Avioanele puteau zbura cu motoare pe aburi

by Dacă tot am ajuns la această chestiune a utilizării motoarelor cu aburi în aviaţie, merită să facem aici o mică paranteză pentru a men­ ţiona că, după ce, la începuturile aviaţiei, ideea utilizării motorului cu aburi a fost abandonată în favoarea motoarelor de combustie internă (care la acea dată […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Dacă tot am ajuns la această chestiune a utilizării motoarelor cu aburi în aviaţie, merită să facem aici o mică paranteză pentru a men­ ţiona că, după ce, la începuturile aviaţiei, ideea utilizării motorului cu aburi a fost abandonată în favoarea motoarelor de combustie internă (care la acea dată se dovedeau mai compacte şi mai puter­nice), după o anumită perioadă, odată cu dezvol­tarea tehnologiei s-a pus problema reintrodu­ cerii în formă perfecţionată a motorului cu aburi în aviaţie. Tot Vuia a propus şi primele aplicaţii de mare importanţă ale propriului său generator de aburi pentru propulsia mototerestră din toate categoriile de gabarit.

Avionul Besler Steam

Dacă astăzi s-ar aplica motorul de auto­ mobil propus de Vuia, consumurile de carbu­rant petrolier s-ar reduce drastic, tocmai acesta fiind motivul pentru care se preferă ca această parte a activităţii lui Vuia să nu prea fie cunoscută de către publicul larg.

În perioada interbelică în special, dar chiar şi după ultimul război mondial, o serie de inventatori au propus mai multe scheme pentru motoare cu aburi care să fie competitive faţă de motorul cu explo­ zie: Vorkauff şi Huttner, Besler, W.J. Still, M. Pescara, M. Bechard, W.
Haberle, O. Schaefferşi alţii…

Astfel, în anii ’30, William Besler a inventat şi construit un mo-noplan echipat cu un motor cu aburi, dar acest motor s-a dovedit a fi totuşi prea greu şi voluminos în raport cu puterea dezvoltată, astfel încât realizarea sa nu a stârnit atenţia constructorilor militari. Motorul cu aburi al lui Besler era fragil şi prea voluminos din punctul de vedere al constructorilor de avioane militare.

Tocmai de aceea, invenţia lui Besler a fost privită mai curând ca o curiozitate sau un motor inedit dar lipsit de aplicaţii practice, mai ales că, în momentul apariţiei sale, nimeni nu-şi făcea probleme legate de economisirea combustibililor petrolieri iar temerea începerii unui război nu exista încă şi cu atât mai puţin perspectiva unei crize a com­ bustibililor petrolieri.

În primul rând, prezenţa recipientului sub presiune (cazanul de aburi) şi a condensatorului de dimensiuni relativ mari aducea cu sine o fra­ gilitate deosebită a motorului în faţa gloan­ ţelor, fiind aproape imposibilă blindarea unor dispozitive având volum atât de mare.

Mulţi ani mai târziu, problema aceasta avea să fie rezolvată de germanul Wilhem Haberle, acesta utilizând un motor de combustie internă sau externă şi recuperând cu un bun randament energia termică degajată de acest motor, prin utilizarea atât a blocului-motor, cât şi a gazelor eşapate pentru încălzirea apei utilizate ca agent de lucru principal. Motorul Haberle este simplu, ieftin, compact şi reduce de cca 4 ori consumul de carburant.

Revenind în perioada interbelică la W. Besler, el concepuse acest motor (în cele două imagini) pentru a funcţiona cu aburi în circuit închis, în schemă fiind prevăzut şi un condensator, precum şi circuitul de refulare a apei, acestea dând funcţi­ onării motorului o bună autonomie în comparaţie cu motorul de explozie. Motorul lui Besler era la acea vreme în directă competiţie cu motorul realizat de germanul Huttner, la care totul era mult mai compactizat şi mai uşor întrucâtva.

Cu toate acestea, datorită utilizării unui model neperformant de generator de aburi, în ansamblu, motorul realizat de Bessler a fost considerat de eficienţă relativ scăzută, precum şi prea complicat d.p.d.v. tehnologic şi nu a fost adoptat de aviaţia militară a vremii. Orga­nizarea acestor motoare se poate vedea chiar din planşele următoare, atât în cazul lui Besler, cât şi al lui Huttner.

Motoarele cu abur sunt cele mai vechi motoare cunoscute de această civilizaţie umană, încă din sec. III î. Hr. Binecunoscutul Arhimede a imaginat un tun acţionat de abur iar în operele antice ale lui Heron se face, de asemenea, descrierea destul de detaliată a unor an­ grenaje care erau acţionate de abur. Deci, se utiliza în mod curent ener­ gia aburului pentru producerea de lucru mecanic.

În cazul motorului lui Besler (SUA), gazele arse erau generate de un motor de combustie internă cu cilindrii în V iar cazanul de aburi lucra la 75 kg/cmp şi la o temperatură de 450°C, tracţiunea utilă dez­ voltată în elice fiind de 100 CP la o turaţie medie de 1.300 rot/min.

În cazul turbomotorului cu aburi inventat şi construit de Huttner, era utilizată printre altele şi acţiunea forţei centrifuge, pentru o mai bună dinamică a apei în cadrul motorului. Atât aburul în cadrul cazanului, cât şi turbina erau rotative, în sensuri anta­ goniste iar condensarea aburului re­ fulat din turbina reactivă se făcea mult mai eficient decât la motorul cu aburi inventat de Besler.

Din punct de vedere al gradului de compactizare, motorul cu aburi destinat aviaţiei, aşa cum a fost construit de Huttner, era supe­ rior motorului Besler. Cu toate aces­tea, eficienţa cazanului de aburi încă lăsa de dorit. Oricum, motorul german realizat de Huttner se preta mult mai bine aplicaţiilor în cadrul aviaţiei militare, oferind avioanelor militare nu doar o putere destul de bună, dar mai ales o autonomie foarte mare, precum şi capacitatea de a funcţiona într-un regim aproape omogen pe o marjă largă a altitudinii de zbor, re­ ducând foarte mult sensibilitatea motorului funcţie de scăderea pre­ siunii ambientale, precum şi o mai mare rezistenţă a structurii motorului.

În ceea ce priveşte motorul lui Besler, spre comparaţie cu motorul de aviaţie realizat de Vuia, acesta nu lucra decât la o presiune de 75 kg/cmp şi nu dezvolta mai mult de… 100 CP, deşi avea volumul total de peste trei ori mai mare decât acela ocupat de motorul de avion Vuia şi evident o greutate cu mult mai mare.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro