Carne stricata, reamabalata si pusa la vanzare in Romania! Uite asa romanii sint imbolnaviti prin hrana!

by Pentru presa asa ceva pare pur si simplu „incredibil”, dar presa asta tampita din Romania, nu vorbeste despre Codex Alimentarius. Singura televiziune din Romania care a dezvaluit ipocritul program alimentar dezvoltat de Henry Kissenger, a fost OTV, fie ca ne place sau nu acest program tv. Aflam in baza […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Pentru presa asa ceva pare pur si simplu „incredibil”, dar presa asta tampita din Romania, nu vorbeste despre Codex Alimentarius. Singura televiziune din Romania care a dezvaluit ipocritul program alimentar dezvoltat de Henry Kissenger, a fost OTV, fie ca ne place sau nu acest program tv. Aflam in baza ultimelor statistici ca populatia Romaniei este intr-o scadere alarmanta. De unde oare scaderea aceasta alarmata? Din cauza hranei proaste ce se expune in Romania.

Intr-o stire publicata pe data de 22 februarie 2014, aflam ca, in Kaufland, celebrul supermarket se practica asta:

” Inspectorii pentru protecţia Consumatorului au depistat mezeluri cu termenul de valabilitate expirat, dar care au fost reambalate şi reetichetate, şi în supermarketul Kaufland din Sibiu.

Potrivit acestora, ambalajul mezelurilor era vizibil devidat.

“S-au găsit la comercializare următoarele produse care încălcau legislaţia în vigoare: felii de şuncă afumată, salam uscat şi afumat, felii de salam uscat crud picant afumat. Toate aceste produse aveau ambalajul devidat”, explică Bianca Iuga, comisar pentru Protecţia Consumatorului.

Hypermarketul a primit o amendă de 10.000 de lei, iar produsele au fost retrase de pe piaţă.  Inspectorii pentru Protecţia Consumatorului au extins controalele în toate hypermarketurile din oraş. Primul controlat a fost Auchan, însă inspectorii nu au găsit decât lipsa unor etichete conforme la produsele de tip vrac. Rezultatele controalelor la Carrefour şi Penny Market nu au fost, deocamdată, centralizate.

În toată ţara, 12 tone de mezeluri au fost retrase, din 220 de magazine, joi şi vineri. Protecția Consumatorilor a făcut controale în toate hipermarketurile și în aproape toate lanțurile a găsit mezeluri expirate. Două firme românești ar fi adus mezelurile din alte țări europene și le-ar fi pus termen fals de valabilitate la o fabrică din Braşov şi la alta din Mureş.”[1]

Pericolul alimentelor animale pentru sanatatea oamenilor!

Carnea si produsele lactate, reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor si nu ma refer in acest caz la cele infestate, ci doar la cele care sint etichetate medical ca „sanatoase”. Ele sint sanatoase din punct de vedere al testelor de laborator, dar nu pentru organismul uman. Pepsinogenul, acea enzima speciala care este folosita pentru digestie, nu poate sub nicio forma sa scindeze proteinele din carne si din lapte (cazeina), iar de aici rezulta niste „resturi”, care se depun prin organism, provocand boli, deoarece organismul insasi ajunge sa le considere inamice.

Persoanele bolnave de colesterol sint numai persoane, ce consuma produse de origine animala, in special carne. Nu o sa vedeti niciodata persoane cu colesterol care sint vegetarieni. Deja, toti cei care au o viata vegetariana, o sa-i vedeti pe la varste de 70-80 de ani ca pot participa in competitii sportive. Aceasta longevitate se datoreaza vegetarianismului.

Multi oameni spun: „taranii care produc lapte, branza si carne sint sanatosi”. Este o afirmatie falsa, deoarece oricine ar lucra ca farmacist, ar observa ca majoritatea celor care vin lunar sa cumpere medicamente la gramada, sint in mare parte pensionari, oameni batrani, tarani, care chipurile ar fi „sanatosi”.

Dupa cum spunea si Leonardo da Vinci:

„Daca omul vrea libertate de ce sa tinem pasarile si animalele in custi? Intr-adevar, omul este stapanul animalelor, pentru ca le depaseste in brutalitate. Noi traim din moartea altora. Suntem locuri de inmormantare pentru animale! De la o varsta frageda, am renuntat la carne, si va veni o zi cand oamenii ca mine vor vedea uciderea unui animal asa cum vad acum uciderea unui om.”

Productia mondiala de carne este in continua crestere

„Desi consumul de carne din tarile industrializate a scazut in ultimii ani, consumul global a continuat sa creasca. Productia de carne este astazi dubla fata de cea din 1970.1 In 2004 au fost produse 258 milioane de tone de carne, 600.000 numai in Elvetia.2 Consecintele ecologice sunt enorme si din pacate, nu au fost luate in considerare in mod serios pana acum.

Productia mondiala de carne
1990: 170 mil. tone
1994: 194 mil. tone
1997: 210 mil. tone
1999: 217 mil. tone
2003: 253 mil. tone
2004: 258 mil. tone

Utilizarea pamantului

Pe aceeasi suprafata de pamant necesara producerii unui kilogram de carne ar putea fi recoltate in aceeasi perioada de timp 200 kg de rosii sau 160 kg de cartofi. In Elvetia, aproximativ 67% din terenul agricol este folosit pentru a hrani animalele de ferma. Acest procent corespunde cu media mondiala.3 In SUA, 230.000 km2 de teren agricol sunt folositi pentru producerea de fan pentru consum animal si doar pe o suprafata de 16.000 km2 (=7%) se cultiva vegetale pentru consum uman.4

Combinatele zootehnice par la prima vedere sa consume putin spatiu, dar, de fapt, suprafete enorme de teren sunt necesare pentru cultivarea furajelor

Suprafetele imense necesare pentru productia de carne dauneaza si padurilor tropicale: 40% din totalul padurilor tropicale din America Centrala au fost defrisate sau arse in ultimii 40 de ani pentru a face loc pasunilor pentru animale si cultivarii furajelor.5
1.5 milioane de tone de carne au fost importate in UE in 2004. Mai mult de o treime din aceasta provenea din Brazilia.

Consumul de apa

S-a afirmat ca in viitor, razboaiele nu vor mai avea ca scop petrolul, ci apa. O gospodarie are nevoie in medie de 2–5 litri de apa de baut si 100–500 litri pentru restul necesitatilor (igiena, spalatul rufelor etc.), cantitate infima in comparatie cu 2000–5000 litri necesari zilnic productiei de alimente pentru o familie.

Suprafata necesara producerii unui kg (incluzand hrana):
Carne de vita ………………… 323 m2
(din furaje concentrate)
Carne de vita ………………… 269 m2
(din pascut)
Peste ……………………………. 207 m2
Porc ………………………………. 55 m2
Pui ………………………………… 53 m2
Oua ……………………………….. 44 m2
Orez ………………………………. 17 m2
Paste ……………………………… 17 m2
Paine ……………………………… 16 m2
Legume / cartofi ……………….. 6 m2
Sursa: WWF Elvetia

In lupta impotriva foametei mondiale, accentul este pus pe apovizionarea cu hrana, in timp ce apa, esentiala productiei alimentare, este ignorata. In consecinta, o conferinta exclusiv pe tema aprovizionarii oamenilor cu apa a avut loc in Stockholm in 2004.8 Concluzii foarte interesante au iesit la iveala: dieta unei familii influenteaza foarte mult cantitatatea de apa necesara producerii hranei, aceasta variind intre 2000 si 5000 de litri. La nivel mondial, aproximativ 1200 m3 de apa sunt necesari pe persoana intr-un an pentru productia de alimente. In cele mai sarace regiuni ale lumii, unde oamenii cu greu isi permit produse de origine animala, cantitatea de apa necesara este de 600 m3. Pe de alta parte, regiunile in care se consuma cel mai mult carne (SUA si UE) necesita aproximativ 1800 m3 anual de persoana.

O persoana ar putea face dus zilnic un an de zile cu aceeasi cantitate de apa necesara produceii unui singur kg de carne.7

O comparatie directa arata si mai bine impactul consumului de carne: o dieta constand in proportie de 80% din vegetale si 20% carne (in tarile industrializate proportia de carne este de 30–35%)9 necesita 1300 m3 de apa pe an, in timp ce o dieta strict vegetariana foloseste jumatate din aceasta cantitate.10

Necesarul de apa pentru diverse alimente:
Carne de vita min. 15 m3/kg
(din furaje concentrate)
Carne de miel 10 m3/kg
Carne de gaina 6 m3/kg
Grane 0,4–3 m3/kg
Ulei de palmier 2 m3/kg

Consumul sporit de produse de origine animala a dus la cresterea cantitatii de apa necesare in agricultura. Apa este pompata de la adancimi de peste 1000 m in anumite regiuni ale Indiei. Cu o generatie in urma, puturile sapate de mana omului erau suficiente pentru irigatii. Astazi, 95% din aceste puturi au secat.11 Aceasta situatie este intalnita si in alte tari din Asia.

Risipa de hrana

7–16 kg de grane sau de boabe de soia sunt necesare pentru a produce 1 kg de carne. Se poate afirma ca aceasta este una din cele mai „eficiente” metode de a irosi alimentele. Extensia artificiala a lantului trofic cauzata de transformarea cerealelor in carne provoaca o pierdere imensa de nutrienti, dintre care 90% proteine, 99% carbohidrati si 100% fibre. In plus, numai o mica parte din corpul unui animal sacrificat este carne: 35% din greutatea unei vaci sau 39% din cea a unui vitel (excluzand oasele).12 Cu toate acestea, in Elvetia, 57% din totalul productiei de cereale constituia in 1990 hrana pentru animale. In SUA, 8 miliarde de animale sacrificate consuma 80% din recolta totala de cereale. 90% din productia mondiala de soia reprezinta furaje.13 In total, aproximativ jumatate din productia mondiala de grane este intrebuintata ca hrana pentru animale, pentru obtinerea de carne.

Daca americanii ar manca cu 10% mai putina carne, cantitatea de cereale economisita ar putea salva de la foamete aproximativ un miliard de oameni. Numai in Elvetia, 1.700.000 de tone de nutreturi (preponderent cereale) sunt folosite pentru hranirea animalelor. Elvetia si-ar putea permite aceasta risipa; totusi, cifrele nu difera mult nici in tarile in curs de dezvoltare. Un raport din 1981 al FAO atentiona ca 75% din importurile de grane din tarile din Lumea a Treia erau folosite ca furaje. Cultivarea domestica a hranei concureaza cu productia mondiala de furaje: in Egipt, in ultimii 25 de ani, cultivarea porumbului ca furaj a constituit o prioritate in zone in care se cultivau inainte alimentele de baza precum grau, orez sau mei. Proportia de teren cultivat cu cereale pentru nutreturi a crescut astfel de la 10% la 36%.14
Un efect similar se intalneste si in alte tari unde consumul de carne a crescut. In 1950, 170 kg de cereale pe persoana erau o cantitate considerata rezonabila pentru a hrani populatia Taiwanului. In ciuda cresterii recoltelor, Taiwanul nu face fata cererii decat cu ajutorul importurilor. In timp ce in 1950 aceasta tara era un mare exportator, in 1990 a fost nevoita sa importe 74% din cantitatea necesara, in special sub forma de furaje.15

Economia

Cum e posibil ca la nivel mondial consumul de carne sa fie inca in crestere, in ciuda marilor dezavantaje ale unei societati consumatoare de carne?37 Dincolo de diverse motivatii psihologice si sociale, majoritatea cauzate de promovare (e.g. afirmatia ca in urma consumului de carne obtii energie), exista un aspect care nu trebuie subestimat: banii.
La prima vedere aceasta pare a fi o contradictie, in conditii normale o ramura a economiei avand ca destinatie distrugerea rezervelor de hrana si a resurselor ar fi colapsat de mult. Costurile create la nivel mondial de catre productia actuala de carne nu mai sunt in concordanta cu presupusele sale beneficii.

Costurile sunt preluate de contribuabili

Un motiv pentru care industria carnii inca exista este pentru ca profitul ajunge capital privat in timp ce costurile sunt in continuare pasate publicului, deci contribuabilului. Conform estimarilor renumitului Institut Worldwatch din Washington, pretul carnii ar trebui dublat sau triplat daca s-ar lua in cosiderare totalitatea costurilor ecologice, incluzand arderea combustibililor fosili, scaderea nivelului apei freatice, poluarea chimica a solului si emisia de gaze precum amoniac si metan,38 nementionand costurile rezultate in cadrul sistemului de sanatate public.

O nebunie subventionata de stat

Desi majoriatea costurilor sunt pasate publicului (i.e. contribuabilii), asta nu e suficient pentru a mentine productia de carne profitabila. Imaginea acestei industrii este distorsionata de uriase finantari pentru a asigura ca productia de carne este atractiva companiilor. Cresterea animalelor este ajutata financiar pe plan international in mod regulat si astfel mentinuta in viata. Intre anii 1963 si 1985, Banca Mondiala a pompat 1.5 miliarde de dolari in cresterea animalelor de carne doar in America Latina, majoritatea mergand catre ferme care cresteau bovine. „[2]

Nici vegetarienii nu o vor duce bine, daca vor consuma fructe si legume modificate genetic (GMO)

SURSE

1. http://ph-online.ro/actualitate/item/39808-mezeluri-stricate-la-kaufland-carnea-expirata-era-reambalata-si-reetichetata

2. http://www.svr.ro/de-ce-vegetarian/pentru-mediu.html

Related Posts

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro