Ambasada Olandei la București susține construirea de cluburi pentru studenții homosexuali în universitățile din România

by Ambasada Olandei la București susține un atelier (workshop) organizat de asociația COC Olanda și găzduit de Campus Pride Bucharest și asociația MozaiQ, a cărui temă este crearea unor cluburi în cadrul universităților unde studenții homosexuali să se întâlnească, informează siteul oficial al acestei instituții. De asemenea, aceste cluburi vor […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Ambasada Olandei la București susține un atelier (workshop) organizat de asociația COC Olanda și găzduit de Campus Pride Bucharest și asociația MozaiQ, a cărui temă este crearea unor cluburi în cadrul universităților unde studenții homosexuali să se întâlnească, informează siteul oficial al acestei instituții.
De asemenea, aceste cluburi vor servi ca loc „de dezvoltare a ideilor și inițiativelor de combatere” a „homofobiei” și „transfobiei” în mediul academic.  Această acțiune face parte din luna istoriei LGBT (Lesbian, Gay, Bisexual și Transexual).
Organizatoarea atelierului, asociația COC Olanda a susținut „drepturile lesbienelor, ale homosexualilor, bisexualilor și transexualilor din 1946”, arată site-ul oficial al Ambasadei Olandei.
Ambasadoarea Olandei LGBT
Aceeași sursă notează că respectiva organizație „luptă pentru decriminalizarea orientării sexuale și a identității de gen, pentru drepturi egale, emanciparea și acceptarea socială a homosexualilor în Olanda și în lume”. Conform Wikipedia, această organizație a susținut, timp de aproape 50 de ani, că instituția căsătoriei trebuie respinsă.
ActiveNews arăta că Ambasadoarea Olandei în România, doamna Stella Ronner – Grubačić este o înfocată susținătoare a drepturilor homosexualilor, contribuind la impunerea acestei legislații în Croația.

Moștenirea croată a noii ambasadoare a Olandei în România: Parteneriate civile și adopții pentru homosexuali, în ciuda voinței populare. Ani grei de închisoare pentru „hate speech”. Ce urmează?

Stella Ronner-Grubačić, noul ambasador al Olandei în România și Republica Moldova, s-a implicat activ în promovarea drepturilor homosexualilor din Croaţia.
Ȋn vara lui 2011, Ronner-Grubačić, aflată în misiune diplomatică în această ţară, a participat la prima paradă gay organizată la Split, anunţând că acesta este „un semn clar de sprijin. (…) Guvernul Țărilor de Jos este puternic angajat în promovarea și apărarea drepturile omului în legătură cu orientarea sexuală și identitatea de gen”.
Gay Pride a fost primită la Split cu proteste din partea localnicilor. A doua zi, ambasadoarea Olandei a cerut imediat continuarea procesului de monitorizarea a Croației, și după încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Imediat, câţiva europarlamentarii au adus subiectul în atenţia Parlamentului European.
Trei ani de pușcărie pentru incitarea la ură împotriva homosexualilor
Ȋn noiembrie 2011, în Propunerea de rezoluţie a Parlamentului European referitoare la cererea Croației de a deveni membră a Uniunii Europene, se preciza că (Parlamentul European) „este profund îngrijorat de violența împotriva participanților la marșul LGBT din 11 iunie 2011, de la Split, și de incapacitatea autorităților croate de a-i proteja pe participanți; îndeamnă autoritățile croate să ancheteze în totalitate și să urmărească penal infracțiunile comise și să dezvolte strategii de prevenire a unor incidente similare în viitor; invită autoritățile croate să adopte rapid și să pună în aplicare un plan de acțiune împotriva homofobiei”.
La 11 mai 2012, prim-ministrul croat, Zoran Milanović, anunța o viitoare extindere a drepturilor cuplurilor de același sex, printr-o nouă lege.
La 1 ianuarie 2013, a fost introdusă incriminarea „incitării la ură și violență”. Astfel, conform art.325 din Codul Penal croat, „fapta comisă, prin intermediul presei, radioului, televiziunii, a sistemului informatic sau în cadrul unei reuniuni publice sau în alt mod public, de a incita sau de a răspândi publicului broșuri, imagini sau alte materiale ce ar putea incita la violență sau la ură împotriva unui grup sau membru al unui grup, din cauza rasei lor, religiei, etniei sau originii, orientării sexuale, identităţii de gen, disabilităţilor sau a oricărei altei caracteristici, se pedepsește cu închisoare de până la trei ani.”
Poliţiștii, instruiţi printr-un program finanţat de Ambasada Olandei
La Gay Pride Split din 2011 participaseră circa 200 de manifestanţi, pentru protecţia cărora au fost mobilizate 600 de forţe de ordine, mașini, elicoptere de supraveghere, câini poliţiști și ambulanţe. Coloana de militanţi gay a fost întâmpinată de 10.000 de localnici care, din spatele gardurilor de protecţie, au huiduit, au scandat lozinci anti-homosexualitate și au aruncat cu pietre, cutii de conserve, roșii, petarde și peturi. Câţiva jurnaliști și participanţi la parada gay au fost ușor răniţi.
Stella Ronner-Grubačić, ambasadoarea Olandei la Zagreb, acuza atunci, printre altele, că poliţia „nu a făcut suficient pentru a proteja participanții la Gay Pride”. Prin urmare, în ianuarie 2013, în cadrul Academiei de Poliţie din Croaţia a fost implementat, sub auspiciile și cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei, un proiect pentru „combaterea crimelor motivate de ură împotriva persoanelor LGBT”.
Prezentă la lansarea proiectului, ambasadoarea Stella Ronner-Grubačić le-a declarat viitorilor poliţiști croaţi că „Regatul Țărilor de Jos este extrem de angajat în creșterea gradului de siguranţă și a drepturilor comunității LGBT, ceea ce înseamnă că, în Europa, Țările de Jos promovează recunoașterea legală a căsătoriei între persoanele de același sex. În Țările de Jos, homosexualitatea și diversitatea de gen sunt în general acceptate și încurajăm persoanelor LGBT să raporteze orice violență la poliție. De asemenea, Țările de Jos se angajează să crească sancțiunile legale pentru infracțiunile motivate de ură împotriva oricărei părți a populației”.
Pașii prin care homosexualii au câștigat drepturi în Croaţia
Ȋn iunie 2003, Croaţia a depus prima cerere de aderare la UE. În același an, coaliția de guvernământ a adoptat o lege privind uniunile între persoanele de același sex. Legea acorda partenerilor gay, care au trărit în concubinaj cel puțin 3 ani, drepturi similare celor partenerilor necăsătoriți de sex opus, în privinţa moștenirilor și a sprijinului financiar. Legea nu permitea înregistrarea acestor relații și nici dreptul la adopţie.
La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cea de-a 28-a ţară membră a Uniunii Europene.
La 1 decembrie 2013, în Croaţia a fost organizat un referendum naţional, numit „U ime obitelji” (n.r. – „În numele familiei”), pentru modificarea Constituţei, astfel încât căsătoria să fie definită strict ca „o uniune între un bărbat și o femeie”. 66% dintre croaţii au votat în favoarea acestui amendament, fapt ce a creat o interdicție constituțională împotriva căsătoriei între persoane de același sex.
Militanţii pentru drepturile gay au contra-atacat, iar la 15 iulie 2014, parlamentul croat a adoptat „legea parteneriatului de viaţă”, lege ce pune semnul egalităţii între parteneriatele civile homosexuale și cele heterosexuale. Deși legea le interzice homosexualilor să adopte copii, ea a creat o instituție similară, numită „partenerul – tutore” (n.r. tutorele este persoană autorizată să exercite dreptul de ocroti și a administra interesele unui minor). Astfel, partenerul gay poate deveni tutorele copilului celuilalt partener. Ȋn plus, în Croaţia adopţia unui copil poate fi făcută, legal, și de către o persoană singură, indiferent de orientarea sexuală pe care o are.
Primul parteneriat gay din Croația a fost încheiat la Zagreb, la 5 septembrie 2014, între doi bărbați. De la intrarea în vigoare a legii, din 6 august 2014, și până la 10 august 2015, au fost încheiate 85 de uniuni consensuale.
Ȋn prezent se fac presiuni pentru modificarea legii ce permite accesul la controversata fertilizare in vitro (FIV) doar familiilor heterosexuale.
Posibile obiective – ce ar mai fi de „reparat” în ţara noastră
Art. 48 din Constituţia României prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”, fără să se precizeze, clar, dacă ei sunt hetero sau homosexuali. Art. 259 din Codul Civil menţionează însă, categoric: „căsătoria este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii. Bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.”
Ȋn România, infracţiunea de „incitarea la ură sau discriminare” nu este definită explicit, precum în legislaţia croată. Art. 369 din Noul Penal prevede, la capitolul „Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice” că „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Parteneriatul civil nu este reglementat, însă există o propunere legislativă în acest sens, iniţiată de Remus Cernea. „Parteneriatul civil este un contract încheiat, fără nici un fel de discriminare, între două persoane care decid să convieţuiască în baza afecţiunii, respectului și sprijinului reciproc și al egalităţii în drepturi”, se precizează în proiectul de lege. Expunerea de motive detaliază demersul: „Parteneriatul civil este contract încheiat în faţa unui notar public, fără niciun fel de discriminare, între două persoane adulte de sex diferit ori de același sex.”
Proiectul de lege a fost respins de Senat, în contextul în care, la mijlocul lunii martie, Parlamentul European recomanda statelor membre acceptarea uniunilor între persoane de acelaşi sex.
Iniţiativa legislativă a ajuns la Camera Deputaţilor, care e cameră decizională. Deputaţii din Comisia Juridică au votat în unanimitate respingerea acestui proiect legislativ, susţinând că nimeni nu obligă parlamentarii români să accepte legislaţia europeană.
Avize negative au fost primite și din partea Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, a Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităţilor naţionale, dar și din partea Guvernului României. „Legiuitorul a decis recunoașterea doar a familiei care se întemeiază pe instituţia căsătoriei, iar «căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România».
Ȋn ceea ce privește parteneriatul între persoane de sex diferit (concubinajul), precizăm că, în aceeași măsură, legiuitorul român a refuzat nu numai reglementarea acestuia, ci și recunoașterea oricăror forme de parteneriat chiar încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini”, se precizează în punctul de vedere al Guvernului României.
Singurul aviz favorabil pentru legiferarea parteneriator civile gay a venit din partea Comisiei pentru muncă și protecţie socială. La 15 iunie a.c., proiectul legislativ a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, iar votul decisiv va fi dat în viitoarea sesiune parlamentară.
După succesul misiunii pe care ambasadoarea Stella Ronner-Grubačić a avut-o în Croaţia, România reprezintă acum o adevărată provocare. Vom reuși să rămânem la fel de neclintiţi în apărarea principiilor noastre? Vom dovedi că suntem mai tari decât croaţii? Dumnezeu să ne ajute!

SURSE

  1. http://www.activenews.ro/stiri-politic/Ambasada-Olandei-la-Bucuresti-sustine-construirea-de-cluburi-pentru-studentii-homosexuali-in-universitatile-din-Romania-130384
  2. http://www.activenews.ro/stiri-politic/Mostenirea-croata-a-noii-ambasadoare-a-Olandei-in-Romania-Parteneriate-civile-si-adoptii-pentru-homosexuali-in-ciuda-vointei-populare.-Ani-grei-de-inchisoare-pentru-hate-speech-.-Ce-urmeaza-124359
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro

Răspunde

Trebuie să fii logat pentru a publica comentarii.