Alchimia – elixirul vieții

by „ALCHIMIE – arta (ştiinţa) de a transforma metalele În argint sau aur – este definiţia ce sa da În mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea ca alchimia este mai mult decât atât. Textele vechilor alchimisti arata ca ” acesti oameni nu erau interesati sa faca aur si nu vorbeau […]
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

„ALCHIMIE – arta (ştiinţa) de a transforma metalele În argint sau aur – este definiţia ce sa da În mod obisnuit alchimiei, dar vom vedea ca alchimia este mai mult decât atât.

Textele vechilor alchimisti arata ca ” acesti oameni nu erau interesati sa faca aur si nu vorbeau În realitate de metalul pretios de culoare galben stralucitoare pe care noi Îl numim aur. Chimistul care examineaza aceste tratate Încearca aceiasi impresie ca si zidarul care ar vrea sa gaseasca informatii practice despre zidarie Într-o lucrare francmasonica”

Istoricii stiintelor deosebesc trei epoci În formarea alchimiei greco-egiptene:
1. epoca retetelor tehnice, referindu-se la operatile de combinare,
de colorare si de imitare a aurului ( de exemplu Papirusurile din Leyden
si Stockholm, care dateaza din sec. III Î.e.n.);
2. epoca filosofica, inaugurata, foarte probabil, de Bolos din Mendes (sec. II Î.e.n.);
3. epoca literaturii alchimice propriu-zise, aceea a lui Zosima (sec.
III-IV).

Incepând cu secolul al III-lea e.n., gnosticul Zosima Panopolitanul a dezvoltat chrysopea, „arta sacra de a face aur”. Spre deosebire de predecesorii lor, el si contemporanii lui au urmarit În egala masura un scop mistic cât si material, legând aceasta arta de misterele templelor egiptene.

Alchimia a fost practicata si În China antica, prima carte a unui
autor alchimic chinez, care a aparut În secolul al VI-lea e.n., putând
fi considerata mai degraba un comentariu simbolic pentru I-King, ceea
ce este relevant pentru faptul ca, În China, specialistii alchimiei,
reprezentati de taoisti, au evoluat spre „alchimia interioara” care
avea mai multe exercitii spirituale decât exercitii chimice.

Primele traduceri În latineste ale operelor alchimice pastrate sau
redactate din araba, dateaza din secolul al XII-lea. Intre cele mai
celebre, Tabula Smaragdina, atribuita lui Hermes, se bucura de o celebritate
considerabila. In aceasta carte se afla celebra formula care ilustreaza
solidaritatea dintre hermetism si alchimie: „Toate cele din Inalt sunt
asemeni cu toate cele de jos , toate cele de jos sunt asemeni cu toate
cele de sus, pentru ca sa savârseasca miracolul Unitatii”.

Grecii, arabii si occidentalii din Evul Mediu ramân creatorii alchimiei
traditionale, un ansamblu complex de notiuni metafizice si de procedee
de lucru prin care se urmarea transmutarea metalelor (trecerea unui
metal imperfect la starea perfecta).

Alchimistii au fost urmariti si persecutati de Inchizitie la fel
cu vrajitorii si ereticii ceea este surprinzator deoarece, În laboratoarele
lor, Începeau Întotdeauna prin a se ruga si a-si purifica sufletul
Înainte de lucru. Ca nu este vorba doar de operatii de laborator este
un lucru dovedit prin accentul care se pune pe virtutiile si calitatiile
alchimistului: acesta trebuie sa fie sanatos, modest, rabdator, pur;
el trebuie sa aiba mintea libera si În consonanta cu opera; trebuie,
deopotriva, sa opereze si sa mediteze, sa-si purifice fiinta.

In secolul XVI la Venetia a aparut o carte care pune bazele unei
ramuri a alchimiei numita voarhadumia, care avea În vedere atât transmutarea metalelor cât si alchimia din punct de vedere metafizic, cautând În operatiile care ridicau un metal oarecare la demnitatea de aur ratiunea de a fi a lucrurilor create, legile secrete ale materiei si posibilitatea de transcendere a sufletului si a trupului.

In 1645, William Salmon defineste, În Dictionnaire hermetique, cuvântul
filozofie În acest fel: „Nume care se da stiintei sau artei care ne
Învata sa facem piatra filozofala.” Alchimistii se considerau filosofi,
adevarata filosofie având ca scop Marea Opera, adica pregatirea pietrei
filozofale care va transforma metalele imperfecte În aur. Aceasta piatra
este un medicament absolut care-ti asigura sanatate si viata lunga
daca Înghiti câte putin, de doua ori pe an, Într-un amestec cu o pasta
speciala.

Eforturile depuse de alchimisti de-a lungul secolelor nu par a fi
fost Încununate de succes, toate demonstratiile practice realizate
de acestia dovedindu-se În final a nu fi fost decât niste scamatorii.
Si totusi, În ciuda impostorilor, independent de reusita sau de esec,
alchimistii au facut numeroase descoperiri stiintifice de care beneficiem
si astazi.

Dintre clasicii literaturii alchimice este de mentionat Valentin
Andreae (1586-1654). Cea mai buna opera a sa este un roman alegoric,
aparut În 1616, Chymische Hochzeit: Christiani Rozenkreutz anno 1459
(Nunta chimica a lui Cristian Rozenkreutz) În care povesteste cum Întemeietorul legendar al Rozei-Crucis a gasit piatra filozofala; sub fiecare episod sunt ascunse indicatii tehnice.

Povestitorul, Rosenckeutz, invitat la nunta lui Sponsus cu Sponsa, trece printr-o padure unde trebuie sa aleaga Între patru drumuri, dintre care unul duce la moarte iar celelalte trei sunt pline de pericole; nici unul nu putea fi refacut În sens invers. Incercând sa elibereze un porumbel atacat de un corb, urmeaza un drum , fara a-l fi ales În mod special, ajunge cu greutate la castelul regal.

Acolo, mesenii, nobilii si oamenii de rând trebuie sa fie cântariti În Balanta Artistilor pentru a se sti daca sunt demni de a fi prezentati regelui. Rozenkreutz, trecând cu bine proba, asista
la o ceremonie În timpul careia au loc funerariile a sase persoane
regale, se decapiteaza un urias negru, capul sau fiind folosit la Încalzirea
unui cuptor În care se cloceste un ou.

Din acest ou iese o pasare neagra care este asezata Într-o baie alba ca laptele; ea Îsi pierde acolo toate penele iar lichidul devine albastru. Toate numele din aceasta povestire recomanda dozajele necesare pentru Marea Opera; initialele de pe medalii, inscriptiile de pe ziduri, ghicitorile care sunt spuse asistentei sunt alte moduri voalate de a arata ordinea si rezultatul operatiilor.

In cea de-a saptea zi, Rozenkreutz, numit de rege Cavaler al Pietrei de aur, depune juramânt ca va respecta cele cinci porunci ale acestei demnitati si scrie Într-un registru: SUMMA SCIENTIA NIHIL SCIRE (Stiinta suprema este de a nu sti nimic), ceea ce nu vrea sa spuna ca stiinta este zadarnica, ci ca adevaratul savant trebuie sa actioneze ca si când n-ar sti nimic si sa caute mereu.

Un rol important În dezvoltarea alchimiei experimentale a
avut si cunoscutul fizician Isaac Newton. El a experimentat În laboratorul lui operatiile descrise În vasta literatura alchimica, Într-o masura neatinsa vreodata nici Înainte , nici dupa el. Newton spera sa descopere cu ajutorul alchimiei structura microuniversului ca sa-si poata omologa sistemul cosmologic.

Predecesorul lui, Robert Fludd a sustinut aceiasi idee fiind convins ca cunoasterea microcosmosului – adica a trupului omenesc – ne releva structura Universului si ne calauzeste În cele din urma la Creator. In plus cu cât cunosti mai bine Universul cu atât Înaintezi mai departe pe drumul cunoasterii de Sine.

Revenirea cea mai spectaculoasa a alchimiei În secolul XX se datoreaza lui C.C.Jung care, În 1928, la cincisprezece ani dupa despartirea sa de Freud, a Început sa studieze sistematic vechile texte ermetice, ceea ce l-a dus, În 1944, sa arate În lucrarea „Psychologie und Alchemie”, ce resurse oferea simbolica alchimiei unui psihoterapeut, plecând de la „ipoteza ca În psihic exista un scop final si, ca sa zicem asa,
independent de conditiile exterioare”.

Exista În aceasta privinta o foarte ciudata lucrare, compusa doar
din planse simbolice si publicata de La Rochelle, În 1677: „Mutus liber, in quo tamen tota Philosophia hermetica, figuris hieroglyphicie depinquitur” (Cartea Muta, În care, totusi, sunt descrise toate operatiile Filosofiei hermetice).

Autorul acestei stranii lucrari, care se ascunde sub pseudonimul
Altus, era alchimistul francez Soulat, domn de Maretz. Mutus Liber are reputatia de a contine toate secretele practice care permit alchimistilor realizarea progresiva a Marii Opere Hermetice. Frumoasele imagini din Mutus Liber Înfatiseaza pe alchimist si pe iubita sa pe cale de a savârsi operatii bine determinate, ca: pregatirea si amestecarea substantelor minerale anumite, supravegherea lentei coaceri a materiei prime etc.

04_06_alchemy

In concluzie, În afara unei alchimii exoterice (exterioare) ce urmarea transmutarea unor anumite substante În altele – ce de fapt este precursoarea chimiei de astazi – exista alchimia esoterica ( interioara) ce a avut ca scop transformarea (transmutarea) constiintei primare ( metalele impure) În constiinta divina (metale pure) cu ajutorul trezirii energiei infinite din fiinta – kundalini ( piatra filosofala).”[1]

SURSE

  1. http://enigmeparapsihologie.blogspot.ro/p/alchimia.html
  2. Foto: rosicrucian.org
Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather
Departamentul Zamolxe România (DZR)

Despre Departamentul Zamolxe România (DZR)

Departamentul Zamolxe România (DZR) - Conspirații, Mistere, Paranormal, Extraterestri, Istoria Omenirii, Energie Liberă, Spiritualitate și Știință. Contact: office@dzr.org.ro