Conspiratia TTIP, BIT, CETA si NAFTA: Corporatiile din SUA-UE vor fi deasupra intereselor oamenilor ! Un adevarat paienjenis al Iluminatilor, prin care doresc sa instaureze Noua Ordine Mondiala si Guvernul Mondial !

by Atunci cand oamenii, inca mai sustin ca, „SUA-UE sunt benefice pentru evoluatia oamenilor”, ar face bine, dupa ce studiaza dovezile din acest articol, sa se mai gandeasca inainte de a mai emite astfel de aprecieri, caci „Visul Europeano-American” se va transforma curand in cel mai crancen cosmar, asta daca […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Atunci cand oamenii, inca mai sustin ca, „SUA-UE sunt benefice pentru evoluatia oamenilor”, ar face bine, dupa ce studiaza dovezile din acest articol, sa se mai gandeasca inainte de a mai emite astfel de aprecieri, caci „Visul Europeano-American” se va transforma curand in cel mai crancen cosmar, asta daca nu luam atitudine.

stop-ttip-400x251

Ce este Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) ?

„Conform definiţiilor oficiale, publicate pe siteurile Comisiei Europene, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții („TTIP”) este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite.

Prevederile acestui acord au ca scop ‘’înlăturarea barierelor din calea comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.”

Aşadar, scopul principal al TTIP, după cum recunosc chiar autorii negocierilor, este de a elimina anumite „bariere” de reglementare care limitează profiturile corporațiilor transnaționale de pe ambele părţi ale Atlanticului. Aceste „reglementări inutile”, sunt de fapt standardele sociale și reglementările de mediu care reușesc (incă) să protejeze cetățenii europeni de abuzuri ale corporațiilor sau de substanțe nocive in alimentație sau mediu înconjrător.

Bariere pot fi drepturile din domeniul muncii, normele de siguranță alimentară (inclusiv restricțiile ce privesc OMG-urile), condiţiile de utilizarea substanțelor chimice toxice și legile privind protecția datelor personale

Deși se negociază în secret, au apărut pe diverse canale frânturi din acest acord și analize ale specialiştilor care confirmă temerea că TTIP va aduce mai multe dezavantaje, printre care:

– O legislaţie paralelă, doar pentru corporaţii !

Prin mecanismul cunoscut sub numele de „soluționarea litigiilor între investitori și stat” (ISDS), inclus în acest tratat, companiile au dreptul de a acţiona în instanțe comerciale guvernele care iau decizii ce reduc profiturile companiilor.

– Alimente injectate sau organisme modificate genetic !

Prin conceptul de “corență de reglementare” standardele de calitate ale produselor alimentare, ale produselor cosmetice şi produselor medicale pot fi coborâte la același nivel cu cel al standardelor americane, care de cele mai multe ori sunt foarte joase și care nu respectă principiul precauției.

– Cianură şi gaze de şist !

TTIP deschide calea către importarea de procedee industriale dăunătoare pentru mediu cum sunt fracturarea hidraulică şi mineritul cu cianură.

– Drepturi de muncă, restrânse !

TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al companiilor.

– Privatizarea serviciilor publice şi a bunurilor culturale !

TTIP îşi propune să creeze noi piețe prin deschiderea serviciilor publice și a contractelor de achiziții publice către corporații transnaționale, fapt ce amenință să introducă un nou val de privatizări în sectoare-cheie, cum ar fi sănătatea și educația.

În concluzie TTIP și fratele lui geamăn CETA (Acordul economic si comercial UE-Canada) sunt concepute pentru a crește puterea multinaționalelor în detrimentul democrației și binelui general.”[1]

Cum ne afecteaza ?

„Pe site-ul Comisiei Europene găsim următoarea afirmație: „Un acord comercial între UE și SUA va avea repercusiuni asupra economiei mondiale. De exemplu, creșterea schimburilor comerciale între cei doi giganți economici va duce la creșterea cererii de materii prime (…) Cu cât va fi mai extins acordul încheiat între UE și SUA, cu atât mai mari vor fi beneficiile pentru restul lumii.” din care putem extrage concluzia că deși resursele naturale se epuizează se dorește încurajarea consumului, dar în beneficiul cui / cu ce preț?

”Armonizarea standardelor tehnice europene și americane ar putea foarte bine să servească drept bază pentru stabilirea de standarde mondiale: dimensiunea pieței transatlantice este atât de mare încât, în cazul în care aceasta ar avea un ansamblu unic de standarde, celelalte țări ar avea tot interesul să le adopte la rândul lor.” – din această declarație putem înțelege că acest parteneriat transatlantic va deveni un reper mondial și că celelalte țări vor fi nevoite să adopte prevederile acestui acord pentru a putea exista în continuare pe piață, deoarece ”majoritatea decide”. Există posibilitatea creării unui monopol asupra reglementărilor în ceea ce privește comerțul internațional care va influența mai multe domenii:

– Standardele de munca !

Există multe declarații cu privire la locurile de muncă ce vor fi create și la posibila creșterea economică ce va fi determinată de TTIP, iar cele mai optimiste scenarii susțin ideea creșterii PIB-ului Europei cu până la 119,212 milioane de euro, iar în SUA se preconizează o creștere a PIB cu 94,904 milioane de euro.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a confirmat că TTIP este de natură să provoace un proces „prelungit și substanțial” de relocare (reorganizare) a slujbelor europenilor, deoarece companiile vor fi încurajate să procure bunuri și servicii din SUA unde standardele de muncă sunt mai mici și drepturile sindicale sunt inexistente. Barierele identificate în calea comerțului vizează în mod explicit să includă normele de protecție a ocupării forței de muncă, sănătatea și securitatea muncii, iar prin acest parteneriat nu se poate garanta, calitatea sau numărul locurilor de muncă rezultate.

În condițiile în care rata șomajului din Europa a ajuns deja la niveluri record, cu șomajul în rândul tinerilor la peste 50% în unele state membre ale UE, Comisia Europeană recunoaște că există „îngrijorări legitime” asupra faptului că lucrătorii care își pierd locul de muncă ca urmare a ratificării TTIP nu vor fi în stare să își găsească alte locuri de muncă.

Există, de asemenea, îngrijorări asupra faptului că TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contracte colective de muncă, care ar putea fi invocat ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al concurenților

SUA a refuzat ratificarea convențiilor Organizația Internațională a Muncii privind standardele fundamentale de muncă, cum ar fi negocierea colectivă, libertatea de asociere și dreptul de a se organiza. Jumătate din statele SUA au adoptat deja o legislație împotriva sindicatelor sub umbrela convenției cadru ”dreptul la muncă” prin care se subminează finanțările sindicatelor și prin care se permite sectorului de afaceri să taie din drepturile salariale sau din alte beneficii (asigurare medicală, contribuții la fondul de pensii)

Sectorul Business vede TTIP ca o oportunitate de a-și muta producția către locurile în care salariile și drepturile lucrătorilor sunt cele mai mici, în scopul de a reduce costurile forței de muncă și de a crește profiturile corporative. Comisia Europeană este deja cunoscută pentru susținerea cererilor formulate de grupurile de afaceri europene pentru ca salariile și drepturile de muncă să fie restrânse în întreaga UE.

Dispozițiile propuse de TTIP privind protecția investitorilor având în vedere îmbunătățirea în viitor a termenilor și condițiilor de angajare ar putea duce la pretențiile de despăgubire solicitate de către corporații din UE și SUA.

De exemplu o corporație care a investit în România și a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 lei va putea da statul în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul. Există deja un astfel de exemplu Compania franceză Veolia a adus o astfel de plângere împotriva Egiptului în raport cu contractul său pe 15 ani pentru eliminarea deșeurilor din Alexandria – un contract abandonat de către societatea Veolia în octombrie 2011.

Veolia solicită despăgubiri din partea statului egiptean, pe motiv că, printre altele, marjele sale de profit au fost afectate negativ de eforturile Consiliul Național pentru reglementarea Veniturilor (National Wage Council ) de a menține salariile din sectorul public și privat, în conformitate cu inflația. Teama de a se confrunta cazuri similare în TTIP ar putea avea ca efect descurajarea țărilor de a introduce majorări ale beneficiilor ocupării forței de muncă în viitor.

– Suveranitatea Statului !

Poate cea mai periculoasă prevedere din cadrul Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) este cea cu privire la rezolvarea litigiilor între investitori și stat (ISDS).

Mecanismul de soluționare a litigiilor între investitori și stat (ISDS) este un instrument de drept internațional public, care acordă unui investitor străin dreptul de a iniția o procedură de soluționare a diferendelor împotriva unui guvern străin („statul-gazdă”) sau așa cum îl definește Comisia Europeană în fișa de date publicată în Noiembrie 2013 – un sistem care ”permite unui investitor să inițieze o acțiune împotriva autorităților țării gazdă în fața unui tribunal internațional” în cazul în care investitorului nu i-a fost respectată una din garanțiile oferite de statul gazdă.

Întrucât tribunalele naționale „ar putea să nu fie imparțiale ori independente” (conform unui alt document al Comisiei), litigiile dintre investitori și state se vor judeca în fața unor comisii internaționale compuse din trei arbitri, astfel investitorii au dreptul de a ocoli instanțele interne și de a înainta cererile lor direct tribunalelor de arbitraj internaționale, prin încălcarea obligației tradiționale care prevede că trebuie apelat la instanțele naționale înainte de a recurge la forurile internaționale.

În unele cazuri, companiile autohtone s-au reinventat ca investitorii „străini”, pur și simplu, în scopul de a profita de privilegii ISDS și de a da în judecată propriul guvern. Avem un astfel de exemplu și în România, unde frații Ion și Viorel MICULA, principalii acționari ai grupului alimentar European Drinks, au deschis un proces împotriva statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (International Centre for Settlement of Investment Dispute) pe motiv că statul român nu și-a respectat angajamentele cu privire la protecția investițiilor din acordul bilateral dintre Suedia și România.

În urma acestui proces statul român datorează fraților Micula 376 milioane lei + penalități. Întrebarea este cine garantează independența și imparțialitatea acestor tribunale arbitrare a căror decizii nici măcar nu pot fi contestate în condițiile în care cazurile sunt decise nu de judecători, ci de către un mic grup de avocați plătiți cu ora, care au un interes legitim în a încuraja companiile să deschidă mai multe cazuri pentru a-și spori propriile venituri.

Accentul principal nu este în jurul reducerii tarifelor deja mici care există între SUA și UE, ci se urmărește crearea unui mediu economic care va favoriza companiile multinaționale și va împiedica statele să adopte noi reglementări.

Sub TTIP, corporațiile din SUA și UE vor avea puterea de a contesta deciziile democratice depuse de statele suverane, și de a solicita despăgubiri în cazul în care aceste decizii au un impact negativ asupra profiturilor lor. Exemple de acest gen sunt multe la nivel mondial, dar toate au aceeași cauză – mecanismul de protecție ISDS, care nu este un mecanism de protecție al investițiilor, ci un mecanism de atac la suveranitate și democrație.

O altă problemă ridicată de TTIP este aceea de armonizare a standardelor (proces numit ”coerență de reglementare”, care de exemplu, reglementează aspecte care variază de la energie, minerit, agricultură, industria farmaceutică, până la protecția datelor cu caracter personal prin adoptarea automată a standardelor cele mai puțin restrictive.

Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci este puțin probabil ca în viitor Uniunea Europeană să mai poată restricționa folosirea substanțelor dăunătoare oamenilor, animalelor sau mediului ca: neonicotinoide, ractopamina, clorul (Clorinarea cărnii de pui destinată consumului alimentar) sau organisme modificate genetic.

– Protectia Datelor Personale (Protectia Intelectuala) !

În timp ce în Uniunea Europeană protecția datelor cu caracter personal este văzută ca un drept fundamental al cetățenilor în SUA aceasta este privită ca o barieră în calea comerțului și multe companii influente ca: Google, Microsoft, Facebook etc. vor face presiuni ca protecția datelor cu caracter personal să facă parte din Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții deoarece au tot interesul să obțină accesul la aceste date, atâta timp cât reglementările cu privire la protecția datelor din UE se pot traduce și prin profituri mai mici.

Capitolul drepturilor de proprietate intelectuală din TTIP este setat să conțină dispoziții referitoare la drepturile de autor, brevete, patente și mărci comerciale, cu scopul de a consolida controlul corporativ asupra cunoștințelor, în detrimentul accesului public.

În ceea ce privește brevetele, cel mai mare impact este probabil să fie în domeniul producției medicamentelor: companiile farmaceutice sunt foarte dornice de a opri utilizarea alternativelor foarte ieftine și larg răspândite prin înlocuirea acestora cu medicamente foarte scumpe pentru care dețin patentele.

Industria farmaceutică încearcă să își extindă monopolurile pe medicamente în toată lumea pentru a preveni intrarea pe piață a versiunilor mai ieftine. Pe de altă parte industria farmaceutică urmărește să folosească TTIP pentru a restricționa accesul public la datele din studiile clinice, acest lucru va submina transparența și va conduce la creșterea costurilor pentru sistemele naționale de sănătate în viitor.

Compania americană Eli Lilly a lansat un atac bazat pe prevederile NAFTA (Acordul Nord-American de Comerț Liber – Acord similar TTIP) după ce instanțele canadiene au invalidat drepturile companiei Eli Lilly pentru monopolul de brevet privind medicamentul numit Strattera folosit în tratarea sindromul hiperkinetic (ADHD). Instanțele din Canada au făcut acest lucru după ce au stabilit că Eli Lilly nu a prezentat dovezi suficiente (un singur studiu bazat pe 22 de pacienți), atunci când a depus cererea de brevet pentru a demonstra că Strattera ar aduce beneficiile pe termen lung promise de companie. Eli Lilly, a cincea corporație americană farmaceutică, ca mărime, face presiuni pentru schimbarea standardelor de brevetare și cere 100 milioane dolari de la contribuabilii canadieni drept compensație pentru punerea în aplicare a standardelor de brevet existente înaintea semnării NAFTA.

Comisarul UE pentru Justiție, Drepturi Fundamentale și Cetățenie, Viviane Reding, a declarat în 2013, în contextul interceptărilor SUA asupra oficialilor europeni (cazul Angela Merkel) că acestea au deteriorat încrederea transatlantică. Oficialul UE a cerut părții americane să instituie un cadru legal mai strict în ceea ce privește respectarea legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal pentru a se reconstrui încrederea reciprocă, în caz contrar negocierile bilaterale privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții vor avea de suferit, dar această reacție a fost în situația în care acest parteneriat se negocia, dacă ar fi fost semnat deja, SUA ar fi avut tot dreptul să intercepteze aceste convorbiri, chiar dacă în conformitate cu legislația europeană această activitate este clasificată drept spionaj.

Din datele de mai sus putem ajunge ușor la concluzia că indiferent de unghiul din care privim lucrurile o liberalizare a pieței care să includă și protecția datelor cu caracter personal va avea un impact simțitor asupra drepturilor cetățenilor europeni.

– Siguranta Alimentara !

Actualmente în Uniunea Europeană guvernează „principiul precauției” – în conformitate cu acest principiu, este posibil să se retragă un produs de pe piață în cazul în care există un risc care ar putea reprezenta un pericol pentru sănătatea umană, chiar dacă nu există date științifice suficiente pe care să se bazeze o evaluare completă a riscului, pe când în SUA nu poți invoca acest principiu pentru interzicerea unor substanțe, ci trebuie să demonstrezi că acestea sunt dăunătoare ca să le poți exclude.

Reglementările europene privind siguranța alimentară – inclusiv restricțiile asupra organismelor modificate genetic (OMG-uri), pesticide, carne de vită tratată cu hormoni de creștere – sunt vizate de grupurile de afaceri în vederea eliminării prin intermediul TTIP.

Producătorii de produse alimentare din SUA nu trebuie să îndeplinească aceleași standarde de bunăstare a animalelor sau de protecție a mediului ca și omologii lor europeni, și au căutat mult timp o soluție pentru a elimina controalele UE, care le limitează vânzarea produselor pe piețele europene. Aceștia au identificat sistemul UE de control cu privire la utilizarea pesticidelor ca unul din primele seturi de standarde care urmează să fie declasate în urma semnării TTIP.

Aproximativ 80% din toate alimentele procesate vândute în supermarket-uri din SUA în prezent conțin ingrediente modificate genetic. În schimb, ca urmare a rezistenței puternice a populației, practic produsele alimentare modificate genetic nu se vând în supermarket-urile europene, și orice aliment care include ingrediente modificate genetic trebuie să fie etichetat în mod clar ca atare.

Mecanismele de controlul ale UE asupra substanțelor perturbatoare ale sistemului endocrin (produse chimice cunoscute pentru interferența cu sistemul hormonal uman) stabilesc nivelul maxim admis de contaminare la un nivel care ar bloca 40% din totalul exporturilor de produse alimentare din SUA către Europa.

Peste 90% din carnea de vită din SUA este produsă cu utilizarea de hormoni de creștere pentru bovine care au legătură cu cancerul la om, și restricțiile UE privind importul de astfel de carne de vită sunt în vigoare încă din 1988. Guvernul SUA a solicitat deja ridicarea acestor restricții la Organizația Mondială a Comerțului, și grupuri de afaceri solicită eliminarea acestor restricții prin acordul TTIP calificându-le drept bariere „inutile” în calea comerțului.

Producătorii americani de carne de pui și curcan prelucrează carcasele de pasăre, de regulă cu clor, înainte de a le vinde consumatorilor – un proces care a fost interzis în UE încă din 1997.

Comisia a ridicat deja interdicția de la nivel european asupra importurilor de porci vii și de carne de vită pulverizate cu acid lactic din SUA, în ciuda aversiunii unui număr de state membre ale UE și prin ratificarea TTIP toate cele expuse mai sus ar putea fi permise și în UE.

– Servicii Publice !

Comisia a făcut demersuri pentru a liberaliza „utilitățile publice”, pe motiv că dorește ca serviciile publice să fie incluse în acordurile comerciale ale UE, cu excepția doar a serviciile legate de securitate, cum ar fi controlul judiciar, al traficului aerian sau al poliției de frontieră.

TTIP are scopul nu numai de a slăbi reglementările privind mediul și siguranța alimentară, dar, de asemenea, de a asigura liberalizarea piețelor de servicii, inclusiv de servicii publice, cum ar fi sănătatea, educația și apa. Companiile americane sunt deosebit de dornice de a avea acces la sistemele de sănătate publică din Europa, pe care le văd ca pe niște piețe mari care încă așteaptă să fie exploatate.

În plus față de perspectiva de predare a serviciilor publice către companiile lucrative, unul dintre efectele cele mai perfide ale acordurilor de liber schimb este că devine efectiv imposibil pentru țări să restabilească serviciile publice, dacă acestea au fost deja privatizate.

Investitorii străini vor putea să dea în judecată țările-gazdă pentru pierderi de profit cauzate de schimbarea reglementărilor în domeniul privatizării serviciilor publice în cazul în care măsurile de protecție a investitorilor sunt incluse în TTIP

Vorbind în fața Forumului European de Sănătate, în octombrie 2013, Merkel a avertizat oamenii să nu creadă că TTIP ar putea oferi o oportunitate de a ridica standardele în domeniul sănătății sau al accesului la medicamente: „Trebuie să ne amintim că America funcționează bine pentru cei cu bani, dar nu atât de bine pentru cei fără”

Comisia Europeană și guvernul Statelor Unite intenționează să folosească TTIP pentru a direcționarea contractelor de achiziții publice către sectorul privat. Acest lucru înseamnă că mai multe politici de achiziții publice locale în susținerea obiectivelor sociale și de mediu importante, nu vor mai putea fi permise

Guvernul SUA și-a manifestat intenția de a viza scheme UE privind achizițiile publice, cum ar fi programele de alimentare locale promovate în școli și alte instituții publice. Încă o dată, singurele care vor avea de câștigat din asta vor fi corporațiile transnaționale care forțează eliminarea furnizorii locali și preluarea contractele acestora.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă declarația președintelui companiei Nestle (cea mai mare companie de îmbuteliere a apei din lume), Peter Brabeck-Letmathe, conform căruia corporațiile ar trebui să dețină orice strop de apă de pe planetă – iar populația să nu poată primi apă fără să plătească, susținând că cea mai bună soluție pentru accesul la apă este privatizarea acesteia, apa fiind un aliment ca oricare altul ar trebui să aibă o valoare de piață.

– Standardele de Mediu !

Comisia Europeană recunoaște incompatibilitatea fundamentală între modurile de abordarea ale UE și SUA, dar este încă în căutarea unei posibile „convergențe de reglementare și de recunoaștere în sectorul produselor chimice” în beneficiul partenerilor din industrie. Companii europene sunt încântate să-și unească forțele în utilizarea TTIP pentru a elimina reglementările de mediu pe care le numesc „un dezavantaj nedrept în raport cu concurenții lor la nivel mondial”.

TTIP va crește producția, consumul și transferul internațional de mărfuri, iar emisiile de gaze cu efect de seră vor crește direct proporțional cu acestea, așa cum precizează chiar Comisia: efectul dorit al TTIP va adăuga un plus de 11 de milioane de tone de CO2 în atmosferă, provocând nerespectarea angajamentelor asumate de UE de reducere a emisiilor în temeiul Protocolului de la Kyoto.. În studiul de impact al Comisiei se constată că această creștere a producției va crea „pericole atât pentru resursele naturale cât și pentru conservarea biodiversității”

Organul european de reglementare a substanțelor chimice – REACH (Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea și Interzicerea Substanțelor Chimice – EU Regulation No 1907/2006 concerning the Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals (REACH), 18 December 2006.) se bazează pe principiul precauției și solicită industrie să facă dovada că un produs chimic este sigur înainte de a fi certificat pentru uz comercial.

Prin contrast, Toxic Substances Control Act al SUA din 1976 (TSCA) impune autorității de reglementare publică să demonstreze că o substanță chimică este nesigură înainte ca utilizarea acesteia să poată fi limitată. Sub TSCA (Toxic Substances Control Act 1976), Agenția de Protecție a Mediului din SUA a reușit să introducă controale la doar șase din cele 84.000 de produse chimice care sunt în uz comercial în Statele Unite ale Americii.

Un astfel de regim inexact are consecințe imediate asupra expunerii publicului la riscuri de sănătate: Ex: în timp ce în UE în industria cosmeticelor sunt interzise în utilizarea 1.200 de substanțe, în SUA sunt interzise doar o duzină (12)

Cerințele de durabilitate prevăzute în Directiva UE privind energia regenerabilă au fost vizate de către producătorii de biocombustibil americani dornici de a „armoniza” reglementările UE cu standardele scăzute ale SUA. Guvernului SUA folosește, de asemenea, TTIP pentru a submina Directiva UE privind calitatea carburanților, astfel încât să faciliteze rafinăriilor din SUA exportul de petrol în Europa, care a fost extras din nisipurile bituminoase canadiene, cu consecințe devastatoare asupra mediului. În plus, TTIP ar deschide ușa pentru exportul în masă a gazului de șist din SUA în Europa, ceea ce duce la o expansiune de fracturare hidraulică (fracking) în Statele Unite ale Americii, precum și dreptul companiilor americane de a contesta interdicții pe fracking în Europa.

O altă cerință majoră din SUA este ca UE să renunțe la Directivei privind calitatea combustibilului, ce prevede în prezent că petrolul din nisipurile bituminoase din Canada nu poate fi importat în Europa. Nisipurile bituminoase reprezintă unul dintre proiectele cele mai distructive de mediu de pe planetă, care dacă tot petrolul ar fi extras ar putea produce o amprenta de carbon egală cu emisiile globale de carbon pe șapte ani.

SUA vor avea acces la o piață uriașă nouă de export, în timp ce UE speră să beneficieze de gaz mai ieftin de la boom-ul gazelor de șist din SUA.”[2][3][4][5][6][7]

Cum va puteti implica ?

– Adunati semnaturi !

Intrati aici -> http://stopttip.ro/aduna-semnaturi.

– Lista cu ONG-uri care militeaza impotriva TTIP !

Lista o puteti vizualiza aici ->  http://stopttip.ro/lista-ong-uri-partenere.

Unele ONG-uri cum ar fi „Active Watch” sunt suspecte ca si ONG-uri ce supravegheaza si se comporta abuziv cu privire la Libertatea de Exprimare, sub pretextul „combaterii rasismului, xenofobiei etc.”.

– Semnati Petitia Cetateneasca !

Dreptul la Petitie este unul fundamental, garantat si trebuie utilizat in scop civil pentru a se lua atitudine impotriva abuzurilor diverse ale Capitalismului. Pentru a semna Petitia intrati aici -> http://stopttip.ro/formular-de-semnat-online.

Documente Resursa !

Pentru a vedea si studia diverse documente oficiale, neoficiale, dezbateri, dar si articole pe aceasta tema, la nivel international, intrati aici -> http://stopttip.ro/category/documente-resursa.

SURSE

1. http://stopttip.ro/ce-este-ttip/

2. http://stopttip.ro/standardele-de-munca/

3. http://stopttip.ro/suveranitatea-statului/

4. http://stopttip.ro/proprietatea-intelectuala/

5. http://stopttip.ro/hrana-cresterea-animalelor-agricultura-2/

6. http://stopttip.ro/servicii-publice-2/

7. http://stopttip.ro/mediu-2/

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro