Codex Alimentarius – un evident și cutremurător genocid planetar deghizat

by Cuvântul latin „codex” desemna în antichitate echivalentul unei cărţi actuale, „paginile” fiind la început tăbliţe din lemn cerate care erau legate şi prinse la cotor cu nişte curele. Codex-ul s-a impus în Imperiul Roman şi a înlocuit pergamentul, care constituia, în afara frunzelor de palmier şi a tăbliţelor de […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Cuvântul latin „codex” desemna în antichitate echivalentul unei cărţi actuale, „paginile” fiind la început tăbliţe din lemn cerate care erau legate şi prinse la cotor cu nişte curele. Codex-ul s-a impus în Imperiul Roman şi a înlocuit pergamentul, care constituia, în afara frunzelor de palmier şi a tăbliţelor de lut, una dintre primele forme de carte cunoscută şi utilizată în cadrul culturilor eurasiatice.

În ultimii ani, denumirea de Codex Alimentarius a ajuns să fie tot mai cunoscută ca fiind numele unui cod general de reglementări și direcții privind producerea, furnizarea și consumarea alimentelor. Codex Alimentarius a apărut încă din anul 1963, acesta fiind opera Organizației Națiunilor Unite (ONU).

codex-alimentarius-commission faa25-codex-alimen-article-how-codex-alimentarius-promotes-dangerous-gmos

Cu toate că ONU are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, cooperarea internațională și respectarea dreptului internațional, Codex Alimentarius s-a dovedit gradat a fi un veritabil dușman al oamenilor, în loc de a îndeplini rolul declarat cu mult aplomb, de instrument de protejare a consumatorilor din întreaga lume.

Comisia care elaborează Codex Alimentarius (The Codex Alimentarius Commission – acronimul ce este folosit în limba engleză fiind CAC) este un organism internaţional ce are drept scop declarat să stabilească un set de standarde globale pentru alimente. Comisia a fost înfiinţată în anul 1963 ca rezultat al rezoluţiilor ce au fost adoptate în anul 1961 la o conferinţă a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (Food and Agriculture Organization – FAO), iar în prezent este finanţată în comun de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (World Health Organization – WHO) şi de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a Naţiunilor Unite.

Dincolo de unele declaraţii de intenţie care la prima impresie sunt înduioșătoare mai ales pentru cei naivi, ignoranţi și creduli, marii patroni ai industriei farmaceutice și agro-alimentare, în cârdășie cu așa-zișii „iluminați” aflați la vârful francmasoneriei mondiale, au cel mai mare interes în privința legiferării Codex Alimentarius și acționează sistematic de ani de zile, în direcția eliminării complete a oricărei concurențe independente și a oricărei rezistențe împotriva monopolului pe care vor să-l instaureze pas cu pas.

Având în vedere aceste aspecte, se poate anticipa că, dacă prevederile abuzive din Codex Alimentarius vor fi generalizate, oamenii vor fi tot mai condiționați din punct de vedere alimentar, riscând să devină dependenți de produsele otrăvite ale unei industrii globaliste, în mod evident dușmănoase la adresa vieții fiinţelor umane, care sunt tratate întocmai ca nişte animale de povară cu faţă umană ce pot fi manipulate şi mânate după diabolicul plac al unei așa-zise elite mondiale formată din mari bancheri și industriași.

***
Concernul biochimic Monsanto este unul dintre coloşii ce alcătuiesc structura aşa-zisă „big-five” din domeniu şi care impun la nivel mondial folosirea OMG-urilor la adăpostul insidios al standardelor şi liniilor directoare ce au fost stabilite de către Comisia Codex Alimentarius. Aşadar, firma Monsanto este cea care ne aduce nu numai nişte înşelătoare „bunătăţi” în România, respectiv sămânţa de soia modificată genetic ce a fost realizată în eprubetă, porumb modificat genetic sau altele ce sunt asemenea, dar şi hormoni artificiali de creştere a ugerului la vaci, de scădere a mărimii coarnelor la ovine şi de creştere a încă o pereche de urechi la toate rumegătoarele. (Toate acestea par incredibile, dar sunt adevărate!)

Constatăm în felul acesta tristul adevăr că politicienii români sunt, de fapt, nişte slugoi corupţi şi în mod indirect criminali, care s-au vândut şi se vând, atât pe ei înşişi, cât şi sănătatea oamenilor din această ţară, pentru fel şi fel de avantaje personale cu care sunt în mod viclean tentaţi şi corupţi, până în măduva oaselor, de către marile concerne internaţionale, cum este sinistra firmă Monsanto.

Este necesar să precizăm, mai ales pentru cei neinformaţi, că organismele modificate genetic (OMG) nu sunt nicidecum destinate eradicării foametei mondiale, aşa cum, în mod mincinos suntem bombardaţi cu astfel de informaţii care urmăresc să ne adoarmă vigilenţa şi care sunt, în realitate o verigă pe care francmasoneria mondială o foloseşte în procesul general de spălare pe creier a oamenilor. În realitate, foametea mondială este doar rezultatul împărţirii inechitabile a resurselor şi a hranei de către lacomii bogătaşi care, la ora actuală, dispun din umbră de toate acestea.

Miza pentru introducerea OMG-urilor în România şi, în general, în lume este una enormă şi implică monopolul asupra tuturor alimentelor ce urmează să fie implementate la nivel global. Ştim cu toţii că aceia care controlează după cum vor ei hrana (mâncarea) sunt, aşa cum ne putem da seama cu uşurinţă, stăpânii tuturor. Dacă încă mai există unii naivi ce cred, datorită ignoranţei în care se complac, că pretinsul preţ redus al OMG-urilor şi presupusa accesibilitate mărită a lor ar fi cumva o expresie a generozităţii încă nedescoperite sau a vreunui demers umanitar nedeclarat din partea francmasoneriei mondiale, atunci îi anunţăm că se înşeală amarnic.

Tocmai de aceea este necesar să ne punem cu toţii urgent întrebarea: de ce promotorii OMG-urilor urmăresc în mod insidios şi cu disperare să anihileze şi să distrugă aproape cu orice preţ agricultura tradiţională şi cea organică şi de ce, oare, ei fac toate acestea prin cele mai necinstite mijloace, urmărind să pună o mulţime de obstacole, atât de ordin legislativ, cât şi administrativ, pentru a bloca cât mai repede bunul mers şi dezvoltarea agriculturii sănătoase?! Răspunsul inteligent şi plin de bun simţ este că prin crearea unui culoar de promovare a culturilor OMG şi a seminţelor modificate genetic, ce produc adevăraţi „monştri vegetali”, pe de o parte aceşti funcţionari iresponsabili şi corupţi, ce sunt agenţii concernelor de acest gen, îşi umplu propriile buzunare, iar pe de altă parte execută ordinele clicii aşa-zişilor „iluminaţi” ce urmăresc prin toate mijloacele, inclusiv prin acest genocid deghizat, reducerea numerică a populaţiei globului la numai un miliard de fiinţe umane.

Această carte este şi rămâne pentru noi toţi un semnal de alarmă. Ea demască punct cu punct acţiunea concertată de impunere a unui cod unic, globalist al alimentelor şi explică pe înţelesul tuturor pericolul acceptării pasive a unor astfel de măsuri criminale, care dincolo de aparenţe sunt îndreptate împotriva sănătăţii şi vieţii noastre.

Această carte a fost publicată la Editura Shambala şi tiparită la Ganesha Publishing House.

CODEX ALIMENTARIUS: o tentativă mascată de genocid şi totodată o adevărată batjocoră la adresa terapiilor naturiste

La baza Codex-ului Alimentarius stă istoria prea puţin cunoscută a înfiinţării Trustului Mondial al Chimiei Farmaceutice
de Violeta Bucur
Aţi auzit vreodată de Codex Alimentarius? Dacă nu, să nu fiţi surprinşi. Este unul din cele mai bine păstrate „secrete deschise” ale guvernanţilor din umbră. Este planificat să intre în vigoare la 31 decembrie 2009 şi s-ar putea să fie cel mai mare dezastru pentru sănătatea noastră, aşa cum lumea nu a mai văzut. Codex Alimentarius va seta standardele de siguranţă alimentară, regulile şi reglementările în vigoare în peste 160 de ţări, adică 97% din populaţia lumii.

Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latină şi se traduce prin legea produselor alimentare sau codul produselor alimentare. Comisia de comerţ Codex Alimentarius este acum finanţată şi condusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS, ce aparţine Naţiunilor Unite, ONU) şi FAO (Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a SUA).
Codex Alimentarius este o colecţie de standarde alimentare adoptate la nivel internaţional, care au ca scop declarat protecţia sănătăţii consumatorilor şi asigurarea practicilor corecte în comerţul alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude şi pentru distribuţia către consumator, prevederi în ceea ce priveşte igiena alimentară, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare şi prezentare, metode de analiză şi prelevare. În realitate, Codex Alimentarius intenţionează să pună în afara legii orice metodă alternativă în domeniul sănătăţii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare şi a vitaminelor şi tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai puţin un potenţial concurent pentru industria chimiei farmaceutice.

Originile chimiei farmaceutice

În jurul anului 1860, „bătrânul Bill” Rockefeller, comerciant de petrol cu specializarea în farmaceutică, vindea ţăranilor naivi flacoane cu petrol brut, făcându-i să creadă că era un leac eficient în tratarea cancerului. El a denumit acest produs (care de fapt era petrol brut ambalat în flacoane): Nujol (New Oil un nou tip de ulei). Afacerea sa era prosperă, cumpăra o fiolă de petrol brut de 30 grame prin Standard Oil la un preţ de 21 cenţi şi o vindea pentru 2 dolari. Fără prea multă cultură, fără scrupule, fără cunoştinţe sau studii în domeniul medical, cu puţine noţiuni de contabilitate şi de o aviditate feroce, Rockefeller a reuşit să se impună. Noului produs Nujol i s-a atribuit „meritul” de „cură împotriva constipaţiei” şi a fost foarte comercializat la acea vreme. Între timp, medicii au descoperit că Nujol era nociv şi că ducea în timp la maladii grave, eliminând vitaminele liposolubile din corp. Standard Oil s-a luptat să evite pierderile prea mari care ar fi putut surveni din această cauză şi a adăugat rapid petrolului brut caroten pentru a elimina aceste carenţe. Senatorul Rozal S. Coperland era plătit 75.000 dolari pe an pentru a promova acest produs.

Imperiul Rockefeller a fost construit graţie acestei formidabile şmecherii care consista în a convinge oamenii să ingereze un derivat de petrol brut îmbogăţit cu caroten. Aşa au fost puse bazele industriei chimiei farmaceutice. Suntem deci foarte departe de fundamentele medicinii chineze, tibetane vedice sau persane, care erau în mod tradiţional bazate pe cunoştinţe extrem de precise legate de corpul uman şi erau centrate (ca preocupare) pe binele şi sănătatea fiinţelor umane.

Succesul comercial al produsului Nujol  a permis diversificarea producţiei chimiei farmaceutice şi atingerea unui nivel ridicat al beneficiilor financiare. În 1948, cifra de afaceri anuală a lui Rockfeller se ridica la 10 miliarde de dolari. Medicamentul Nujol încă mai poate fi găsit sub formă de ulei de parafină pură, clasificat drept laxativ uşor şi recomandat împotriva constipaţiei cronice rebele în terapiile igieno-dietetice obişnuite. Este fabricat la ora actuală de laboratorul Fumouze.

Rockefeller şi IG Farben

Trustul chimiei farmaceutice pe care îl cunoaştem a fost conceput de către o asociaţie condusă de Rockefeller şi IG Farben din Germania nazistă. Compania Standard Oil aparţinând aşadar lui John D. Rockefeller, deţinea în 1939 15% din acest nou trust germano-american. Obiectivele industriale ale IG Farben din Germania nu au fost bombardate în timpul războiului tocmai pentru a proteja interesele lui Rockefeller. Încă din 1932, industria chimiei farmaceutice IG Farben îl finanţa pe Adolf Hitler cu până la 400.000 de mărci germane. Fără acest sprijin, aşa cum afirma tribunalul de la Nürenberg: „cel de al doilea război mondial nu ar fi avut loc…”

În 1941, IG Farben construieşte cea mai mare industrie chimică din lume la Auschwitz, profitând de mâna de lucru din lagărul de concentrare pentru fabricarea gazului Zyklon B. La procesul de la Nürenberg au fost declaraţi vinovaţi de genocid, sclavie, furt şi alte crime, 24 de responsabili ai Companiei IG Farben. Tribunalul de la Nürenberg a divizat Compania IG Farben în BASF, BAYER şi HOECHST. Toţi aceşti responsabili au fost însă eliberaţi în 1952, la numai un an după ce fuseseră condamnaţi, cu ajutorul lui Nelson Rockefeller, fostul lor patron comercial, la vremea aceea ocupând funcţia de Ministru al Afacerilor Externe al SUA. O dată eliberaţi, cei care se aflaseră în conducerea Companiei IG Farben s-au infiltrat în economia germană, ocupând funcţii foarte importante. Până în anii ’70 consiliul director pentru societăţile BASF, BAYER şi HOECHST era constituit din membrii ai partidului nazist. Începând cu 1959 aceştia îl finanţau pe tânărul Helmut Kohl. Prin susţinerea politică a acestuia din urmă, cele trei filiale rezultate din IG Farben erau la momentul acela de 20 de ori mai puternice decât  societatea mamă înfiinţată în 1941. Organizaţia nazistă de mondializare asociată lui Rockefeller, a constituit o reuşită totală, şi deja de multă vreme piaţa chimiei farmaceutice a planetei a fost şi este controlată, organizată şi administrată pentru a asigura expansiunea industrială mondială a chimiei farmaceutice.

IG Farben şi Codex

„Tradiţia” cartelului de la IG Farben a continuat sub un alt nume: „Asociaţia pentru Industria Chimică”. În 1955, industria chimică farmaceutică mondială a fost regrupată sub auspiciile Camerei de Comerţ Internaţional a Naţiunilor Unite şi Guvernului German. Eforturile lor comune au fost camuflate sub numele de cod CODEX ALIMENARIUS. Un mare număr de partide politice europene aşa-zise de stânga şi de dreapta au fost finanţate de această industrie pentru a se asigura o legislaţie favorabilă industriei farmaceutice.

Obiectivul Codex-ului

Codex Alimentarius intenţionează să pună în afara legii orice metodă alternativă în domeniul sănătăţii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare şi a vitaminelor şi tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai puţin un potenţial concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Starea de spirit care predomină în cazul mondializării chimiei farmaceutice explică în mare parte desfiinţarea sistematică a inovatorilor ştiinţifici independenţi din ultimii 50 de ani. Această industrie foloseşte orice mijloc pentru a-şi păstra locul pe piaţă în ceea ce priveşte tratamentul cancerului, al SIDA, al maladiilor cardio-vasculare etc. De zeci de ani este posibilă tratarea şi vindecarea în majoritatea cazurilor a acestor maladii prin terapii naturiste alternative, dar sunt aplicate procedee de dezinformare în forţă pentru a se ascunde publicului aceste adevăruri.

Scoaterea în afara legii a oricărei informaţii referitoare la medicina alternativă va bloca eradicarea anumitor maladii, asigurând astfel profituri şi mai mari acestei industrii mondiale care tratează doar simptomele bolilor, fără a se îngriji de cauze. Doctorul Matthias Rath, un specialist german care duce campanii la nivel mondial pentru folosirea tratamentelor naturiste în cazul multor boli grave, descrie această situaţie astfel: „Adevăratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a câştiga bani pe seama bolilor cronice, şi nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli… Industria farmaceutică are un interes financiar direct în perpetuarea acestor maladii, pentru a-şi asigura menţinerea şi chiar creşterea pieţei de medicamente. Pentru acest motiv medicamentele sunt făcute pentru a alina simptomele şi nu pentru a trata adevăratele cauze ale bolilor… Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid permanent şi răspândit, ucigând  în acest mod milioane de oameni…”

Codex-ul pus sub acuzare

O adevărată ,,legiune” de indivizi care să facă lobby pentru industria farmaceutică a fost angajată pentru a influenţa legislatorii, pentru a controla organismele de reglementare, pentru manipularea cercetării în domeniul medical şi educaţional. Numai în 1961, trusturile farmaceutice au făcut donaţii pentru marile universităţi din SUA în valoare de: Harvard – 8 milioane de dolari, Yale – 8 milioane de dolari, John Hopkins – 10 milioane de dolari, Stanford – 1 milion de dolari, Columbia din New York – 1,7 milioane de dolari etc.

Informarea medicilor este integral finanţată de către trusturi, care ascund cu grijă un mare număr de efecte secundare periculoase şi chiar mortale  ale medicamentelor, negându-le public. După ce a stabilit clar originea acestor crime şi a dovedit responsabilitatea industriei farmaceutice în ceea ce priveşte instalarea unei politici mondiale de genocid extins, doctorul Matthias Rath a înmânat în data de 14 iunie 2003 Curţii Internaţionale de Justiţie de la La Haye (Olanda)  un act de acuzare pentru crime împotriva umanităţii.

438 milioane de petiţii către Parlamentul European

La data de 13 martie 2002 europarlamentarii au adoptat legi în favoarea industriei farmaceutice, fixate prin dispoziţii ale Codex-ului Alimentarius şi care vizau elaborarea unei reglementări constrângătoare pentru toate terapiile naturiste şi suplimentele alimentare – o manieră mai indirectă de a desfiinţa concurenţii care ar putea să ocupe un anumit loc pe piaţă, pentru că sănătatea se vinde şi se cumpără.

Un val de petiţii din partea populaţiei a inundat mesageria europarlamentarilor, într-o asemenea măsură încât comunicaţiile interne au fost blocate. În ciuda a o jumătate de miliard de petiţii, directivele Codex-ului Alimentar au fost adoptate. Acest vot a fost o veritabilă denigrare a democraţiei, prevestind şi alte viitoarele dificultăţi în respectarea acesteia.

Aplicaţii ale directivelor Codex Alimentarius

Începând cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enunţate de către Directiva Europeană în ceea ce priveşte suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninţarea sancţiunilor financiare. Iată în ce constau acestea:
1) Este vorba de a elimina orice supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi înlocuite de 28 de produşi de sinteză farmaceutică (aşadar toxici), care vor fi dozaţi şi vor fi disponibili numai în farmacii, pe bază de prescripţie medicală. Clasificate ca toxine, vitaminele, mineralele şi plantele medicinale vor fi pe piaţa numai în doze care NU au impact asupra nimănui. Magazinele noastre de produse naturiste şi suplimente alimentare vor rămâne pe raft numai cu 18 produse, atâtea câte sunt pe lista Codex-ului. Tot ceea ce NU este pe listă, de exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale şi asta nu înseamnă ca vor fi numai cu prescripţie, ci vor fi ILEGALE adică „foloseşte-le şi te duci la închisoare”.
2) Medicina naturistă cum ar fi acupunctura, medicina energetică, ayurvedică, tibetană etc, va fi progresiv interzisă.
3) Agricultura şi alimentaţia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicând din principiu aşa numita agricultură bio. Aceasta implică, de exemplu, ca fiecare vacă de lapte de pe planetă să fie tratată cu hormonul de creştere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice animal de pe planetă folosit în scopuri de hrană TREBUIE tratat cu antibiotice şi cu hormoni de creştere. Regulile Codexului permit ca produsele ce conţin organisme modificate genetic (OMG) să nu mai fie etichetate corespunzător. Mai mult, în 2001, 12 substanţe chimice despre care se ştie că sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise în mod unanim de 176 de ţări, inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce înapoi 7 dintre aceste substanţe interzise, precum hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou.
4) Alimentaţia umană certificată legal va trebui să fie iradiată cu Cobalt. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Si nivelurile de radiaţie vor fi mult mai mari decât cele permise anterior.
Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor aminaţi esenţiali, asupra vitaminelor şi mineralelor. Extinderea controalelor va acţiona progresiv eliminând orice medicină alternativă naturistă ancestrală.

Este vremea solidarităţii

NU-ul masiv faţă de Constituţia Europeană înseamnă totodată un NU faţă de Codex Alimentarius, organ de propagandă al industriei chimiei farmaceutice, care vizează obţinerea unui monopol mondial de un despotism nemaiîntâlnit până acum. A nu lua în considerare opinia a sute de milioane de cetăţeni este o gravă lipsă de respect din partea oamenilor politici. Sute de milioane de cetăţeni din întreaga lume nu vor să permită ca medicina naturistă milenară să fie interzisă pentru ca pseudoştiinţa chimiei farmaceutice să îşi păstreze şi să îşi întărească poziţia pe piaţă.

Pericolele chimiei farmaceutice

În fiecare an, 800.000 persoane mor în America de Nord în urma prescripţiilor medicale alopate. Chimia farmaceutică mai mult ucide decât vindecă. Un raport al ONU menţionează că numai 26 din cele 205.000 de medicamente ale acestei industrii sunt indispensabile. Dintre cele 26, numai nouă ar trebui să beneficieze de prioritate absolută. Dar dacă se recurge la medicina chineză, persană sau indiană, acele nouă componente chimice nu mai au aproape nicio utilitate! Altfel spus, fără chimia farmaceutică lumea ar fi mai sănătoasă.

Rezistenţă Internaţională faţă de Codex Alimentarius

– Africa de Sud a afirmat că nu se va conforma directivelor Codex-ului Alimentarius. Ministrul Sănătăţii Manto Tshabalala-Msimang a declarat că ţara sa este în dezacord cu această dihotomie între medicina naturistă şi medicina alopată. Conform concluziilor sale, aceste dispoziţii vizează doar obţinerea banilor de pe urma remediilor brevetate şi de aceea urmăresc să discrediteze folosirea produselor naturiste.
– India nu se va conforma directivelor Codex-ului Alimentarius pentru că acest Codex a promovat formule ce conţin ingrediente chimice care cauzează inflamaţii extrem de distructive la nivelul creierului copiilor. Delegatul indian însărcinat pentru a pleda împotriva Codex-ului  a fost ignorat, iar când acesta a insistat pentru o dezbatere, a fost dar afară din cameră.
– Asociaţia medicilor şi chirurgilor americani şi-a exprimat opoziţia faţă de Codex Alimentarius, pentru a putea continua să se folosească de remediile naturiste, alături de cele medicamentoase.
– În Marea Britanie, practicanţii medicinii naturiste, susţinuţi de membrii Camerei Lorzilor s-au opus ferm politicii pro-codex a lui Tony Blair. Acesta din urmă a fost taxat pentru ipocrizie, întrucât a afirmat public că familia lui foloseşte remedii naturiste, suplimente alimentare şi produse homeopatice.

Două ideologii diferite  

Avem de a face cu o luptă între două concepţii antagoniste. Pe de o parte ideologia francmasonică a lui Rockefeller, în care unicul obiectiv este de a vinde fără scrupule, de a instaura hegemonia şi o unică putere mondială. A reface totul în molecule sintetice, a nega orice altă medicină diferită de cea alopată, este ideea de progres susţinută de către toate trusturile farmaceutice. Această politică nu are nimic democratic şi vizează modelarea maselor după voia ei şi în funcţie de propriile necesităţi (fundaţii, educaţie, false norme ştiinţifice, propagandă, desfiinţarea diferitelor forme de medicină naturistă ancestrală). Elita francmasonică crede că poate nega opinia  populaţiei, deoarece crede că poate modela masele după voinţa ei. În 1962 francmasonii au afirmat că: „Cel care controlează hrana, controlează lumea. Vom pune bazele unui proiect de implementare, la nivel global, a unui Codex Alimentar până pe 31 decembrie 2009.” Erau un fel de linii directoare. Comisia Codexului Alimentarius e administrată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Organizaţia pentru Agricultură şi Hrană. Aceste două organizaţii finanţează Codexul şi îl pun în aplicare la cererea Naţiunilor Unite. În 1994, Codexul a declarat nutrienţii a fi toxine. Incredibil ce-i drept dar perfect adevărat. Sunt otrăvuri. Până aici a mers alienarea celor care promovează aceste măsuri aberante.

Pe de altă parte există adevăraţii biologi, medici autentici, adevăraţi terapeuţi sau cercetători, adesea violentaţi de aroganţa cartelului chimiei farmaceutice. Aceştia au stabilit conceptul de bio-individualitate fondat pe libertatea pacientului de a-şi alege singur terapia. Acest concept trezeşte în pacient spiritul de cercetare, îi oferă alternative în maniera de a se vindeca. Această abordare se adaptează mai degrabă individualităţii specifice a fiecărui pacient, decât impunerea unui protocol terapeutic de masă neindividualizat. Maladia are o conotaţie specifică în viaţa fiecărui individ; fără să se ţină cont de acest lucru, fiinţa umană este adusă la rangul de maşină fizico-chimică. Ori fiinţa umană este mult mai mult decât asta…

Dincolo de toate aceste consideraţii, ne aflăm în faţa a două concepţii umane, pe de o parte a omului-robot, parte integrantă a unui sistem, iar pe de altă parte a fiinţei holistice, reflexie microcosmică a întregului univers. Gandhi spunea despre occidentali: „omul alb (un occidental) nu trăieşte, ci funcţionează.” Astăzi ni se dă şansa de a trăi în loc de a funcţiona…

Puteţi semna aici o petiţie împotriva Codex Alimentarius:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p61682048.html Petiţie împotriva CODEX ALIMENTARIUS care urmează a fi adoptat în decembrie 2009
Măsurile criminale prevăzute de Codex Alimentarius au intrat deja în vigoare în România
Unele dintre măsurile criminale prevăzute de  Codex Alimentarius au intrat deja în vigoare în România. Marţi 26 mai 2009, cu 182 voturi „pentru”, două „împotrivă” şi 12 abţineri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic a fost adoptată de către Parlamentul României.

Incredibil, dar adevărat, se pare că, încă o dată România (ca şi în problema cipurilor) dă tonul în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor dictatoriale. Deşi Codex Alimentarius este prevăzut să intre în vigoare din 31 decembrie 2009, iată că tot românii sunt cei care se grăbesc să pună în aplicare aceste măsuri criminale.

Proiectul de act normativ menţionează instituirea Comisiei pentru securitate biologică, care se compune din 12 membri titulari şi patru membri supleanţi, care au dobândit titluri academice şi/sau universitare şi sunt personalităţi ştiinţifice consacrate.

Aspecte privind amoralitatea Codex-ului Alimentarius

1. Codex Alimentarius ≠ DREPTURILE OMULUI

Partea I

Când administratorii acestui site au avut deosebita amabilitate de a-mi oferi posibilitatea de a publica, aici, articole despre Codex Alimentarius, m-am simţit onorată şi m-am bucurat foarte mult, deoarece ştiu că acest site este unul dintre cele mai bine informate şi citite site-uri de pe Internet şi le mulţumesc încă odată pentru şansa de a informa cât mai mulţi oameni despre grozăviile care ni se pregătesc şi de a răspunde la anumite întrebări care mi s-au pus de-a lungul timpului.

De când am iniţiat petiţia împotriva Codexului (http://www.petitieonline.ro/petitie-p61682048.html), am tot fost întrebată ce formare profesională am, ce interes am şi pe cine reprezint, de ce mă deranjează pe mine Codexul, şi încă atât de tare încât să încep o campanie împotriva lui, de ce cred că acest Codex este periculos şi „nociv pentru sănătate”, ce şanse cred că are o asemenea petiţie şi, mai ales, ce dovezi textuale am în ceea ce priveşte intenţiile Codexului, aşa cum sunt ele atacate de criticii săi, printre care am onoarea să mă număr.

Răspunsurile sunt relativ simple:

1. Formarea mea profesională nu este importantă, pentru că nu trebuie să fii om de ştiinţă şi să fi trecut pe la cinci facultăţi ca să poţi recunoaşte crimele împotriva umanităţii! Nu ne trebuie decât un pic de bun simţ şi un pic de vigilenţă!

2. Reprezint interesul pe care îl am ca să mănânc sănătos şi curat şi să-mi păstrez drepturile şi puterile discreţionare [Puteri discreţionare1. care acţionează, se exercită aşa cum consideră cineva, fără a fi prevăzut şi îngăduit de lege; care are prin lege întreaga libertate de acţiune. 2.puteri date unei autorităţi de a lua măsurile pe care le socoteşte necesare în anumite împrejurări şi în afara legiiDEX  (Definiţia 1 se referă, în principiu, la drepturile individului, definiţia 2 se referă la Codex (n. a.)] în ceea ce priveşte viaţa, trupul, mintea şi sănătatea mea! Ca nativă în zodiac Taur şi vegetariană cu ştate vechi [îmi displace profund ideea de a consuma cadavre – ştiu că sună nu ştiu cum, dar e perfect adevărat: din momentul întreruperii proceselor vitale – din motive naturale, sau de mâna omului – vaca, porcul, găina etc., devin cadavre (n. a.)], pentru mine hrana este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieţii. La urma urmei, suntem şi devenim ceea ce mâncăm şi, din momentul în care am citit primul articol despre Codex, chiar pe acest site, am simţit clar că trebuie să iau atitudine împotriva acestei noi dictaturi, despre care se afirmă cu impertinenţă că este spre binele consumatorilor!

3. Mă deranjează Codexul, şi încă atât de tare, deoarece ÎNCALCĂ DREPTURILE OMULUI!

În cartea sa Conspirators Hierarchy – The Committee of 300 (Ierarhia conspiratorilor – Comitetul celor 300), Dr. John Coleman, psiholog şi fost ofiţer de informaţii britanic, scrie: „At least 4 billion „useless eaters” shall be eliminated by the year 2050 by means of limited wars, organized epidemics of fatal rapid-acting diseases and starvation. Energy, food and water shall be kept at subsistence levels for the non-elite, […] until the world’s population reaches a manageable level of 1 billion…”  (Traducere: „Cel puţin 4 miliarde de „mâncători nefolositori” vor fi eliminaţi până în anul 2050, prin intermediul războaielor limitate [războaie de uzură, de slăbire a duşmanului, în care beligeranţii nu angajează toate resursele pe care le au la îndemână şi ale căror obiective nu vizează înfrângerea totală a duşmanului. (n. a.)], epidemiilor organizate, de boli cu acţiune rapidă şi foametei. Energia, hrana şi apa vor fi menţinute la niveluri de subzistenţă pentru non-elită, […] până când populaţia lumii va ajunge la un nivel manevrabil de 1 miliard…”

Nu trebuie să fii un geniu ca, citind informaţiile despre Codex care se găsesc peste tot pe Internet (şi pe care mă voi strădui să le analizez în articolele următoare) şi vizionând diversele conferinţe ale Dr. Rima Laibow, Ian Crane etc., să îţi dai seama că acest Codex este parte a planului straniu descris de Dr. John Coleman, precum şi de mulţi alţii.

Acest Codex Alimentarius, progenitură monstruoasă a straniului „cuplu” format de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) [în limba engleză, WHO – World Health Organization (n. a.)] şi OAA a ONU (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite) [în limba engleză, FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations Organization (UN sau UNO) (n. a.)], cuplu „năşit” de ONU şi Big Pharma [trustul mondial al chimiei farmaceutice, format din marile corporaţii farmaceutice mondiale, care se străduiesc să taie accesul consumatorilor la orice metode naturale de menţinere şi de refacere a stării naturale de sănătate (n. a.)], şi devenit ulterior un oribil ménage à trois, prin implicarea insidioasă a OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) [în limba engleză, WTO – World Trade Organization (n. a.)], care a adoptat şi foloseşte Codexul ca reguli de referinţă pentru arbitrajul comercial, forţând statele membre să adopte Codexul în detrimentul şi cu încălcarea legislaţiei interne şi a sănătăţii şi drepturilor cetăţenilor acestor state, acest Codex, spuneam, încalcă exact acele drepturi stipulate şi întărite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10 Decembrie 1948, în cadrul Adunării Generale a aceleiaşi ONU de care vorbeam mai sus (aşa cum se poate vedea chiar pe site-ul Centrului de Informare ONU pentru România:
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/)!

Reproduc mai jos părţi din această declaraţie pentru a putea sublinia mai uşor şi comenta încălcările Drepturilor Omului de către Codex Alimentarius. Comentariile acestea nu au pretenţia de a fi exhaustive sau perfect logice; ele reprezintă raţionamentul meu simplu şi opinia mea sinceră în ceea ce priveşte încălcarea Drepturilor Omului de către Codex.

Preambul

Considerândrecunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,

Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor,

Considerândeste esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluţie extremă, la revolta împotriva tiraniei şi asupririi,

Considerând că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni,

Considerând că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărât să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari,

Considerândstatele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă,

Considerând că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament,

Adunarea Generală proclamă

Prezenta Declaraţie Universală a Drepturilor Omului, ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, având această declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă atât în sânul popoarelor statelor membre, cât şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.

Articolul 1.
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.

Comentariul I.V.:
Dacă eu m-am născut liberă şi egală în drepturi cu ceilalţi oameni, cei care fac Codexul nu consideră că noi avem aceleaşi drepturi cu ei, atunci când adoptă reguli şi iau decizii de parcă populaţia acestei planete s-ar afla sub tutela lor.

Declaraţia Drepturilor Omului îmi recunoaşte înzestrarea nativă cu raţiune şi conştiinţă, deci am, PRIN NAŞTERE, dreptul, cel puţin, la PREZUMŢIAsunt capabilă, inclusiv din punct de vedere legal, să iau decizii corecte în ceea ce priveşte viaţa şi sănătatea mea. Ceea ce nu este susţinut şi de afirmaţia următoare din Ghidul Vitaminelor şi Mineralelor, aşa cum poate fi găsită aici:
www.codexalimentarius.net/download/…/cxg_055e.pdf
Because foods contain many substances that promote health, people should therefore be encouraged to select a balanced diet from food before considering any vitamin and mineral supplement.

Traducere:
Deoarece alimentele conţin numeroase substanţe care susţin sănătatea, oamenii, prin urmare, trebuie să fie încurajaţi să aleagă un regim alimentar echilibrat înainte de a se gândi la vreun supliment alimentar bazat pe vitamine şi minerale.

Întrebarea care se pune este de ce TREBUIE să fim „încurajaţi”?

Dacă eu prin naştere sunt liberă şi înzestrată cu raţiune şi conştiinţă şi, deci, capabilă să iau decizii corecte, de ce TREBUIE să mă „încurajeze” cineva să iau anumite decizii [care aşa cum voi argumenta mai jos, sunt, practic, imposibil de luat după cum vrea Codexul (n. a.)], înainte de a lua alte decizii? Veţi spune, poate, că există şi oameni care nu sunt capabili să aleagă un mod de viaţă corect şi la aceasta răspund că acei oameni sunt puţini comparativ cu populaţia acestei planete, şi pentru ei există modalităţi legale suficiente pentru a fi ajutaţi (de familie sau de statul în care trăiesc) şi, ca atare, NU SE JUSTIFICĂ luarea de măsuri, LA NIVEL MONDIAL, pentru toate popoarele la un loc, ca pentru protejarea unor persoane lipsite de discernământ. Chiar şi cei care aleg un mod de viaţă diferit, chiar şi ei au dreptul, prin naştere, să aleagă ce mod de viaţă doresc! Avem dreptul, PRIN NAŞTERE, de a lua decizii bune sau greşite! La urma urmei, aşa învăţăm! Cine nu vrea să înveţe, e liber, prin naştere, să nu înveţe dacă nu vrea! De altfel, în calitate de persoană majoră şi vaccinată, consider că este strigător la cer să mi se dicteze natura hranei, porţiile şi dozele. Atunci când eram minoră şi depindeam de deciziile părinţilor în ceea ce privea alimentaţia, trebuia să mănânc cuminte ce şi cât mi se punea în farfurie, dar ca adult găsesc că este, pur şi simplu, strigător la cer să vină cineva şi să îmi dicteze ce tipuri şi cantităţi de hrană sau suplimente alimentare am voie să ingerez sau, şi mai puţin bine, să îmi impună să le respect regulile care, de departe, sunt în defavoarea mea. Comisia Codexului NU îmi este nici mamă şi nici tată, şi la fel OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) sau OAA (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) şi nu au nici un drept de decizie asupra vieţii şi sănătăţii mele. Dacă ar fi venit la mine, personal, să îmi ceară să le acord aceste puteri discreţionare asupra fiinţei mele şi nu aş fi fost de acord, dar ei nici măcar nu ne cer voie! Gata, o mână de oameni decid şi noi stăm ca nişte oiţe cuminţi şi îi privim cum ne distrug!

„Făcătorii” Codexului nu se comportă fratern atunci când îmi încalcă libertatea de a alege singură în ceea ce priveşte sănătatea şi viaţa mea, atunci când îmi impun să folosesc numai vitaminele şi mineralele alese de ei (prin „listele pozitive” şi „negative”) şi în dozele alese de ei şi când îmi interzic să folosesc modalităţi naturale alternative de a-mi menţine şi reface starea naturală de sănătate, lucruri pe care le voi argumenta detaliat în articolele viitoare.

Articolul 3.
Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

Comentariul I.V.:
Acelaşi comentariu de mai sus, cu adăugarea faptului că securitatea persoanei mele este pusă în pericol atunci când sunt ameninţată cu închisoarea dacă folosesc alte vitamine şi minerale decât cele acceptate şi aprobate de Codex Alimentarius, cu atât mai mult cu cât aceste liste pozitive, prin puterile discreţionare acordate Codexului pot exclude oricând, în mod arbitrar şi fără justificări, plante şi chiar legume şi fructe care se folosesc de milenii în alimentaţia şi medicina tradiţională a diverselor state. Cu alte cuvinte, dacă „făcătorilor” Codexului li se năzare că muşeţelul sau usturoiul reprezintă un „pericol” pentru populaţie, le pot declara oricând în afara legii, fără ca noi să avem dreptul să protestăm. Şi în cazul în care încălcăm reglementările lor, mergând să culegem din natură plantele interzise, se poate ajunge la pedepse cu închisoarea sau la amenzi foarte mari. Şi chiar, în cazul în care reprezentanţii Codexului descoperă asemenea plante, ca specii spontane sau de cultură „ilegală”, pot decide distrugerea acelor plante, prin ardere, erbicide, sau orice alte mijloace, oriunde vor fi ele întâlnite, aşa cum se procedează peste tot în cazul culturilor interzise.

Articolul 4.
Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute.

Comentariul I.V.:
Acelaşi ca şi la Articolul 1, cu adăugarea faptului că, Codexul ţine în sclavie atât timp cât, prin deciziile pe care le ia, şi care în mod evident sunt în detrimentul sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor statelor membre, îşi asumă dreptul de viaţă şi de moarte asupra lor. Este vorba aici, de exercitarea puterilor sale discreţionare, care îi permit să impună statelor membre să aplice standardele Codex (deşi se pretinde că ele sunt voluntare, se prevăd sancţiuni aspre pentru neaplicarea lor!) trecând peste legislaţia internă a statelor respective, după cum se vede aici:
http://www.fao.org/docrep/005/y2200e/y2200e03.htm

(i) Full acceptance
Full acceptance of a general standard means that the country concerned will ensure, within its territorial jurisdiction, that a product to which the general standard applies will comply with all the relevant requirements of the general standard except as otherwise provided in a Codex commodity standard. It also means that the distribution of any sound products conforming with the standard will not be hindered by any legal or administrative provisions in the country concerned, which relate to the health of the consumer or to other food standard matters and which are covered by the requirements of the general standard.

Traducere:
(i) Deplina acceptare
Deplina acceptare a unui standard general înseamnă că ţara în cauză, în cadrul jurisdicţiei sale teritoriale, va avea grijă ca un produs căruia i se aplică standardul general să se conformeze tuturor cerinţelor standardului general, cu excepţia situaţiei în care nu se specifica altfel într-un standard al Codexului privind bunurile de larg consum. Înseamnă, de asemenea, că distribuirea oricărui produs sănătos care se conformează standardului nu va fi împiedicat prin nicio reglementare legală sau administrativă, din ţara în cauză, care priveşte sănătatea consumatorului, sau alte chestiuni legate de standarde alimentare, şi care sunt acoperite de cerinţele standardului general.

Cu alte cuvinte, distribuirea unui produs considerat sănătos de către CODEX, nu trebuie să fie şi nu va fi împiedicată de nicio reglementare legală sau administrativă internă (specifică legislaţiei ţării în cauză) care reglementează standardele alimentare şi pe cele privind sănătatea consumatorului… adică, în situaţia în care Codexul consideră că laptele cancerigen provenit din vacile injectate cu hormonul recombinant de creştere Monsanto sau că alimentele modificate genetic sau alimentele iradiate cu Cobalt 60 sau Cesiu 137 sunt sănătoase (sic!), ţara în cauză va fi obligată să le distribuie în condiţiile indicate de Codex (adică fără etichetare care arată că este un OMG – organism modificat genetic, un aliment iradiat (simbolul pentru iradiere este Radura, imaginea din dreapta şi se poate vedea (http://en.wikipedia.org/wiki/Radura) că este înşelător şi induce în eroare prin formă şi culoare etc.), chiar dacă legile ţării o interzic şi populaţia nu este de acord cu acest lucru!!!

Practic ţările membre, şi implicit cetăţenii statelor membre, devin sclavele şi sclavii Codexului, lucrând pentru Codex, şi îndeplinindu-i ordinele cu exactitate, fără drept de veto! E ca şi când cetăţenii statelor membre Codex s-ar afla sub tutela medicală a Codexului!

TUTÉLĂ s.f. 1. Autoritate dată de lege unei persoane sau acceptată de bunăvoie de aceasta, de a avea grijă, în mod gratuit, de o persoană minoră şi de averea sa sau de o persoană pusă sub interdicţie. 2. Ţinere a unei persoane, a unui stat etc. (în mod abuziv) sub ascultare, sub dependenţă.DEX

SCLAVÍE, Fig. Stare de totală dependenţă politică, socială şi economică în care este ţinută o ţară, o categorie socială, un individDEX.

Din câte ştiu, numai prin intermediul instanţei judecătoreşti se stabileşte dacă o persoană, un grup sau o categorie de persoane necesită punerea sub tutelă medicală sau sub interdicţie [interdicţie judiciară: Mijloc de ocrotire judiciară a persoanelor lipsite de discernământ, aflate în imposibilitatea de a se îngriji de interesele lor sau de a-şi exercita drepturile civile (n. a.)], dar pentru ca o asemenea decizie să fie validă, trebuie să fie dovedită, fără niciun dubiu, lipsa de discernământ sau incapacitatea de decizie a persoanei, a categoriei sau a grupului, incapacitate care este de obicei generată de statutul de minor, de consumul de alcool, de medicamente, sau chiar de anumite afecţiuni psihice.
A fost cumva un proces pe planeta aceasta privind tutela medicală sau punerea sub interdicţie a cetăţenilor acestei planete şi nu ştiu eu? Categoric, nu! Dar ei aşa acţionează! De parcă întreaga populaţie a acestei planete ar fi incapabilă din punct de vedere juridic şi necesită punerea sub tutelă medicală sau sub interdicţie.

Articolul 5.
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Comentariul I.V.:
Codexul supune la tortură alimentară atunci când impune ca pe piaţa internă să fie vândute numai alimente conforme cu standardele lui, alimente care sunt în marea lor majoritate sintetice, nocive şi pline de aditivi alimentari extrem de toxici (glutamat monosodic – al cărui principal efect este obezitatea, ciclamaţi, care produc cancer la rinichi etc… aşa cum se poate vedea şi în lucrarea Enciclopedia Aditivilor a prof. yoga Gregorian Bivolaru şi în alte lucrări, precum cele ale dr. Mencinicopschi.) Supune la un tratament inuman şi degradant atunci când îi tratează pe cetăţenii statelor membre ca pe nişte persoane lipsite de discernământ, incapabile să aleagă corect în privinţa vieţii şi a sănătăţii lor, aşa cum am precizat şi mai sus.

Articolul 7:

Toţi oamenii sunt egali în fata legii si au, fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.

Comentariul I.V.:

Codexul este părtinitor şi discriminează atunci când, prin regulile pe care le adoptă, împarte oamenii în două categorii: elita, care va putea să continue să se hrănească sănătos, fără niciun fel de restricţii (şi fără ca noi să ştim; la urma urmei, la cât este Pământul acesta de mare, ce îi opreşte pe bogătaşii acestei planete şi pe „făcătorii” Codexului să găsească locuri secrete în care să cultive pe ascuns hrană sănătoasă, necontaminată chimic sau genetic?), şi oamenii obişnuiţi care vor trebui să mănânce hrana toxică declarată obligatorie de către Codex. Se ştie că plantele sau suplimentele alimentare aflate pe listele negative vor fi declarate interzise, sau vor putea fi obţinute numai cu prescripţie medicală! Deci, dacă mie îmi place să îmi fac seara un ceai calmant sau soporific de muşeţel, tei, sau păducel, sau vreau să îmi tratez anumite deficienţe sau carenţe cu plante (de exemplu, vreau să îmi elimin răceala cu usturoi, cu uleiuri volatile din plante sau cu macerate şi ceaiuri din plante medicinale) şi Codexul declară aceste plante, aşa cum se ştie că intenţionează (mă refer aici la introducerea evaluării de risc pentru suplimentele alimentare, în care categorie intră şi plantele medicinale şi condimentele; această evaluare de risc se face prin studii extrem de costisitoare şi de lungă durată şi sunt posibile cel puţin trei scenarii:

1.      pentru anumite categorii de plante medicinale, condimente sau alte suplimente alimentare, deşi se cunoaşte valoarea lor nutritivă şi curativă de milenii, este posibil ca evaluarea de risc să fie considerată prea costisitoare sau să se considere, în mod intenţionat şi arbitrar, dacă plantele respective concurează cine ştie ce medicamente scumpe, că beneficiile sunt mai mici decât riscurile şi să se ceară, pur şi simplu, punerea lor directă, definitivă şi fără drept de apel pe listele negative, ceea ce le face interzise sau de obţinut numai cu reţetă de la medic.

2.      în situaţia în care se realizează această evaluare de risc, ea va dura atât de mult, încât plantele sau suplimentele alimentare respective vor fi considerate interzise şi scoase din uz pentru perioade foarte lungi de timp, lipsă care va afecta negativ sănătatea oamenilor care ar fi putut beneficia de efectele lor minunate.

3.      este posibil ca, odată scoase de pe listele pozitive, în vederea realizării evaluării de risc, anumite plante sau suplimente alimentare să rămână în aşteptare la infinit şi să nu mai revină niciodată pe listele pozitive, pentru că nici nu li s-a făcut evaluarea de risc şi nici nu li se va face vreodată această evaluare, din motive diverse, care vor ţine, în principiu, de concurenţa pe care plantele sau suplimentele alimentare o fac diverselor medicamente de sinteză (chiar de curând auzeam nişte elucubraţii la televizor în privinţa beneficiilor „îndoielnice” ale mierii de albine – şi pe aceasta vor să ne-o ia! După mintea „făcătorilor” Codexului şi a susţinătorilor lor – printre care, din nefericire, se află şi medici şi oameni de ştiinţă – aspartamul [ Aspartatul din aspartam, ca şi glutamatul monosodic, este o substanţă neurotransmiţătoare (înlesneşte transmiterea de informaţii de la un neuron la altul), care prin influxul excesiv de calciu, provoacă formarea în exces a radicalilor liberi care ucid neuronii. Ele mai sunt numite şi excito-toxine – excită celulele neuronale până le distrug ireversibil. (n. a.)](E 951), care provoacă întârzieri mintale (la copii), scleroză multiplă, demenţă, surzenie, Parkinson, Alzheimer, epilepsie, etc. e mai bun pentru sănătate! Nu mai zic de ceilalţi îndulcitori sintetici, cum ar fi acesulfam K (E 950), extrem de toxici şi ei!)),

aşadar, dacă vreau să îmi fac ceai seara, cum spuneam, e normal şi corect să nu am voie să obţin teiul, muşeţelul sau suplimentul alimentar dorit decât cu REŢETĂ DE LA MEDIC şi în cantităţi atât de mici, încât, în loc de efecte minunate şi profund benefice asupra sănătăţii, ajung să obţin rezultate nule? În plus, cu noua măsură de a plăti, pe lângă asigurare, fiecare vizită la medic, devine, pur şi simplu, neproductiv să încerc să îmi fac ceai în fiecare seară!

Articolul 8.

Orice persoana are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituţie sau lege.

Comentariul I.V.:

Aici intervine un aspect interesant: sunt puţini cei care ştiu că parlamentele statelor membre sunt neputincioase în ceea ce priveşte Codexul! Nu au niciun drept de veto!!! Numai şi numaiguvernul (adică partidele aflate la guvernare) şi ministerele şi/sau agenţiile abilitate de guvern au dreptul de a lua decizii legate de Codex, ceea ce este, la drept vorbind, o încălcare gravă a transparenţei şi imparţialităţii. Fără controlul, şi aşa precar, din partea parlamentului, Guvernul poate emite, oricând, ce legi are chef, sub formă de ordonanţe de urgenţă, cu intrare imediată în vigoare şi nimeni nu se poate opune! Nici cetăţenii acestei ţări şi nici parlamentul! Din câte ştiu, numai guvernul se poate „răzgândi” în privinţa unei ordonanţe de urgenţă şi o poate abroga!

În timp, acest lucru poate încuraja guvernele să încredinţeze tot mai multă putere Codexului şi Comisiei Europene, trecând peste parlamentele statelor lor, cu atât mai mult cu cât, deja, aşa cum am comentat la articolul 4, Codexul pretinde, la modul insidios, să suprascrie legislaţia internă privind standardele alimentare şi protecţia consumatorului.

La noi, România este reprezentată la întâlnirile Codexului de către Autoritatea Naţională pentru Siguranţa  Alimentară (sic!) şi Ministerul Agriculturii, care primesc ordine de la Guvernul român şi de la Comisia Europeană. Deci, Parlamentul, sau altă entitate juridică internă cu putere decizională, nu are nicio putere, numai Guvernul este cel care dă ordine în această privinţă.

În această situaţie, cum poate cineva, nu spera, ci măcar visa – în cazul în care se îmbolnăveşte în urma adoptării legislaţiei abuzive privind alimentaţia şi îşi caută dreptatea în instanţă – să primească vreodată despăgubiri, etc… sau măcar să ştie că poate, în cazul extrem, să dea în judecată şi să conteste Codexul, personal sau în grup? Aşa ceva, din pricina puterilor discreţionare acordate Codexului de către guvernele statelor membre, este de domeniul fantasticului şi, ca urmare, irealizabil! Deci, Codexul violează drepturile fundamentale recunoscute prin constituţie sau lege!

Articolul 12.

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. Orice persoană are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Comentariul I.V.:

Codexul realizează aceste imixtiuni în viaţa personală, aşa cum am precizat în comentariul de la articolul 4 din această Declaraţie. Şi aduce atingeri onoarei şi reputaţiei, conform aceluiaşi comentariu, prin inducerea unei adevărate stări de sclavie! Iar legislaţia internă este neputincioasă în faţa lui! Deci, nu beneficiem de această protecţie a legii, de care se vorbeşte în Declaraţie, împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri!

Articolul 17.

1.      Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât si în asociaţie cu alţii.

2.      Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Comentariul I.V.:

Dacă oricine are dreptul la o proprietate, atunci e bine să precizăm faptul că prima proprietate de care beneficiem este trupul nostru şi întreaga noastră fiinţă! Dreptul la această proprietate este încălcat de Codex, care, în mod arbitrar, va ajunge, dacă se vor aplica toate regulile sale, să lipsească oricând şi pe oricine de această proprietate, ucigând trupul/ fiinţa, adică proprietatea, prin impunerea ingestiei de substanţe toxice (aditivi alimentari, alimente modificate genetic, iradiate, etc.) şi/sau prin lipsirea de remedii necesare menţinerii sau refacerii stării naturale de sănătate.

Articolul 18.

Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conştiinţă şi religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu alţii, atât în mod public, cât şi privat, prin învăţături, practici religioase, cult şi îndeplinirea ritualurilor.

Comentariul I.V.:

Acelaşi ca şi la Articolul 1, cu adăugarea faptului că acest Codex încalcă dreptul la libertatea gândirii, atunci când pretinde că experţii săi sunt singurii în măsură să decidă ce este bun şi ce nu pentru sănătatea populaţiei statelor membre! Dacă este respectată libertatea de a-mi manifesta convingerile, atunci faptul că vreau să mănânc sănătos şi să consum anumite suplimente alimentare sau alimente puse pe listele negative de către Codex, şi faptul că vreau să învăţ, să practic şi să folosesc remedii şi cunoştinţe milenare de vindecare pe căi naturale nu ar trebui să fie o problemă, nu-i aşa? Numai că este o problemă, deoarece Codexul fiind creat, finanţat şi susţinut strict din motive comerciale şi NU în favoarea sănătăţii consumatorului, aşa cum se pretinde, încalcă aceste drepturi, atunci când interzice folosirea acestor cunoştinţe, remedii şi suplimente fără evaluarea de risc stabilită de experţii săi (sic!), evaluare de risc menită, în realitate şi în final, să elimine orice posibilităţi de concurenţă a medicamentelor de sinteză!

Primul rezultat de pe pagină

Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis sau salvat în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

La pagina 48 a documentului, sau pagina 53 a PDF-ului, se poate citi (este un paragraf încă în discuţie, dar care comunică intenţiile pe care le au):

Chapeau 1

Labelling of a food is considered only after the food has undergone appropriate safety assessments to deem it safe for human consumption.

Traducere:

Paragraf introductiv 1

Se are în vedere etichetarea produselor alimentare numai după ce produsele alimentare au trecut prin evaluări de siguranţă adecvate pentru a le considera sigure pentru consumul uman. 

Articolul 19.

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.

Comentariul I.V.:

Aceleaşi ca şi la articolele precedente, cu adăugarea faptului că acest Codex nu permite căutarea, primirea şi răspândirea de informaţii prin orice mijloace atunci când decide că tehnicile naturale de tratare a diferitelor afecţiuni sunt neconforme cu evaluările sale de risc şi cu standardele sale, deoarece folosesc, să zicem, plante sau suplimente alimentare aflate pe listele sale negative, deci, interzise! În plus, producătorii nu au voie să facă anumite afirmaţii privind produsele lor, după cum se poate vedea în Ghidul General al Afirmaţiilor aiciprimul rezultat de pe pagină.

Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis sau salvat în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

 

3. PROHIBITED CLAIMS

The following claims should be prohibited:

3.1 Claims stating that any given food will provide an adequate source of all essential nutrients, except in the case of well defined products for which a Codex standard regulates such claims as admissible claims or where appropriate authorities have accepted the product to be an adequate source of all essential nutrients.

3.2 Claims implying that a balanced diet or ordinary foods cannot supply adequate amounts of all nutrients.

3.3 Claims which cannot be substantiated.

3.4 Claims as to the suitability of a food for use in the prevention, alleviation, treatment or cure of a disease, disorder, or particular physiological condition unless they are:

(a) in accordance with the provisions of Codex standards or guidelines for foods as developed by the Committee on Nutrition and Foods for Special Dietary Uses and follow the principles set forth in these guidelines.

or,

(b) in the absence of an applicable Codex standard or guideline, permitted under the laws of the country in which the food is distributed.

3.5 Claims which could give rise to doubt about the safety of similar food or which could arouse or exploit fear in the consumer.

4. POTENTIALLY MISLEADING CLAIMS

The following are examples of claims which may be misleading:

4.1 Meaningless claims including incomplete comparatives and superlatives.

4.2 Claims as to good hygienic practice, such as “wholesome”, “healthful”, “sound”.

Traducere:

3. AFIRMAŢII INTERZISE

Următoarele afirmaţii trebuie interzise:

3.1 Afirmaţii care susţin că un produs alimentar dat va furniza o sursă adecvată a tuturor nutrienţilor esenţiali, cu excepţia produselor bine definite pentru care un standard Codex reglementează o asemenea afirmaţie, sau acolo unde autorităţile corespunzătoare au acceptat produsul ca fiind o sursă adecvată a tuturor nutrienţilor esenţiali.

3.2 Afirmaţii care sugerează că o dietă echilibrată sau produsele alimentare obişnuite nu pot furniza cantităţi adecvate din toţi nutrienţii.

3.3 Afirmaţii care nu pot fi demonstrate.

3.4 Afirmaţii referitoare la potrivirea unui produs alimentar pentru folosirea prevenirii, alinării, tratării sau vindecării unei boli, disfuncţii, sau unei anumite stări fiziologice, decât dacă ele sunt:

(a) în concordanţă cu prevederile standardelor sau ghidurilor Codex pentru produse alimentare, aşa cum sunt dezvoltate de către Comitetul pentru Nutriţie şi Produse Alimentare cu Uz Dietetic Special şi urmează principiile expuse în aceste linii directoare.

sau,

(b) în absenţa unui standard sau ghid Codex, permise în cadrul legislaţiei ţării în care produsul alimentar este distribuit.

3.5 Afirmaţii care pot genera îndoieli în privinţa siguranţei unui produs alimentar similar sau care pot trezi şi exploata teama consumatorului.

4. AFIRMAŢII POTENŢIAL ÎNŞELĂTOARE

Următoarele sunt exemple de afirmaţii care pot fi înşelătoare:

4.1 Afirmaţii lipsite de înţeles, incluzând comparative şi superlative incomplete.

4.2 Afirmaţii privitoare la o bună practică igienică, precum, „nutritiv”, „sănătos”, „sigur” (de fapt, toate aceste cuvinte au şi sensul de „sănătos” (n. a.))

Deci, nu este permis să afirmi că un produs este sănătos!

Dacă pentru un produs, de exemplu, usturoiul sau coada şoricelului sau orice alt produs în întregime natural şi nealterat (genetic sau altfel) nu există studii clare care să demonstreze faptul că este bun pentru sănătate, afirmaţia aceasta pe o etichetă este interzisă în cazul lui! Ce facem cu plantele, sau legumele şi fructele care sunt o adevărată enciclopedie de nutrienţi, vitamine şi minerale?

În plus, aşa cum spuneam la începutul primei părţi a articolului, anumite decizii, pur şi simplu, nu pot fi luate aşa cum vrea Codexul, şi mă refer, aici, la faptul că punctul 3.2 de mai sus este foarte pervers formulat, ca şi afirmaţia făcută de ei în Ghidul Vitaminelor şi Mineralelor:  primul rezultat de pe pagină.

Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis sau salvat în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

Le redau în paralel ca se vadă mai bine la ce mă refer:

3.2 Claims implying that a balanced diet or ordinary foods cannot supply adequate amounts of all nutrients.

Traducere : 3.2 Afirmaţii care sugerează că o dietă echilibrată sau produsele alimentare obişnuite nu pot furniza cantităţi adecvate din toţi nutrienţii.

Most people who have access to a balanced diet can usually obtain all the nutrients they require from their normal diet. (afirmaţie din Ghidul Vitaminelor şi Mineralelor– n.a )

 

Traducere : Majoritatea oamenilor care au acces la un regim alimentar echilibrat pot obţine, de obicei, toate elementele nutritive de care au nevoie din dieta lor normală.

 

„Majoritatea oamenilor care au acces la un regim alimentar echilibrat” înseamnă, de fapt, „DOAR O PARTE din cei care au acces la un regim alimentar echilibrat”, deci nicidecumTOŢI!

Aceste afirmaţii sunt pervers formulate, deoarece Codexul nu specifică nicăieri, în ce constă o dietă echilibrată, după părerea lui!

 

„o dietă echilibrată” – o formulare atât de vagă poate însemna orice! Poate însemna şi o mână de paie, cu garnitură de gândaci, sau o ciorbă lungă, asortată cu rumeguş de lemn… sau, pur şi simplu, mămăligă cu ceapă, după modelul alimentar al iobagilor români! Poate însemna efectiv orice, atât timp cât NU SE PRECIZEAZĂ NICĂIERI în ce constă această pretinsă „dietă echilibrată”.

 

Paracelsus spunea: „Totul este otravă. Ceea ce contează este doza!” şi „Nu există boli, ci bolnavi!”.

În realitate, aşa cum foarte fin subliniază Paracelsus în citatele de mai sus, fiecare om este unic şi are o structură fizică şi subtilă singulară, iar o dietă echilibrată pentru un singur om nu poate fi stabilită decât cu ajutorul unei echipe de medici formate din nutriţionişti şi specialişti în diverse tipuri de medicină naturală tradiţională, necesari pentru stabilirea corectă a alimentelor şi dozelor necesare, doze şi alimente care să fie perfect adecvate structurii fizice şi subtile ale fiinţei respective!

Iată ce înseamnă, în realitate, o dietă echilibrată! Şi vreau să ştiu şi eu, cine, pe lumea şi la ora aceasta, îşi mai poate permite aşa ceva! Aşadar, aceste afirmaţii care ne sunt aruncate în faţă despre pretinsul lor mare interes ca oamenii să respecte „diete echilibrate” nu este decât un mare praf în ochi!

De asemenea, ei nu permit să se afirme că un produs chiar alină anumite afecţiuni, în condiţiile în care există demult tratamente naturale, cu plante şi alte remedii naturale, care vindecă boli grave, precum SIDA, cancer, etc. Ce facem cu ele?

În schimb, producătorii medicamentelor de sinteză au voie să afirme, în ciuda listelor impresionante şi, de multe ori, copleşitoare de efecte adverse, că medicamentele respective sunt indicate în tratarea şi ameliorarea bolilor! Despre aceasta puteţi arunca o privire aici, dar ATENŢIE!!! Link-ul este dat DOAR CU TITLUL DE EXEMPLU. Nu încurajez administrarea acestor medicamente şi nu le susţin în niciun fel!

Articolul 21.

1.      Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi.

2.      Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului.

Comentariul I.V.:

La întrunirile Codexului este permisă participarea doar a câtorva ONG-uri internaţionale, cărora le este permis doar să asiste la deciziile care se iau, pentru că, de cele mai multe ori, observaţiile şi solicitările pe care ele le fac nu suntîn mod intenţionat – luate în seamă şi stipulate în rapoartele acestor întruniri. De asemenea, guvernele statelor membre îi numesc cu de la sine putere pe reprezentanţii ţărilor lor la întrunirile Codex, astfel încât cetăţenii statelor membre habar nu au de cine sunt reprezentaţi şi cine ia decizii şi votează „da”, cu imbecilă supunere, sau stranie rea-voinţă, la întrunirile Codex, în numele lor!

Voinţa poporului nu este luată în seamă nici de Codex, nici de guvernele care îl slujesc. Cine îi alege, la urma urmei, chiar şi pe „făcătorii” Codexului? În condiţiile în care deciziile acestei comisii şi ale comitetelor sale subordonate au impact la nivel mondial, ar trebuie să aibă loc nişte alegeri la nivel naţional, în fiecare stat membru. Pentru parlamentul european există „aleşi”, deşi impactul este la urma urmei regional, dar pentru Codex… aţi auzit de alegeri naţionale măcar pentru reprezentanţii ţării la întrunirile Codex? Nu. Cine îi numeşte pe aceşti oameni? Doar guvernul! Fără să fie precizate criteriile pe baza cărora oamenii aceia sunt aleşi, experienţa lor, etc. Nu este aceasta o lipsă alarmantă de transparenţă?

Cât despre alegerile din interiorul Codexului, date despre aceste lucruri se găsesc aici. Nu am avut timp să le traduc, pentru că volumul de informaţii este enorm, dar o voi face într-un articol viitor! Aici chiar nu este vorba doar despre câteva paragrafe!

Articolul 22.

Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea socială; ea este îndreptăţită ca prin efortul naţional şi colaborarea internaţională, ţinându-se seama de organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.

Comentariul I.V.:

De ce securitate socială şi de care drepturi economice indispensabile poate să beneficieze, să zicem, un producător care vrea să cultive numai produse nemodificate genetic, în condiţiile în care:

1.      culturile sunt, mai mult sau mai puţin intenţionat, contaminate genetic – prin fenomene naturale de polenizare sau prin mână criminală

2.      mai nou, se pretind patente asupra genelor existente în mod natural

3.      produsele modificate genetic sunt foarte ieftine, dar, în mod paradoxal, odată intrat în horă cu Monsanto, de exemplu, producătorul devine în totalitate dependent de concern

(pentru toate acestea a se vedea documentarul de mai jos, Brevet pentru un porc, despre Monsanto şi ingineria genetică )!




La ora aceasta, singurele eforturi vizibile la nivel internaţional sau naţional sunt cele de implementare a Codexului şi de „armonizare” (în engleză, harmonization, de la harm (a face rău, a răni, a vătăma, a dăuna), joc de cuvinte neîntâmplător, subliniat şi de Dr. Rima Laibow), de suprascriere a legislaţiei statelor membre privind alimentaţia şi protecţia consumatorului.

Ce fel de liberă dezvoltare a personalităţii se poate obţine la un om otrăvit cu produse contaminate chimic şi/sau genetic şi/sau iradiate (iradiere care produce, conform studiilor, distrugeri la nivel cromozomial şi altele – voi aborda acest subiect pe larg, într-un articol viitor)? Cum se poate spune că un om, îmbolnăvit grav în urma folosirii pentru hrana sa a acestor procedee profund distructive, îşi mai poate păstra demnitatea?

Articolul 27.

1.      Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.

Comentariul I.V.:

Codexul încalcă dreptul real de a participa la progresul ştiinţific, tăind accesul la suplimente alimentare nou descoperite (combinaţii benefice de plante, condimente, vitamine sau minerale, descoperite în urma studiilor), care trebuie obligatoriu să fie evaluate înainte de a fi puse pe piaţă, sau descurajarea studiilor în vederea realizării de noi suplimente alimentare, prin listele sale negative şi pozitive şi prin evaluarea obligatorie de risc. În schimb, oferă tehnologiile de inginerie genetică, sub pretextul progresului!

Aici sunt menţionate mai multe aspecte privind pericolele ingineriei genetice, din care o să reproduc doar un foarte scurt pasaj, deocamdată:

A second possible effect of transgene integration is activation of genes in the vicinity of the transgene by the activity of the introduced promoter elements.

Traducere:

Un posibil efect secundar al integrării transgenei este activarea genelor din vecinătatea transgenei, de către activitatea elementelor promotor introduse.

Cu alte cuvinte, te poţi trezi că te alegi cu ochi albaştri, deşi te născuseşi cu ochi verzi! Lăsând gluma deoparte, activarea genelor din vecinătatea transgenei (gena străină introdusă) poate însemna orice, de la trezirea a cine ştie ce boli genetice, până la stimularea unor procese degenerative în structura (cancer, etc) organismului (animal sau plantă) modificat genetic! Şi aşa cum se vede în filmul de mai sus, prin modificare genetică apar proteine sau combinaţii de proteine cu totul noi, care pot fi extrem de periculoase pentru sănătatea consumatorilor!

Şi noi trebuie să mâncăm sau să folosim toate aceste organisme modificate genetic!

În ciuda acestor studii (documentul complet poate fi citit aici, aceste lucruri nu sunt luate în considerare, astfel încât la 3 mai 2010, aşa cum se poate vedea aici, începând cu pagina 11 a documentului, sau pagina 16 a PDF-ului (documentul întreg poate fi găsit aici), „făcătorii” Codexului au fost pe cale să decidă ca produsele modificate genetic să nu fie etichetate ca atare. Nu mai traduc pentru că, din fericire, nu s-au înţeles între ei. Unele delegaţii (reprezentanţii unui stat membru – n. a), deşi tot mai puţine, se pare, s-au opus şi au susţinut în continuare etichetarea OMG (organism modificat genetic – n. a.) obligatorie. A rămas ca discuţia eliminării etichetării OMG să fie reluată ulterior. Oricum, ceva tot au făcut, şi asta mai demult: produsele modificate genetic sunt numite acum produse biotehnologice! Cât de mincinos sună acel „bio” din denumire!

Articolul 28.

Orice persoana are dreptul la o orânduire socială şi internaţională în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite.

Comentariul I.V.:

Aşa cum am comentat şi se vede la toate articolele de mai sus, orânduirea socială şi internaţională este de aşa natură că drepturile si libertăţile expuse în prezenta declaraţie NU pot fi pe deplin înfăptuite.

Articolul 29.

1.      Orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale.

2.      În exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democratică.

3.      Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în niciun caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Comentariul I.V.:

Se pare că în imaginaţia „făcătorilor” Codexului îndatoririle noastre faţă de comunitate sunt să ne otrăvim cuminţi cu alimentele toxice promovate de ei, să ne intoxicăm cu medicamentele de sinteză cu înfricoşătoare efecte adverse, despre care se consideră, în mod arbitrar, că beneficiile sunt mai mari decât riscurile, să ne distrugem trupurile şi minţile cu alimentele modificate genetic şi iradiate! Cum rămâne însă cu îndatoririle lor faţă de colectivitate? Cum şi le îndeplinesc ei, dacă şi-au propus, aşa dintr-un foc, să omoare atâţia oameni? (A se vedea conferinţa Dr. Rima Laibow, din prima parte a articolului). Oameni, care vor muri, de boli ce pot fi prevenite, lipsiţi fiind de suplimentele alimentare necesare eliminării carenţelor sau deficienţelor cu care se confruntă! Ca să nu mai vorbim de cei din ţările sărace care sunt deja condamnaţi în estimările OMS.

Dacă legea îngrădeşte exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării generale într-o societate democraticş, cum se face că „făcătorii” Codexului nu sunt îngrădiţi de nicio lege, atunci când impun respectarea regulilor lor, fiind ei cei care îngrădesc, fără să asigure cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi libertăţilor altora, drepturi şi libertăţi pe care le-am comentat mai sus!

Mda… Ultimul paragraf e cel mai tare: nu vor putea fi în niciun caz exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Care or fi scopurile acelea, mă întreb…Adică, suntem la cheremul Codexului, pentru că vorba ceea, dacă „naşul” face regulile, „finul” are câştig de cauză şi toate comentariile mele sunt, la fel de bine, inutile!

Articolul 30.

Nicio dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.

Comentariul I.V.:

Şi totuşi! … aici mai am o speranţă! Eforturile Codexului de desfiinţare a drepturilor şi libertăţilor noastre de decizie asupra vieţii şi sănătăţii noastre nu se justifică în niciun fel, şi până la urmă, tot ce am afirmat mai sus este corect şi rămâne în picioare! Deci, „făcătorii” Codexului, deşi au şi ei drepturi, nu au voie să se dedea la vreo activitate sau să săvârşească vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.

Oricum ar fi, concluzia este că măsurile Codexului sunt abuzive pe foarte multe planuri şi, majori şi vaccinaţi fiind, nimeni nu are voie să ne dicteze ce anume să mâncăm şi cu ce anume să ne tratăm!

NOTĂ: Înainte de a trece la punctul 4 al acestui articol, aş vrea să precizez un aspect: am  observat că din documentarul Brevet pentru un porc de pe You Tube lipseşte pasajul în care Jane Akre, reportera de la Fox News, concediată în urma presiunilor concernului Monsanto asupra postului de televiziune, spune că acel hormon IGF-1 este un hormon de creştere puternic, aflat în laptele mamei, care, în condiţii normale, îl ajută pe pui să crească, dar care, rămânând în laptele vacilor tratate cu BGH (prescurtarea pentru rBGH – Recombinant Bovine Growth Hormone = Hormon Recombinant de Creştere Bovin (n. a.)) în cantităţi mai mari decât cele normale, „ajută” toate celulele să crească, inclusiv celulele cancerigene. Acest pasaj poate fi văzut aici  (din nefericire nu am avut cum să îl traduc), de la minutul 32:00, până la minutul 32:10.
4. Consider că acest Codex Alimentarius este periculos şi „nociv pentru sănătate” din foarte multe motive, din care voi reda, aici, doar unul: permite folosirea în industria alimentară sau acceptarea prezenţei în alimente a tot felul de substanţe chimice extrem de periculoase: aditivi alimentari [m-am referit deja la unii dintre ei – n. a.], pesticide [cel mai „faimos”, acum, la noi este INITIUM, despre care puteţi citi şi aici] – n. a.], antibiotice, micotoxine [substanţe chimice produse de anumite specii de mucegaiuri: Aspergillus, Trichothecium, etc. Unele dintre cele mai periculoase micotoxine pentru siguranţa alimentaţiei umane sunt aflatoxina, ochratoxinele şi tricotecenele; la aflatoxină mă voi referi în detaliu mai jos – n. a.], etc. şi chiar plastic [la care mă voi referi detaliat chiar în următorul articol, care se va intitula: Plasticul care ne deformează – n. a.] ale căror doze încurajează şi întăresc cel mult comerţul, şi nicidecum siguranţa alimentară şi sănătatea oamenilor. Voi urmări să analizez, în seria de articole pe care mi-am propus-o, diversele aspecte legate de toate aceste substanţe extrem de toxice pe care Codexul le permite cu nonşalanţă în alimentaţia umană.

Deocamdată, redau mai jos:

Ø     un citat dintr-un studiu realizat de Colegiul Medicilor de Familie din Ontario, Canada (care este membră Codex)  referitor la dozele permise existente de reziduuri de pesticide şi expunerea la aceste doze (studiu care poate fi citit integral, aici)
„The Committee on Pesticides in the Diet of Infants and Children (CPDIC) concluded that the population is at great risk from the existing allowable levels of pesticide residues and that the data strongly suggest that exposure to these neurotoxic compounds at levels believed to be safe for adults could result in permanent loss of brain function when it occurs during prenatal and early childhood periods of brain development. [20] Toxicologists agree that by extrapolation from hazard assessment studies conducted primarily in rodents, pesticides have the potential to produce toxicity in humans, a potential that includes many different toxic end points. Recent studies have investigated non-occupational human exposure, such as those presented by Leiss et al, who demonstrated an association between yard treatments and soft tissue sarcomas (odds ratio 4.0) and the use of pest strips and leukemias (OR 1.7-3.0) in children [21] . Similar findings have been reported by Gold et al, who report an association between exposure to insecticide extermination and brain tumors (OR 2.3) [22] ; Lowengart et al, who report an association between household pesticides and leukemia (OR 4.0) and garden pesticides and leukemia (OR 5.6) [23] and most recently Davis et al, who found odds ratios up to 6.2 for several pesticide specific exposures among children with brain cancer.”
 
Traducere:
„Comitetul privind Pesticidele în Dieta Sugarilor şi Copiilor (CPDSC) a concluzionat că populaţia se află într-un mare pericol din pricina nivelelor permise existente de reziduuri de pesticide [sublinierile autoarei] şi că datele sugerează categoric faptul că expunerea la aceşti compuşi neuro-toxici la nivele crezute a fi nepericuloase pentru adulţi pot duce la pierderea permanentă a funcţiilor creierului când [expunerea] are loc în timpul perioadelor de dezvoltare a creierului din stadiile prenatale şi primii ani ai copilăriei [20]. Toxicologii sunt de acord că prin extrapolarea studiilor de evaluare de risc realizate iniţial pe rozătoare, pesticidele au potenţialul de a produce toxicitate în fiinţele umane, un potenţial care include multe puncte finale [rezultate provocate; la modul general vorbind, în categoria „puncte finale” se încadrează: cancerul, moartea, etc. – n. a.] diferite. Studii recente au investigat expunerea non-ocupaţională [adică fără legătură cu locul de muncă; expunere a persoanelor care nu lucrează cu asemenea substanţe şi care, aşadar, nu sunt expuse direct la ele – n. a.], precum cele prezentate de către Leiss et al.[William Leiss şi colegii (informaţii despre William Leiss, aici); et al. (et alia) = şi alţii (în limba latină, în original) – n. a.], care a demonstrat o legătură între folosirea pesticidelor în gospodărie [tratarea cu pesticide a plantelor din curte, a peluzelor, copacilor, etc. din jurul casei] şi sarcoamele de ţesut moale [„Tumoare malignă care apare în celulele ţesuturilor conjunctive la oameni şi la animale” – DEX . „Ţesuturile moi cuprind muşchii, tendoanele, ţesutul adipos, ţesutul fibros, ţesutul sinovial, vasele si nervii. Aproximativ 60% dintre sarcoamele ţesuturilor moi se dezvolta la nivelul extremităţilor, cu implicarea de trei ori mai des a membrelor inferioare decât a celor superioare. Treizeci de procente se dezvolta la nivelul trunchiului, dintre care 40% se afla retroperi-toneal. Restul de 10% se dezvolta la nivelul capului si gatului.” Dicţionar medical – n. a.] (rata de probabilitate 4,0), şi între  folosirea insecticidelor şi leucemie (RP 1,7-3,0) la copii [21]. Constatări similare au fost raportate de către Gold et al. [Ellen B Gold şi colegii, un rezumat poate fi găsit aici: http://aje.oxfordjournals.org/cgi/content/short/109/3/309; informaţii despre Ellen B Gold, aici:  http://coeh.berkeley.edu/people/faculty/gold.htm?referer=www.clickfind.com.au – n. a.], care a raportat o legătură între expunerea la insecticide şi tumorile cerebrale (RP 2,3) [22] ; Lowengart et al.[informaţii aici: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?db=pubmed&cmd=Search&doptcmdl=Citation&defaultField=Title%20Word&term=Lowengart[author]%20AND%20Childhood%20leukemia%20and%20parents%E2%80%99%20occupational%20and%20home%20exposures – n. a.], care raportează o legătură între pesticidele folosite în gospodărie şi leucemie (RP 4,0) şi între pesticidele de grădină şi leucemie (RP 5,6) [23], iar, de curând, de către Davis et al. [un rezumat, aici: http://www.chem-tox.com/cancerchildren/, în josul paginii – n. a.], care a descoperit rate de probabilitate de până la 6,2 pentru mai multe expuneri specifice la pesticide printre copiii cu cancer cerebral.”
 
Pentru informaţii suplimentare, cunoscătorii limbii engleze pot studia şi:
 
Cancer in Children and Pesticide Exposure (Cancerul la copii şi expunerea la pesticide), 2002 
 
Ø      Câteva pasaje ce definesc Aflatoxina, diverse aspecte privindstandardul Codex referitor la prezenţa aflatoxinei în lapte, textul acestui standard, precum şi comentariile mele privind acest standard:
 
Aflatoxinele sunt un grup de micotoxine cu proprietăţi mutagene [«Mutagenul reprezintă oricare element capabil sa provoace o mutaţie în cadrul unei specii. Principalele elemente mutagene sunt radiaţiile si produsele chimice. Generate de către substanţele mutagene, mutaţiile pot conduce la boli ereditare sau la cancere», info aici – n. a.], carcinogene [Substanţă care, în contact cu ţesuturile, poate cauza dezvoltarea unui cancer. Carcinogenele cunoscute includ: radiaţiile ionizante şi diferitele substanţe chimice, de exemplu, cele din fumul de ţigară sau poluanţii industriali. Ele produc lezarea ADN-ului celular, leziuni care persista dacă celulele se divid înainte de repararea leziunii. Celulele afectate pot ulterior să degenereze în cancer. Info aici – n. a.] şi imunosupresoare [care atenuează reacţiile imune ale organismului – n. a]. Au fost clasificate de către Agenţia Internaţională de Cercetări asupra Cancerului ca fiind un carcinogen uman de clasa unu”. (Kankaanp. et al., 2000)]
 
Pentru informaţii suplimentare despre aflatoxine, efectele aflatoxinelor şi aflatoxicoze, cunoscătorii limbii engleze pot studia şi:
Aflatoxicosis and cancer effects of Aflatoxin (Aflatoxicozele şi efectele cancerigene ale aflatoxinei) – Wikipedia
Aflatoxin (Aflatoxina)Wikipedia
AFLATOXINS : Occurrence and Health Risks (AFLATOXINELE: Apariţie şi riscuri pentru sănătate) – Universitatea Cornell, SUA, 2008 (studiu preluat, printre altele, şi de Serviciul de Cercetare Agricolă a  Departamentului de Agricultură al SUA: http://fsrio.nal.usda.gov/research/fsheets/fsheet01.pdf): http://www.ansci.cornell.edu/plants/toxicagents/aflatoxin/aflatoxin.html
Human aflatoxicosis in developing countries: a review of toxicology, exposure, potential health consequences, and interventions (Aflatoxicozele umane în ţările în curs de dezvoltare: privire generală asupra toxicologiei, expunerii, consecinţelor potenţiale asupra sănătăţii şi intervenţiilor)American Journal of Clinical Nutrition, 2004: http://www.ajcn.org/cgi/content/full/80/5/1106

Aflatoxins (Aflatoxinele) – IARC Monographs, 2002: http://monographs.iarc.fr/ENG/Monographs/vol82/mono82-7A.pdf
Notă: Link-ul de mai sus este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

În lucrarea sa MICOTOXINELE – O problemă veche, dar nouă pentru siguranţa alimentară (2004), care poate fi studiată aici: http://www.bercamihai.ro/images/carti/Micotoxine.pdf, Prof. Univ. Dr. Berca Mihai scrie:

Foarte periculoasă este prezenţa micotoxinelor în hrana copiilor, în special la cei de 2-4 ani unde, în doze şi mai mici, chiar dacă nu duc la cancer, provoacă inhibarea formării ADN-ului şi ARN-ului, blochează meioza în înmulţirea haploidă şi copiii au mari probleme cu dezvoltarea tuturor organelor şi, astfel, întârzie mult în creştere şi dezvoltare.

Nu trebuie să uităm că, din cauza stabilităţii termice, aflatoxina trece în procent de peste 80% în furaje, în laptele şi carnea animalelor.
Nu trebuie să uităm, de asemenea, că alimentele odată produse nu mai pot fi decontaminate, posibilitate parţial existentă la furaje
.”

Şi continuă:

În România, producţia de grâu se situează, în medie, în jur de 2500 kg/ha. Este deci de aşteptat şi este deja confirmat că grânele noastre conţin, în medie, între 100 – 500 μg/kg micotoxine (1,0-5,0 ppm), adică de 10-50 de ori peste limita admisă de normele NOEL şi destul de aproape de declanşarea toxicităţii cronice de 50-78 mg/kg/corp viu. [sublinierile autoarei]
În unii ani, cum au fost şi cel de anul trecut, în care ploile din perioada recoltării au favorizat dezvoltarea ciupercilor parazite în grâu şi în produsele lui (pâine, biscuiţi, paste), au fost găsite doze de peste 1000 ppm [adică, mg/kg, ceea ce este enorm – n. a]] şi uneori chiar peste 10.000 ppm.
În lapte, aflatoxina în forma M1 a fost găsită între 0,5 – 3% iar Deoxynivalenolul a fost găsit în nutreţuri în doze de 150-250 ppm. Tot în România, specialiştii consideră că, în producerea cancerului, micotoxinele ocupă locul doi după tutun, urmate fiind de consumul de alcool, la care suntem de asemenea fruntaşi (locul II în Europa)
.”

Mai mult, de mulţi ani, mai multe studii au stabilit legătura dintre expunerea la aflatoxină şi kwashiorkor la copiii sudanezi [„Forma de malnutriţie a copilului, rezultând dintr-o alimentaţie săraca in proteine. Se manifesta prin apatie si o anorexie, prin paloare, prin edem al membrelor inferioare, printr-o întârziere a creşterii, printr-o topire a musculaturii, printr-o balonare abdominala cu cresterea in volum a ficatului prin steatoza, prin tulburări psihomotorii si prin leziuni cutanate” Dicţionar medical. http://www.webclinic.ro/dictionar-medical-termen/kwashiorkor/86675 – n. a.]; unul dintre ele poate fi vizualizat aici:

Aflatoxins and kwashiorkor: a study in Sudanese children (Aflatoxinele şi kwashiorkor-ul) – British Medical Journal, 1982
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1499709/pdf/bmjcred00625-0019.pdf

Standardul Codex stabilit pentru aflatoxină (al doilea cel mai puternic carcinogen non-radioactivcunoscut) este de 0.5 mg/kg (pentru aflatoxina B1, care este cea mai periculoasă dintre aflatoxine).
 
Ca o  dovadă a faptului că interesele Codexului sunt comerciale şi nicidecum axate pe protecţia consumatorului, iată cum justifică Consiliul Internaţional al Asociaţiilor Producătorilor de Alimente [în limba engleză: The International Council of Grocery Manufacturer Associations – n. a.], poziţia lor de susţinere a acestui standard, aici: http://www.icgma.com/docs/pp_max_aflatoxin_milk.htm  
 
„The imposition of a maximum level less than 0.5 mg/kg would restrict international trade of feed ingredients because the level of aflatoxins in the feed would need to be controlled to lower levels than currently used in order to assure that the milk meet the lower standard. This issue is further complicated by the fact that the animals for which the feed components will be used are not known at the time of international shipments. Therefore, the milk level may result indirectly in an unwritten lower limit for aflatoxins in feed ingredients for all animals, even though animal feed is a good use of the more aflatoxin contaminated ingredients for many animal species.”
 
Traducere:
 
„Impunerea unui nivel maxim mai mic de 0,5 mg/kg ar restricţiona comerţul[sublinierile autoarei] cu ingrediente de nutreţ, din pricina faptului că nivelul de aflatoxine din nutreţ ar trebui să fie menţinut la nivele mai scăzute decât cele folosite în prezent, pentru a garanta faptul că laptele respectă standardele mai mici. Această chestiune este complicată şi mai mult de faptul că animalele pentru care componentele de nutreţ vor fi folosite nu sunt cunoscute la momentul realizării transportului. Aşadar, nivelul din lapte poate duce indirect la o limită nescrisă mai mică de aflatoxină în ingredientele de nutreţ pentru toate animalele, deşi nutreţul este o bună utilizare a ingredientelor contaminate mai mult cu aflatoxină, pentru multe specii de animale.”
 
Cu alte cuvinte, ei, ca şi „făcătorii” Codexului consideră că ar fi o piedică în calea comerţului, dacă nivelul de aflatoxină permis ar fi mai mic. Şi dacă tot li s-au infestat culturile cu aflatoxină, de ce să le arunce… le dau animalelor, ca hrană! Numai că, aşa cum am citat şi mai sus, „din cauza stabilităţii termice, aflatoxina trece în procent de peste 80% în furaje, în laptele şi carnea animalelor.” Despre stabilirea acestui nivel de aflatoxină, şi este bine să reamintesc faptul că vorbim despre al doilea cel mai puternic carcinogen uman cunoscut, se poate citi în raportul celei de-a 24-a sesiuni a Comitetului Codex pentru Aditivi Alimentari şi Contaminanţi (ce apropiere stranie!), paginile 21-22 ale PDF-ului (documentul integral poate fi studiat aici, singurul rezultat de pe pagină).
 
Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.
 
Spicuiesc câteva pasaje:
 
„87. The Committee noted the Working Group proposal to proceed with the maximum level of [5 μg/kg]. Several countries supported the proposed level of [5 μg/kg] aflatoxin B1, as an aflatoxin M1 limit of 0.05 μg/kg in milk was easily achievable with such a limit.
 
88. Several delegations noted that the [5 μg/kg] level was unrealistically low.”
 
Traducere:
 
87. Comitetul a notat propunerea Grupului de Lucru de a continua cu nivelul maxim de 5 μg/kg [0,5 mg/kg – n.a.]. Câteva ţări au susţinut nivelul propus de 5 μg/kg de aflatoxină B1, deoarece limita de 0,05 μg/kg de aflatoxină M1 în lapte poate fi uşor realizabilă [sic! – sublinierile autoarei] cu o asemenea limită.
 
88. Câteva delegaţii au comentat că nivelul de 5 μg/kgeste nerealist de mic.”
 
„Nerealist de mică Adică, în situaţia în care anumite ţări nu pot produce decât produse contaminate masiv cu aflatoxină – din pricina umidităţii excesive etc. – în loc să se caute alte mijloace şi produse pentru comercializare, se pretinde ca produsele lor să fie acceptate aşa cum sunt, deşi se ştie că sunt periculoase pentru sănătate!
Standardul Codex general pentru contaminanţi şi toxine în alimente şi nutreţ, poate fi vizualizat aici, primul rezultat de pe pagină.

Notă:Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

La pagina 29 a PDF-ului, se poate vedea standardul pentru aflatoxină şi ochratoxină. La Toxicological guidance (Indicaţii toxicologice), se poate citi:

 „Cancer potency estimates at specified residue levels (2001, Using worst-case assumptions, the additional risks for liver cancer predicted with use of proposed maximum levels of aflatoxin M1 of 0.05 and 0.5 μg/kg are very small. The potency of aflatoxin M1 appears to be so low in HBsAg- individuals that a carcinogenic effect of M1 intake in those who consume large quantities of milk and milk products in comparison with non-consumers of these products would be impossible to demonstrate. Hepatitis B virus carriers might benefit from a reduction in the aflatoxin concentration in their diet, and the reduction might also offer some protection in hepatitis C virus carriers.)”

Traducere:
„Evaluările posibilităţii de a dezvolta cancer la nivele de reziduuri specifice (2001, folosind ipotezele cele mai pesimiste, riscurile suplimentare de cancer la ficat prevăzute de la folosirea nivelelor maxime de aflatoxină, de 0,05 şi 0.5 μg/kg, sunt foarte mici. Influenţa aflatoxinei M1 pare să fie atât de mică [sic!] în indivizii infectaţi cu AntigenHbs [particula infectantă care provoacă Hepatita B], încât un efect carcinogen al aportului de aflatoxină M1 în persoanele care consumă cantităţi mari de lapte şi de produse lactate, prin comparaţie cu neconsumatorii acestor produse, ar fi imposibil de demonstrat. Purtătorii virusului Hepatitei B pot beneficia de o reducere a concentraţiei de aflatoxină în dieta lor, şi reducerea poate, de asemenea oferi o oarecare protecţie purtătorilor virusului Hepatitei C).”
 
Să-mi fie iertat, dar aceasta este chiar culmea ipocriziei! Există atâtea studii care demonstrează fără putinţă de tăgadă o incidenţă uriaşă şi imposibil de ignorat a cazurilor de cancer, şi nu numai de ficat, ci şi de plămâni, precum şi alte afecţiuni grave, la persoanele expuse la aflatoxină şi în condiţiile în care aflatoxina a fost catalogată, deja, ca fiind al doilea cel mai puternic carcinogen uman non-radioactiv cunoscut şi ei spun că riscurile de a face cancer de la folosirea acestor nivele de aflatoxină sunt foarte mici! Dar hai săzicem ca ei şi să presupunem că aceste riscuri sunt mici, dar CÂT DE MICI? Vedeţi cumva să citeze acolo vreun studiu care să arate cât de mici sunt aceste riscuri? NU! Nu este aceasta culmea ipocriziei? Şi în acelaşi timp şi o gravă tăinuire de informaţii faţă de publicul larg?

În fond, în condiţiile în care ar exista chiar şi cel mai mic risc de cancer, substanţele respective ar trebui definitiv şi complet eliminate, dar sigur, producătorii industriali nu ar fi deloc mulţumiţi, doar Codexul le slujeşte numai lor interesele!

„Riscurile de cancer sunt foarte mici!” Extraordinar! Cu alte cuvinte, dacă există riscul ca doar câţiva oameni se îmbolnăvească de cancer, nu e nicio problemă… ei sunt o cantitate neglijabilă! Şi aşa le stăm în gât şi vor să ne împuţineze!
 
Chiar şi viaţa unui singur om este foarte importantă şi ar trebui făcute toate eforturile pentru ca acea viaţă să fie protejată! Ce valoare poate avea un număr de vieţi, dacă aceste vieţi sunt „salvate” cu preţul altor vieţi nevinovate, sacrificate împotriva voinţei lor?

Acest mod de a gândi, în stilul lui Mengele [http://ro.wikipedia.org/wiki/Josef_Mengele] şi al celorlalţi asemenea lui, nu trebuie, totuşi, să ne surprindă la „făcătorii”Codexului, pentru că acesta este de fapt planul lor, aşa cum se precizează în conferinţa Dr-ului Rima Libow din prima parte a articolului (conferinţă care urmează a fi postată curând, integral): DEPOPULAREA PLANETEI! Acest gen de atitudine produce o demonizare intenţionată a oamenilor, provocându-i, în final, să nu le pese de „victimele colaterale” ale comerţului cu… aflatoxină şi substanţe toxice: nu contează că există riscul ca nişte oameni să moară… noi să fim sănătoşi!

 
De fapt, tocmai prin această atitudine Codexul se face vinovat de terorism… alimentar:
 
Terorismul este o tactică violentă de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violenţă acţionate asupra unor populaţii neimplicate în mod direct în conflict dar cu potenţial de presiune asupra propriei conduceri (stat , organizaţii, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de terorişti – producerea unui efect psihologic generalizat de panică şi intimidare, cu scopul atingerii unui obiectiv care nu poate fi îndeplinit prin mijloace democratice sau convenţionale.” Wikipedia
 
Adaptând această definiţie la cazul Codexului (modificările îmi aparţin), definiţia devine:
Terorismul alimentar (n.a.) este o tactică violentă [Care se face cu forţa; brutal, silnic. DEX – n. a.] de luptă neconvenţională folosită pentru atingerea unor obiective politice şi comerciale (n.a.). El se bazează pe acte de violenţă [A comite un act de violenţă; a constrânge, a sili, a forţa; DEX – n. a.]alimentară, prin impunerea folosirii şi consumului de substanţe toxice extrem de periculoase pentru sănătate, organisme modificate genetic, alimente iradiate, etc. (n.a.), acţionate asupra unor populaţii neimplicate în mod direct în conflict, dar cu potenţial de presiune asupra propriei conduceri (stat, organizaţii, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de terorişti – producerea unui efect psihologic generalizat de panică şi intimidare [a se vedea comentariile mele privind încălcările Drepturilor Omului de către Codex, din primele două părţi ale articolului – n. a.], prin ameninţări cu închisoarea şi cu amenzi enorme (n.a.) şi prin lipsirea de elemente care să permită menţinerea şi refacerea stării naturale de sănătate cu scopul atingerii unui obiectiv obscur şi straniu, ştiut numai de ei şi ascuns publicului larg (n.a.), care nu poate fi îndeplinit prin mijloace democratice sau convenţionale.”

… Sună cunoscut? Pentru detalii şi evidenţiere suplimentară a asemănării dintre acţiunile Codexului şi actele de terorism, citiţi aici

 

Revenind la standardul Codex pentru aflatoxină, se afirmă mai departe, aşa cum am citat mai sus:
 
„Riscurile de cancer sunt foarte mici!” … Ca şi când nu ar conta că aeste riscuri EXISTĂ! Să afirmi, aşa, insidios, că nu contează că nişte semeni de-ai tăi se vor îmbolnăvi grav şi, poate, vor muri este, pur şi simplu, monstruos!!! Cum trebuie să fie din punct de vedere moral cineva ca să poată face cu atâta uşurinţă o afirmaţie atât de îngrozitoare! Cum ar fi dacă ar fi şi printre „făcătorii” Codexului câţiva care s-ar îmbolnăvi de cancer din acest motiv? Le-ar mai conveni atunci?Influenţa aflatoxinei M1 pare să fie atât de mică [sic!] în indivizii infectaţi cu Antigen Hbs [particula infectantă care provoacă Hepatita B], încât un efect carcinogen al aportului de aflatoxină M1 în persoanele care consumă cantităţi mari de lapte şi de produse lactate, prin comparaţie cu neconsumatorii acestor produse, ar fi imposibil de demonstrat. Purtătorii virusului Hepatitei B pot beneficia de o reducere a concentraţiei de aflatoxină în dieta lor, şi reducerea poate, de asemenea oferi o oarecare protecţie purtătorilor virusului Hepatitei C).”

Nu pot accentua suficient lipsa citării unor studii care să ateste că acest efect carcinogen ar fi imposibil de demonstrat. Cu alte cuvinte, ei cer studii care să ateste valoarea terapeutică şi nutritivă a alimentelor şi suplimentelor alimentare, valoare cunoscută de milenii, altfel, fără aceste studii, vor interzice aproape tot ceea ce este sănătos şi natural, dar când vine vorba să ofere ei înşişi dovezi, fie măcar şi demonstrând inexistenţa unor dovezi în ceea ce priveşte efectele negative ale substanţelor chimice recomandate de ei, o fac pe niznaiul!

La ei, influenţa aflatoxinei doar PARE să fie mică (ca şi când această afirmaţie ar trebui să fie suficientă prin sine însăşi!). Iar purtătorii virusurilor Hepatitei B şi C nu pot decât să se bucure că li se oferă posibilitatea reducerii consumului de aflatoxină şi că li se oferă o oarecare protecţie!

De parcă cineva ar ingera aflatoxină în mod deliberat şi cu tot entuziasmul! Adevărat zice românul: „apa tulbure curge mereu la vale, pentru că la deal stă lupul, iar la vale, mielul!

Oricum ar fi, aşa cum am evidenţiat prin citatele de mai sus, aflatoxina nu există numai în lapte, ci şi în carnea animalelor hrănite cu nutreţ contaminat cu aflatoxină, deci expuşi suntem toţi: şi animalele, şi, noi, oamenii, că bem sau că nu bem lapte! Iar riscurile există… şi lor nu le pasă!

Modul acesta de gândire amoral şi cutremurător este foarte mult încurajat în ziua de astăzi! Faptul că există „victime colaterale” îi face azi pe mulţi să ridice din umeri cu nepăsare! Nu contează cine moare, atât timp cât ei prosperă! Şi, dacă ne gândim bine, toată această grozăvie este cuprinsă într-un cerc vicios ilogic: dacă pentru a face comerţ este nevoie de consumatori, pe cine ajută faptul că acei consumatori sunt, apoi, ucişi, în mod deliberat chiar de către acest comerţ?… Pas!

 
Redau mai jos un documentar, referitor la aceste aspecte economice, numit Colapsul Economic al Argentinei. Este revelator şi merită văzut!

Ei bine, dacă nu credeaţi că într-o ţară civilizată pot exista copii murind de malnutriţie, aşa cum afirmă şi estimările OMS (citate de Dr. Rima Laibow în conferinţa sa) că se va petrece la intrarea în vigoare a Ghidului Vitaminelor şi Mineralelor sau a Standardelor Codex, în general, acum aţi văzut în filmul de mai sus că este posibil. Dealtfel, acest gen de „măritiş” între nutricid [genocid prin alimentaţie; termenul îi aparţine Dr-ului Rima Libow – n.a.] şi colapsuri şi asasinate economice este intenţionat la nivel mondial. Codexul este doar o mică parte din acest plan!

Dealtfel, mai este un aspect, cu titlul de noutate: Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentaţiei a mărit nivelul aflatoxinelor din nucile şi alunele de toate tipurile cu 150 la sută (!), după cum se poate vedea aici, în tabelul de la paginile 2 şi 3, în vederea „armonizării” reglementărilor Uniunii Europene cu standardele Codex :
http://www.foodproductiondaily.com/
Şi se afirmă, cu cinismul întâlnit şi mai sus, în standardul Codex, că aceste schimbări „vor avea un impact minor [sublinierile autoarei] asupra estimărilor de expunere prin dietă, riscul de cancer şi marginile calculate de expunere.” Deci acest impact va exista! …

Toate aceste nivele noi au intrat în vigoare din 9 martie 2010.

Vorbeam în partea a treia despre faptul că acest Codex Alimentarius permite folosirea pe scară largă a antibioticelor (în tratarea animalelor de hrană, etc). A antibioticelor de sintezăATENŢIE!

Există o diferenţă enormă între antibioticele de sinteză (pastilele, prafurile, soluţiile injectabile, etc.) şi antibioticele naturale (printre care enumăr doar câteva: usturoiul, propolisul, echinaceea, cimbrul, busuiocul, pelinul… Lista continuă. Există, efectiv, mii de plante medicinale cu efecte antibiotice viguroase, unele dintre ele mult mai puternice decât cele ale antibioticelor de sinteză sau semisinteză, iar trei dintre ele sunt chiar usturoiul, echinaceea şi propolisul, care împreună cu toată pleiada de plante medicinale, profund binefăcătoare, vindecă în mod natural şi fără efecte secundare, practic orice boală! Nu degeaba se spune că „Dumnezeu a creat câte o plantă pentru fiecare boală!”

Iniţial am vrut să abordez subiectul pe larg în acest articol, dar studiind mai profund problema, am realizat ca subiectul este atât de amplu, încât va trebui să îl detaliez într-un articol viitor.

Deocamdată, mă voi rezuma la câteva aspecte esenţiale care sunt, voit sau nevoit, evitate, însă obiective şi uşor de verificat.

La data de 9 martie 1999, un grup de asociaţii, Centrul pentru Ştiinţă în Interesul Public (Center for Science in the Public Interest), Fundaţia pentru Apărarea Mediului (Environmental Defense Fund), Trustul privind Nutreţul pentru Animale (Food Animal Concerns Trust), Grupul de Cercetare pentru Sănătatea Cetăţenilor (Public Citizen’s Health Research Group) şi Uniunea Oamenilor de Ştiinţă Îngrijoraţi (Union of Concerned Scientists) a înaintat Departamentului pentru Sănătate şi Servicii Umane al SUA (HHSD) şi Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente a SUA (FDA) o petiţie în care se cerea abrogarea aprobării de către FDA a folosirii subterapeutice a antibioticelor de uz uman la animalele pentru hrană (documentul poate fi studiat aici: http://www.edf.org/documents/869_Abr.pdf  şi mă voi referi la el în detaliu într-un articol viitor).

Pe 24 martie 2009, Reuters, referindu-se la proiectul de lege (http://www.opencongress.org/bill/111-h1549/show  şi http://thomas.loc.gov/cgi-bin/query/z?c111:H.R.1549: – aflat, din câte ştiu, încă în discuţie), cu referire la interzicerea folosirii neterapeutice (adică fără ca animalele să fie bolnave) a antibioticelor la animalele de hrană, cita un pasaj din studiul Uniunii Oamenilor de Ştiinţă Îngrijoraţi (http://www.reuters.com/article/idUSTRE52N4OH20090324):

„An estimated 70 percent of all antibiotics sold in the United States go toward healthy livestock […]”

Traducere:

Un procentaj de 70% din toate antibioticele vândute în Statele Unite merg la animale de hrană sănătoase[…]” [sublinierea autoarei]

Pentru cei care nu ştiu ce se petrece atunci când iei antibiotice aiurea în tramvai, doar ca să te afli în treabă, este necesar să precizez că sistemul imunitar slăbeşte cumplit, iar rezistenţa la diversele atacuri infecţioase devine minimă. Sunt deja multe studii care atestă acest lucru şi la care, aşa cum am mai spus, mă voi referi în viitor, într-un alt articol. Deocamdată, mă voi raporta chiar la experienţa voastră personală.

Dacă de-a lungul existenţei, aţi luat vreodată antibiotice, presupun că vă amintiţi ce miros puternic şi specific de medicamente avea urina voastră în urma tratamentului medicamentos. Ei bine, atunci când un om sau animal se află sub un tratament medicamentos, mai ales unul de lungă durată (şi nu neapărat cu antibiotice), substanţele chimice respective – fiind lipsite, din pricina rafinării de tip industrial, de acele elemente vitale care ar permite prelucrarea lor de către organism – impregnează ţesuturile şi fluidele corporale, afectând şi zone din organism unde prezenţa acelor substanţe chimice nu era necesară şi, în cele din urmă, afectând grav sănătatea şi chiar mintea şi comportamentul. Acestea sunt numitele efecte adverse sau secundare, care sunt de obicei acceptate, deoarece, chipurile, beneficiile medicamentului sunt mai mari decât riscurile.

Aceste efecte adverse, în cazul antibioticelor, iau de multe ori forma unei agresivităţi amplificate a persoanei aflate sub tratament (aspect foarte puţin sau deloc cunoscut), dureri de cap, ficat, stomac, rinichi, ameţeală, greaţă, reacţii alergice precum fotodermatoza şi şocul anafilactic (şoc asemănător atacului de cord – n. a.), infecţii fungice ale gurii, ale tractului digestiv, vaginale şi anale (candidoze, în special), pietre la rinichi, coagulări sangvine anormale, afecţiuni ale sângelui, surzenie etc. Lista poate continua.

Altfel, aceste medicamente sunt dătătoare de sănătate! (Sic!)

Revenind, dacă urina poate căpăta un miros atât de puternic, din pricina impregnării acestor medicamente în ţesuturile şi fluidele corporale, imaginaţi-vă ce gust şi ce miros au carnea şi laptele acestor biete animale, aflate permanent sub un astfel de tratament!. Ca să nu mai spun de încărcătura subtilă negativă dată de starea permanentă de rău pe care aceste animale o trăiesc. Pentru ca sărmanele nu au gură să spună şi, dacă nu spun, nu le crede nimeni.

La oameni, alăptarea este interzisă dacă mama urmează un tratament medicamentos. Dacă aceste medicamente se transmit în laptele mamei, ce vă face să credeţi că ele nu se pot transmite şi în laptele animalelor, lapte pe care îl bem, ca să nu mai spun de carnea lor, pentru consumatorii de carne. Aici intervin aditivii alimentari, pe care corporaţiile îi iubesc atât de mult şi cu care ne otrăvesc în mod constant, aditivi care fac ca mirosurile, gusturile şi culorile neplăcute să dispară, dând impresia consumatorilor naivi că sunt proaspete şi bune.

Redau mai jos un film documentar, Alimentaţie SA, în care se poate vedea clar în ce fel sunt „manevraţi” (ca să nu spun manipulaţi) oamenii, animalele şi produsele obţinute din animale, în industria alimentară.

Cred că acest film spune destule! Şi cred, de asemenea, că argumentele pe care le-am expus până acum, deşi constituie doar un preambul, sunt suficiente ca să se înţeleagă de ce consider Codex-ul Alimentarius, nociv pentru sănătate! Iar dovezile textuale care mi-au tot fost cerute de-a lungul timpului le-am tot expus în acest articol şi voi continua şi în articolele viitoare!

5. Ce şanse cred că are o asemenea petiţie? Multe! Nu neapărat ca act juridic, cât ca şi act informativ!
Sincer, când am iniţiat petiţia m-am gândit că trebuie să fac cumva ca oamenii să afle şi se opună.

„Opresiunea se bazează pe lipsa de reacţie”

Se pare că aceasta se aşteaptă de la noi. Să stăm ca nişte oiţe cuminţi şi să mâncăm ce ne pun ei în farfurie… să ne obişnuim cu ideea că suntem sclavi. Iar aceste acţiuni de manipulare sunt atât de insidioase şi de perverse, încât marea majoritate a oamenilor nici măcar nu îşi dau seama de ele, şi pe zi ce trece cad tot mai mult în plasa „lor”.

Dacă îmi permiteţi o figură de stil, toate aceste legislaţii şi regulamente şi reglementări seamănă cu legarea pe furiş, la modul insidios, şerpesc, a unei fiinţe, care pentru „ei” e prea puternică, ca să fie lăsată liberă.

Este ca şi cum i-ar pune omului o lesă lungă… La început va protesta viguros, dar văzând că totuşi libertatea lui nu pare să fie îngrădită, şi că are oareşce libertate de mişcare, se va obişnui cu lesa şi ideea. Apoi, într-o dimineaţă, se va trezi şi va descoperi ca lesa lui este ceva mai scurtă şi ceva mai groasă şi va protesta iar, dar ceva mai firav, pentru ca vor fi dulăi în jurul lui care îl vor minţi că este totuşi liber să facă ce vrea! Şi nu i se va părea, încă, chiar atât de periculos… Iar după o vreme se va obişnui cu ideea şi cu noua lesă. Şi tot aşa, lesa se va scurta pe zi ce trece, peste noapte, iar cuşca se va strâmta, până ce, într-o zi, se va trezi legat la stâlp cu un lanţ gros cât mâna, descoperind ca libertatea lui s-a dus pe apa Sâmbetei şi nu mai poate face nimic. Era o vreme când protestând şi luptând pentru libertatea lui ar fi putut rupe lanţul şi opri acea grozăvie!

Dacă ne obişnuim să tăcem, vor face ce vor dori cu noi şi Matrix, 1984, Equilibrium şi celelalte filme care multora le par nişte fantezii vor deveni realitate! O mulţime de oi este uşor de controlat! De aceea zic: „Mai bine doi ani leu, decât o mie de ani oaie”!…

Sincer, de multe ori mi-am pus problema şi am fost întrebată ce putem face împotriva acestor rele care tot vin şi par să nu se mai termine. Acum, la mai mult de un an de la iniţierea petiţiei pot să răspund la această întrebare:

Ce putem face?

Putem SĂ NE INFORMĂM!

Informaţia este vitală!

Şi nu din perspectiva că informaţia este putere, aşa cum o consideră „ei”, pentru că o pot folosi împotriva celor pe care vor să îi şantajeze să le facă jocurile… NU!

Este vitală datorită posibilităţii ei de proliferare LA NIVELUL CONŞTIINŢEI PLANETARE, proliferare care, odată atinsă masa critică de fiinţe umane care ştiu adevărul, poate genera un salt în conştiinţă la nivel planetar.

Am întâlnit această idee la început în lucrările SF, apoi am aflat de Teoria Câmpurilor Morfice sau Teoria Morfogenetică, de Efectul celei de-a Una Suta Maimuţe şi de egregori (nu intru acum în amănunte; pentru cei nefamiliarizaţi cu aceste aspecte, există aceste două surse în limba română care sunt destul de complete şi pe care le puteţi studia ca să înţelegeţi la ce mă refer: http://www.lucratorul-in-lumina.com/Forum/viewtopic.php?t=414&sid=a8133ecf303526792d859befbbd650d4  şi http://www.hanuancutei.com/forum/content/Dincolo-de-Ratiune/9421/Campuri-Morfice/)

Într-o exprimare foarte simplă, dacă nu chiar simplistă, ideea este că tot ceea ce privim, simţim, gândim, auzim, este vehiculat din şi prin noi la nivelul câmpului de conştiinţă planetar. Iar gândurile şi simţirile noastre luminează sau întunecă această conştiinţă, în funcţie de numărul celor care gândesc sau simt anumite lucruri. O stare de profundă comuniune a simţirilor şi gândurilor profund benefice ale oamenilor poate salva această planetă de răul care ne este pregătit. O stare de cunoaştere a adevărului, poate anihila orice tentativă de control din partea „lor”.

Ştiu că pentru unii poate părea greu de înţeles, dar acesta este motivul pentru care „ei” se tem atât de mult de aflarea adevărului, şi se străduiesc să ne ţină în întuneric (ca pe găinile de crescătorie puse la îngrăşat, dacă este întuneric, ele nu opun rezistenţă!).

Pentru că „ei” ştiu că mintea umană, la ora aceasta este cea mai puternică armă şi cel mai puternic remediu. În special, minţile unor mase mari de oameni la un loc.

De aceea există această bătălie permanentă pe minţile oamenilor, această „foame” a lor de control la nivel mental şi de aceea se străduiesc „ei” şi investesc atât de mult în prostirea fiinţelor umane cu hrană otrăvitoare, emisiuni de radio şi televiziune intoxicante (o sursă excelentă de înţelegere este chiar acest articol: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6277), chemtrails (http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6303), aparatură psihotronică, etc… toate aceste acţiuni se fac pentru adormirea minţilor oamenilor şi conştiinţelor lor şi anihilarea în acest fel a posibilităţilor oamenilor de a se apăra şi salva această planetă, prin forţa minţii (şi nu numai)!

Nu întâmplător, în 1991, la Baden-Baden, Germania, David Rockefeller a spus exultând: „Suntem recunoscători ziarelor Washignton Post, New York Times, Time Magazine, precum şi altor mari publicaţii ai căror directori au participat la întrunirile noastre şi şi-au respectat promisiunile de discreţie timp de aproape 40 de ani. Ar fi fost imposibil pentru noi să ne dezvoltăm planul pe care îl avem pentru această planetă, dacă am fi fost subiectul luminilor strălucitoare ale publicităţii de-a lungul acestor ani. Dar, acum, lumea este mai complexă şi pregătită pentru un marş către un guvern mondial…” (sublinierile au fost adăugate).

„Ignoranţa voastră este puterea lor!”

 De aceea spun: INFORMAŢI-VĂ!… CITIŢI ŞI DAŢI MAI DEPARTE!
INITIUM – substanţă extrem de toxică testată în premieră mondială, pe români!
Începând cu 31 decembrie 2009, România este membră a Comisiei Codex Alimentarius. Acest lucru a stârnit multe discuţii contradictorii, mai ales din cauză că în acest an, conform Codexului, ţara noastră este obligată să folosească experimental un produs nou al companiei germane BASF, un fungicid care conţine o substanţă chimică extrem de toxică, numit INITIUM, care va fi utilizat în culturile de viţă de vie, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti, ne informează că un gram de INITIUM care este introdus în organism are nevoie de un an pentru a fi eliminat. Dacă îngurgitarea acestui produs se face zilnic, atunci el nu va mai putea fi eliminat niciodată din organism. Gheorghe Mencinicopschi merge până acolo încât spune că pentru a putea să-ţi faci seara un ceai de tei va trebui să iei reţetă de la medicul de familie, deoarece din toate produsele naturiste existente acum pe piaţă nu vor mai rămâne decât foarte puţine.

Începând cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius enunţate de către Directiva Europeană în ceea ce priveşte suplimentele alimentare trebuie aplicate sub ameninţarea sancţiunilor financiare.

Iată în ce constau acestea:
•    Se intenţionează eliminarea oricărui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi înlocuite cu 28 de produşi de sinteză farmaceutică (prin urmare toxici), care vor fi dozaţi şi vor fi disponibili numai în farmacii, pe bază de prescripţie medicală. Magazinele noastre de produse naturiste şi suplimente alimentare vor mai avea pe raft numai cu 18 produse, cele care există pe lista Codex-ului. Tot ceea ce nu este pe listă (de exemplu coenzima Q10, glucosamine etc.), vor deveni ilegale. Adică, dacă le foloseşti, te duci la închisoare. Medicina naturistă (acupunctura, medicina energetică, ayurvedică, tibetană etc.) va fi progresiv şi insidios interzisă.
•    Agricultura şi alimentaţia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, care interzic din principiu aşa numita agricultură bio. În anul 2001, 12 substanţe chimice, despre care se ştie că sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise în mod unanim de 176 de ţări, inclusiv de SUA. Codex Alimentarius aduce înapoi 7 dintre aceste substanţe interzise. Conform regulilor Codexului, aproape toate alimentele trebuie să fie iradiate. Acum nu avem decât să mâncăm roşii cu INITIUM, să aşteptăm să vedem dacă murim ca să ştie UE dacă fungicidul nemţilor este sau nu toxic.

INITIUM este un produs toxic criminal

Numele provizoriu al produsului INITIUM este ametoctradin. Acesta este un fungicid din clasa Pyrimidylamine/Triazolopyrimidine extraordinar de puternic, a cărui structură chimică o puteţi consulta aici. Aici aflăm că produsul este toxic pentru organismul uman, este carcinogen, reproductiv şi dezvoltă toxicitate, neurotoxicitate, şi toxicitate acută. Puteţi consulta aici fişa de evaluare a acestei substanţe (în Marea Britanie).

Faptul că nu s-au făcut publice date concrete cu privire la efectele acestei substanţe asupra organismului uman, aşa cum ar fi fost normal să existe în orice raport de cercetare şi evaluare, este foarte îngrijorător. Aceste date există, cu siguranţă, dar interesul Francmasoneriei Mondiale, care se află în spatele implementării criminalului Codex Alimentarius, este, în fond, acela de a decima populaţia globului. Având acest obiectiv, publicarea informaţiilor complete despre consecinţele pe INITIUM le-ar putea avea asupra sănătăţii oamenilor ar contraveni scopului pe care şi l-au propus. Pe de altă parte, în felul acesta nimeni nu poate fi făcut responsabil de efectele grave care ar putea să apară mai târziu la oameni în urma consumării alimentelor care au fost injectate cu INITIUM.

Este foarte dubios faptul că raportul de evaluare pe care se bazează concluziile Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), NU fusese analizat în mod independent şi de alţi cercetători – aşa cum o cer normele – la momentul la care aceştia au tras concluziile şi au dat recomandarea. Acest lucru este menţionat chiar în raportul respectiv:

Deoarece raportul de evaluare nu a fost încă analizat şi de alţi cercetători, concluziile la care s-a ajuns în urma rezultatelor obţinute trebuie să fie considerate provizorii şi vor putea fi reconsiderate o dată cu finalizarea rapoartelor suplimentare, conform Directivei 91/414/EEC.

Deci, din datele oficiale existente la ora actuală nu reiese decât că există această substanţă şi că ea va fi testată în România. În rest, trebuie să-i credem pe cuvânt pe cei de la EFSA că substanţa este inofensivă pentru corpul uman. Dar nu există dovezi clare pentru aceasta.

Modalitatea extrem de facilă şi totodată criminală prin care s-au făcut aceste recomandări, pentru introducerea acestei substanţe în circuitul alimentar fără existenţa unor studii şi evaluări riguroase prealabile, este la fel de „ştiinţifică” precum vaccinarea oamenilor cu un vaccin netestat. Un vaccin îl mai poţi refuza… încă. Dar cum te fereşti de astfel de experimente criminale, în condiţiile în care legea cu privire la utilizarea acestei substanţe nu impune avertizarea consumatorilor…

Enervin şi Zampro – moarte cu linguriţa

România este prima ţară din lume ce autorizează utilizarea fungicidelor pe bază de INITIUM, care, potrivit companiei germane BASF, vor facilita cultivatorilor de viţă de vie obţinerea mai rapidă a unei producţii de calitate înaltă. Compania germană a indicat că în afară de produsul conţinând INITIUM pentru struguri, care va fi disponibil în România din 2010 sub numele de Enervin, a fost autorizată şi folosirea produsului Zampro, un fungicid pe baza de INITIUM pentru culturi speciale de cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă.

Produsele extrem de toxice pe bază de INITIUM (despre care compania susţine însă că ar avea un grad redus de toxicitate) se vor adăuga altora, cum ar fi recent lansatul produs Cabrio Top, un fungicid complex pentru struguri. Alături de Enervin, Cabrio Top urmează să devină un produs important în domeniul protecţiei strugurilor din România. Totodată, produsele pe bază de INITIUM urmează să fie omologate în Olanda şi Marea Britanie în prima jumătate a anului 2010, după care vor urma şi alte ţări europene. Aşadar, planul criminal de ucidere în masă a populaţiei planetare cu INITIUM se intenţionează a fi demarat chiar în România.

În  rezumat: perspective sumbre

– în 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte două din cauza bolilor cauzate de substanţele toxice introduse în alimentaţie
– directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor şi a vitaminelor
– animalele vor fi tratate cu hormoni şi iradiate, iar plantele vor fi modificate genetic
– cine va folosi produse naturale va face închisoare
– usturoiul, menta şi alte astfel de plante comune vor fi considerate droguri
– medicina naturistă şi medicinile alternative vor fi eliminate treptat
– produsele alimentare BIO vor fi interzise

Experimentul Codex Alimentarius începe cu România! Semnaţi petiţia împotriva acestuia! 

De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat să înceapă implementarea Codexului, alături de alte 165 de state semnatare (95% din populaţia planetei). Codex Alimentarius este un pachet de norme după care se vor alimenta populaţiile ţărilor semnatare. Acesta porneşte de la principiul că Tera nu mai poate hrăni pe toată lumea în mod natural, ca atare se va trece la hrana artificială, din produse chimice, cea modificată genetic etc. Această măsură nu este altceva decât una de exterminare, care va reduce populaţia globului la cca două miliarde, o masă mult mai uşor de hrănit şi de manipulat.

România este prima ţară din lume care va folosi în agricultură produse pe bază de INITIUM, furnizate de compania germană BASF şi care vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapă. Pentru publicul larg se spune că „beneficiile pe care le-ar aduce această substanţă sunt legate în primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata de obţinere a recoltei.”

Conform cercetătorilor care combat Codex Alimentarius, folosirea produselor cu INITIUM sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer de colon. Această substanţă intră rapid în combinaţii chimice, devenind reziduală în organism. Aşa cum INITIUM ajută la creşterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce şi la mărirea tumorilor maligne.

În 4 decembrie 2008 se anunţa că primele ţări care vor testa noul produs INITIUM vor fi ţările din America de Sud. Europa era programată pentru 2011! Şi totuşi România este cea care introduce în premieră mondială acest produs? De ce? Probabil pentru că ţările din America de Sud au refuzat să îşi transforme cetăţenii în cobai!? De ce s-a oferit România să facă aceste teste? Cine a semnat pentru aprobarea acestui experiment în România? Cine a hotărât să transforme poporul român în cobai, fără a-i cere părerea? Dacă acest experiment va avea loc, românii vor fi pur si simplu otrăviţi treptat, în masă.

Dacă eşti împotriva introducerii acestei substanţe în România,
semnează aici petiţia on-line:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p66425048.html

Senatorul Iulian Urban a trimis o scrisoare către Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi către Ministerul Agriculturii, în care cere explicaţii cu privire la motivul pentru care România este prima ţară care a fost dispusă să-şi sacrifice cetăţenii, folosindu-i pe post de cobai în testarea acestor substanţe toxice. Mai multe detalii aici şi aici.

E-urile fac parte din tehnologia de ucidere în masă a secolelor XX-XXI

Studiile recente au arătat că, la nivel mondial, aditivii chimici reprezintă a treia cauză a mortalităţii, pe primul loc fiind consumul de droguri şi de medicamente şi urmând apoi accidentele de circulaţie.

Un aditiv este o substanţă care se adaugă în produsele alimentare, cosmetice, farmaceutice etc., pe parcursul procesării lor, cu scopul de a conserva, stabiliza, ameliora sau modifica anumite calităţi ale produsului (textura, consistenţa, gustul, culoarea, mirosul, aspectul, echilibrul bazic etc.), ori care serveşte altor funcţii tehnologice legate de produsul respectiv. Se estimează că, în ultimii ani, o persoană consumă anual, în medie, între 8 şi 10 kg de aditivi.

Industria farmaceutică ar da faliment dacă doctorii ar admite că medicamentele sunt toxice; că ele nu vindecă, ci îmbolnăvesc, nu aduc la viaţă, ci produc un genocid fără precedent. La fel, marile corporaţii alimentare ar înceta folosirea la scară industrială a aditivilor şi ar dispărea complet, dacă agenţiile responsabile de protecţia consumatorului ar admite că aceştia sunt extrem de nocivi şi provoacă boli grave. Dar „ei” ne fac să credem că noi suntem de vină, fiind sensibili la anumite substanţe, şi nu ei, care au contaminat toate alimentele cu substanţe otrăvitoare.

Aproape 70.000 de substanţe chimice ne intoxică în fiecare clipă

Cercetări recente din Europa şi SUA au descoperit că, la ora actuală, tehnologiile moderne folosesc aproape 70.000 de substanţe chimice, iar numărul lor creşte anual cu alte aproape 2.000. Rezultatele acestor studii au arătat că în sânge au apărut în ultimele decenii între 120 şi 160 de substanţe chimice xenobiotice, care nu au existat înainte. Un număr mare din aceste substanţe sunt cancerigene, mutagene sau teratogene.

Majoritatea lor se găsesc în mediul nostru cotidian! Putem să evităm otrăvirea corpului nostru cu aceste substanţe, folosind, pe cât posibil, alimentele cele mai puţin poluate. Un studiu s-a realizat pe un lot de voluntari, cărora li sau analizat probe de urină şi sânge. S-au descoperit urme de plumb, mercur şi alte metale grele, solvenţi pe bază de clor, insecticide, pesticide, ftalaţi etc. În organismul copiilor există o cantitate dublă din aceste substanţe.

Industria agroalimentară geme de invazia fără precedent a substanţelor chimice, şi ne „serveşte” până în prezent aproximativ 10.000 de aditivi, care se folosesc în produsele alimentare, cosmetice şi farmaceutice. Dintre aceştia, doar un număr foarte mic este menţionat pe etichete. Cei mai periculoşi sunt îndulcitorii artificiali, coloranţii, conservanţii şi intensificatorii de gust. Din nefericire, nu prea mai există produse care să nu conţină aditivi.

Cu cât sunt folosite mai multe tipuri de aditivi într-un singur produs, cu atât el este mai periculos, efectele nocive ale aditivilor potenţându-se sinergic. Urmările sunt catastrofale pentru sănătatea noastră. Câştigurile sunt de partea industriei alimentare, iar ulterior, de partea industriei medicale, căreia îi va reveni rolul de a ne „trata” de bolile „inoculate” de confraţii lor chimişti din alimentaţie.

În concluzie, consumând alimente preparate industrial („garnisite” cu aditivi din abundenţă), ne încărcăm fiinţa cu reziduuri chimice care ne intoxică organismul! Trupul nostru devine astfel un depozit de substanţe nocive – de aici, explozia generalizată de alergii, de cazuri de scădere a imunităţii, de maladii autoimune şi inflamatorii, de tumori, limfoame şi cancere.

„Argumente“ pentru folosirea aditivilor chimici

Deoarece doar 1-2% dintre aditivi se folosesc în scopul conservării, restul de aditivi nu îşi justifică prezenţa în alimente. În realitate, marea majoritate a aditivilor alimentari se utilizează pentru „cosmetizarea” hranei: pentru a conferi produsului o culoare atrăgătoare şi apetisantă, pentru a masca printr-o aromă sintetică lipsa ingredientului natural, pentru a conferi un gust intens şi irezistibil, pentru a crea o textură cât mai apropiată de cea naturală. Fără această puzderie de aditivi, ar dispărea o mare varietate de produse din industria alimentară, care, oricum, din punct de vedere nutritiv, sunt aproape
nule.

Un argument penibil, folosit de producători, pentru prezenţa aditivilor în medicamente, este acela că ei există în cantităţi mai mici decât în produsele alimentare. Fals: ei sunt în cantităţi „mai mici”, dar suficient de toxice ca să creeze efecte secundare sau adverse, uneori nebănuit de grave pentru sănătate! Din păcate, oamenii folosesc tratamentul alopat, adică apelează la sistemul clasic cu substanţe chimice, fără să îşi imagineze că simplul act de a înghiţi substanţa activă chimică dintr-un medicament constituie un fenomen de „otrăvire”. În plus, medicamentele sunt pline de aditivi (îndulcitori artificiali nocivi, coloranţi, conservanţi şi alţi excipienţi etc.), care produc efecte toxice, uneori agravând chiar tulburările pentru care au fost prescrise.

Un alt argument mincinos pentru folosirea aditivilor este acela că ei se utilizează în cantităţi atât de mici, încât sunt inofensivi pentru sănătate. Fals! Acest lucru nu poate fi considerat valabil nici măcar pentru aditivii care au o acţiune toxică reversibilă asupra organismului uman. Ca să nu mai vorbim de aditivii extrem de toxici, care generează mutaţii genetice şi cancer!

Despre efectele toxice ale aditivilor

Fiecare aditiv trebuie să fie supus unei proceduri de evaluare toxicologică. Pentru că studiile sunt insuficiente şi incorect realizate, efectele aditivilor asupra sănătăţii umane sunt descoperite ulterior aprobării lor pe piaţă, în cabinetele medicale sau în spitale, iar avertismentele apar şi mai târziu, în lucrările de specialitate!

Efectele nocive ale aditivilor asupra sănătăţii nu apar imediat, decât în cazul reacţiilor alergice. Aceşti ucigaşi tăcuţi, aditivii, se acumulează gradat în organism, grăbind apariţia cancerului, a bolilor cronice, degenerative, autoimune sau genetice.

O alergie alimentară este o reacţie nedorită a sistemului nostru imunitar la un aliment sau la un component alimentar. Alte reacţii pot fi otrăvirile şi insuficienţele enzimatice, care împiedică o bună asimilare a anumitor componenţi alimentari. Conform Autorităţii Europene de Securitate Alimentară (European Food Safety Agency – EFSA), este imposibil de stabilit cu exactitate riscul de reacţii alergice în cazul unei substanţe.

Numărul cazurilor de cancer ia din ce în ce mai mult amploare şi în România, şi se estimează că va fi boala mileniului al III-lea. Aditivii mutageni nu numai că dăunează cromozomilor şi codului genetic: ei pur şi simplu distrug celulele vii. Aditivii teratogeni prezintă un pericol imens pentru făt, în perioada imediat următoare concepţiei şi în timpul sarcinii.

De-a lungul timpului, s-a constatat cu regret că dovedirea toxicităţii unui aditiv nu este o garanţie că acesta nu va mai fi folosit ulterior. Cel mai bun exemplu în această direcţie este cazul îndulcitorilor artificiali (zaharină, aspartam, ciclamaţi etc.), a căror toxicitate a fost dovedită prin numeroase studii şi, cu toate acestea, ei continuă să fie utilizaţi, în ciuda protestelor consumatorilor şi a organizaţiilor de medicină naturistă! Totul este de fapt o mare afacere şi un cerc vicios, care cuprinde marile corporaţii alimentare, instituţiile medicale şi guvernele.

Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 30% dintre cazurile de cancer pot fi evitate doar prin adoptarea unui regim de alimentaţie sănătos. Aceasta înseamnă o hrană cât mai naturală, cât mai bogată în legume şi fructe; o hrană lipsită de produsele excesiv procesate industrial, care au invadat pieţele şi care sunt atrăgător ambalate, dar sufocate de prezenţa aromatizanţilor, a coloranţilor şi a conservanţilor.

Modul în care ne mint aditivii

Suntem tentaţi să înghiţim orice; dacă aroma şi culoarea mâncării propuse ne inspiră ceva bun, nu ne mai preocupăm de compoziţia exactă a alimentului. Dar, ascultând următorul sfat: „Cu cât unui aliment i se face mai multă reclamă, cu atât mai puţin trebuie să-l consumăm”, vom avea cele mai mari şanse de a evita să mâncăm „gunoaiele alimentare” ce umplu rafturile supermarketurilor.

Oferit din ignoranţă sau dintr-o diabolică premeditare, avizul medicului sau cel al expertului, în ceea ce priveşte folosirea aditivilor, calmează psihicul neliniştit al consumatorului, care devine astfel un viitor pacient. Pe de altă parte, legislatorul, care ar trebui să menţină sănătatea şi ordinea publică, este de fapt cel care aprobă lista de aditivi, otrăvind populaţia.

Să nu uităm de asemeni că noi suntem cei care putem alege dacă trebuie să consumăm sau să evităm un produs. O bună documentare ne poate fără îndoială ajuta şi scoate din ignoranţă, astfel încât să putem discerne singuri ce calitate are produsul care ni se oferă.

Remediile perfect naturale pot fi folosite cu eficienţă maximă în contracararea efectelor nocive ale aditivilor

Regnul vegetal a constituit de-a lungul veacurilor principala sursă de supravieţuire pe această planetă, atât în ceea ce priveşte alimentaţia cât şi vindecarea bolilor. La începuturi, utilizarea plantelor de leac era considerată un act sacru – nu exista nici o diferenţiere între spiritualitate (religie) şi vindecare, preotul era vindecătorul sufletului şi al trupului deopotrivă – fiecare epocă fiind marcată de folosirea unor plante miraculoase.

Ultimele secole au fost marcate în schimb de dezvoltarea chimiei şi a produselor medicamentoase de sinteză; aceste sinteze plecau adesea de la formulele unor substanţe chimice pure, care au fost izolate din plante, însă marea problemă a apărut în momentul în care s-a constatat că substanţele respective, destinate vindecării, de multe ori provoacă alte îmbolnăviri sau se acumulează în organism ca reziduuri toxice.

Urmarea a fost revenirea la imensa bogăţie şi înţelepciune a naturii, în sânul căreia vom găsi mereu remedii pentru toate afecţiunile trupeşti şi sufleteşti.

Este necesară conştientizarea nocivităţii unor produse din industria alimentară, care, datorită acumulării în timp, au efecte dezastruoase asupra sănătăţii. Pentru reechilibrare, după această otrăvire lentă dar sigură de pe urma aşa-zisei „hrane moderne”, avem nevoie în primul rând de mijloace prin care imunitatea organismului să fie refăcută şi întărită, precum şi de soluţii eficiente de purificare internă.

Extrase din lucrarea: ENCICLOPEDIA ADITIVILOR, Informaţii indispensabile românilor inteligenţi şi prudenţi, care nu vor să se lase otrăviţi cu aditivi, de Gregorian Bivolaru, lucrare recent lansată la Târgul de Carte Gaudeamus Bucureşti 2008.

SURSE

  1. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7752
  2. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5670
  3. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5908
  4. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6273
  5. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6285
  6. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6290
  7. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6310
  8. http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6149
  9. http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5592&lang=RO
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro