trebuie făcut mai întâi de toate? Există căi mai bune de a ajuta popoarele țărilor sărace (și nu numai pe acelea) decât scăderea emisiilor de CO2?

global warming hoax

Răspunsurile sunt multiple, dar vom sugera numai unul în acest articol.

Un răspuns (aproape) exhaustiv la „Ce este de făcut astăzi cu încălzirea globală?” a fost propus de profesorul Bjorn Lomborg și participanții la așa-numitul Consens Center de la Copenhaga.

Adunând 82 de top-experți economiști mondiali, 44 experți sectoriali, precum și multe agenții ONU și NGO, Centrul a publicat peste 100 analize peer-reviewed pentru a identifica cele mai bune target-uri în termeni de eficiență a banilor investiți. Analizele nu au luat în considerare doar aspectele economice, ci și pe cele legate de sănătate, beneficii sociale și ecologice pentru întreaga planetă.

Un panel expert, incluzând doi laureați Nobel, a identificat 19 obiective țintă (vezi grafic) care reprezintă cea mai bună valoare – dolari câștigați pentru fiecare 1 dolar investit – în perioada 2016-2030.

Din analiza graficului de mai sus se poate vedea limpede (o analiză mai detaliată a fiecărui target și clasamentul în ordine descrescătoare poate fi citit aici), că prioritățile de investiții în următorii 15 ani sunt cele mai profitabile în domeniile prosperității și sănătății individuale. Investițiile legate de schimbările climatice sunt doar trei: mai multă cercetare energetică – $11/$1, adaptarea la schimbările climatice – $2/$1 și menținerea creșterii temperaturii globale sub 2°C – <$1/$1, singura investiție negativă.

În concluzie:
Conferințelor ONU dedicate schimbărilor climatice,
În loc să faceți ceva doar ca să vă simțiți bine, faceți ceva care realmente produce bine, cu cheltuieli mai reduse: eliminarea malnutriției, eradicarea malariei și a HIV/SIDA, asigurarea canalizării și apei potabile pentru toți cetățenii lumii etc. O analiză costuri-beneficii vă va ajuta enorm în deciziile dumneavoastră.

Declaraţiile oamenilor care conduc lumea:

„Graviditatea ar trebui să fie o crima împotriva societăţii, cu excepţia cazului în care părinţii deţin un permis de la guvern. Toţi potenţialii părinţi ar trebui să fie indemnati la a folosi produse chimice contraceptive, guvernul furnizand antidoturi cetăţenilor alesi pentru fertilizare” – David Brower, directorul executiv Sierra Club

„Societatea nu face nicio afacere, dacă permite degeneraţilor să-şi perpetueze specia” – Theodore Roosevelt

„O populaţie totală mondială de 250-300 de milioane de persoane, cu 95% mai puţin decât în prezent, ar fi ideală” – Ted Turner, intr-un interviu pentru revista Audubon.

„Există o singură temă în spatele eforturilor noastre: trebuie sa reducem nivelul populaţiei. Iar guvernele trebuie sa ne foloseasca metodele pentru a obtine rezultate curate si frumoase, sau vor primi mizeria pe care o avem în El Salvador, sau în Iran sau în Beirut. Populaţia este o problemă politică. Odată ce populaţia este scapata de sub control, este nevoie de guvern autoritar, chiar fascist, pentru reducerea ei…. Programul nostru în El Salvador nu a functionat. Nu am avut infrastructura care să-l susţină. Au fost al naibii de multi oameni … Pentru a reduce într-adevăr populaţia, rapid, va trebui să trimiteti toţi bărbaţii la luptă şi sa ucideti un număr semnificativ de femei fertile …Cel mai rapid mod de a reduce populatia este prin foamete, ca şi în Africa, sau prin boli cum ar fi Moartea Neagra ” – Thomas Ferguson, Departamentul de Stat pentru Populaţie.

„În căutarea unui nou duşman care să ne unească, ne-a venit ideea cu poluarea, ameninţarea încălzirii globale, lipsa apei, foametea şi potrivirea proiectelor de lege dupa ele…. Dar , uneori, în desemnarea lor ca inamic, cădem în capcana de a confunda simptomele de cauze. Toate aceste pericole sunt cauzate de intervenţia umană şi numai prin schimbarea atitudinilor şi a comportamentului oamenilor acestea pot fi depăşite. Atunci inseamna ca inamicul real este chiar umanitatea” – Alexander King, Bertrand Schneider – Fondator şi respectiv secretar, Clubul de la Roma, „Prima revoluţie globală” Pag 104-105, 1991.

„Un cancer este o multiplicare necontrolată a celulelor, iar explozia demografică este o multiplicare necontrolată de oameni … Noi trebuie să mutam eforturile noastre de la tratarea simptomelor la extirparea cancerului. Operaţiunea va cere multe decizii aparent brutale şi lipsite de inimă” – Paul Ehrlich , profesr la Stanford,în cartea : „Bomba numita Populaţie”

„Eu cred că suprapopularea umană este problema fundamentală pe Pământ astăzi. Noi, oamenii, am devenit o boala: „Virusul-Om”. Primele mele trei obiective principale ar fi : reducea populatiei umane la aproximativ 100 de milioane în întreaga lume, distrugerea infrastructurii industriale şi in al treilea rand sa vad cat mai multe zone pustii” – Dave Foreman

„Noi trebuie să vorbim mai clar despre sexualitate, contracepţie, despre avort, despre valoarea controlului populatiei, deoarece, pe scurt, criza ecologică este criza populaţiei. Reduceti populaţia cu 90%, iar apoi nu vor mai mai fi suficienti oameni pentru a face atat de multe daune ecologice” – Mihail Gorbaciov

„Depopularea ar trebui să fie cea mai mare prioritate a politicii externe faţă de lumea a treia, pentru că economia SUA va necesita cantitati tot mai mari de minerale din străinătate, în special din ţările mai puţin dezvoltate. Persoanele în vârstă sunt consumatori inutili. Populaţia lumii trebuie să fie redusa cu 50%” – Dr. Henry Kissinger

„Suntem pe punctul de a realiza o transformare la nivel mondial. Tot ce avem nevoie este o criza majora credibila şi naţiunile vor accepta Noua Ordine Mondială” – David Rockefeller

„Nimeni nu va intra în Noua Ordine Mondială decat in cazul în care el sau ea va face o promisiune pentru a se închina lui Lucifer. Nimeni nu va intra în New Age cu excepţia cazului în care el va lua o iniţiere luciferica” – David Spangler, director al Iniţiativei Planetare, Organizaţia Naţiunilor Unite si unul din fondatorii curentului New Age

„Astăzi lumea are 6.8 miliarde de oameni (declaraţia a fost făcută în urmă cu câţiva ani). Si ar putea creste până la aproximativ nouă miliarde. Acum, dacă am face o treabă foarte eficienta cu noile vaccinuri, cu asistenţa medicală, cu serviciile de sănătate si control a reproducerii, am putea reduce aceste cifre cu 10 sau chiar 15 la suta..!” – Bill Gates

SURSE

  1. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=9409
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extratereștri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro